O adolescentă de 16 ani a obținut 12.000.000 $ cu afacerea ei și vrea să revoluționeze accesul la cercetare cu ajutorul AI
La doar 16 ani, Pranjali Awasthi a reușit ce mulți antreprenori nu reușesc într-o viață: să atragă o investiție de 12 milioane de dolari pentru un startup AI. Tânăra, originară din India, este fondatoarea Delv.AI, o companie care dezvoltă instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a simplifica accesul la informații științifice și cercetare academică. Scopul ei? Să democratizeze cunoașterea într-o lume tot mai aglomerată de date greu de parcurs, notează Business Insider. Startup-ul, susținut de fonduri precum On Deck și Village Global, a fost evaluat recent la 12 milioane de dolari. Platforma creată de Pranjali poate extrage automat esența din articole științifice, sintetizând rapid ideile și facilitând analiza pentru studenți, cercetători sau companii tech. Deși este încă la început de drum, Delv.AI a atras atenția mediului academic și al investitorilor prin eficiența și utilitatea sa. O idee născută din frustrare și transformată în afacere Pranjali a învățat programare la 7 ani și, în timpul pandemiei, a observat cât de greu este pentru un elev sau un cercetător să navigheze prin tone de articole PDF sau baze de date academice. Așa a apărut ideea Delv.AI: un asistent AI care nu doar caută informații, ci le înțelege și le rezumă, ajutând utilizatorul să economisească timp. Compania permite organizarea datelor extrase în fișiere CSV și oferă o platformă colaborativă online pentru echipe de cercetare. Impactul este major: o sarcină care altfel ar dura zile poate fi rezolvată acum în câteva minute. Iar toate acestea sunt conduse de o adolescentă care încă nu a terminat liceul. Dash: următorul pas, un AI care nu doar vorbește, ci și acționează După succesul Delv.AI, Pranjali nu s-a oprit. Lucrează acum la Dash, un nou proiect descris ca „un ChatGPT cu mâini” – adică un AI care nu doar răspunde la întrebări, ci execută efectiv sarcini online. Dash va fi testat pe Discord, iar scopul este automatizarea activităților repetitive, precum completarea de formulare, trimiterea de e-mailuri sau extragerea de date de pe site-uri. La 18 ani, Pranjali a fost deja admisă la Georgia Tech, una dintre cele mai bune universități din lume pentru informatică, dar nu se grăbește să lase în urmă antreprenoriatul. Conduce o echipă de tineri programatori și visează să transforme radical modul în care oamenii interacționează cu informația. „Nu vreau un AI doar ca să vorbim cu el. Vreau unul care să facă treabă în locul nostru”, spune Pranjali. Povestea ei este una despre curaj, pasiune și viziune, într-o industrie dominată de giganți, unde o adolescentă reușește să se impună cu idei și determinare.
Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT
Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.
O femeie a fost acuzată pe nedrept de furt de inteligența artificială și interzisă în toate magazinele din Marea Britanie
O britanică a trăit un adevărat coșmar tehnologic după ce un sistem de recunoaștere facială alimentat de inteligență artificială a identificat-o eronat drept hoț. Femeia, care nu comisese nicio infracțiune, s-a trezit interzisă în toate magazinele unei cunoscute rețele de retail din Regatul Unit. Incidentul readuce în discuție pericolele automatizării excesive și lipsa de control uman în deciziile de securitate. Acuzată pe nedrept de un algoritm În mai 2025, o locuitoare din Manchester a intrat într-un magazin Home Bargains pentru a face cumpărături. Spre surprinderea ei, un angajat i-a cerut să părăsească imediat incinta, fără nicio explicație. Ulterior, i s-a recomandat să contacteze compania Facewatch, furnizorul sistemului de recunoaștere facială utilizat de lanțul de magazine. Luna următoare, povestea s-a repetat într-o altă locație. De data aceasta, femeia a fost întâmpinată de echipa de securitate și escortată afară fără nicio justificare aparentă. Nedumerită și umilită, a insistat să afle motivul acestor expulzări. Răspunsul avea să fie și mai șocant: sistemul de recunoaștere facială o identificase ca autoarea unui furt de hârtie igienică dintr-un magazin Home Bargains, scrie BBC. Fără să i se fi cerut un cuvânt sau o explicație, algoritmul hotărâse că este vinovată, iar imaginea ei fusese marcată drept „persoană indezirabilă” în toate locațiile rețelei. Reabilitarea și reacțiile După numeroase plângeri, dovezi clare că își achitase produsele și presiuni constante asupra companiei Facewatch, femeia a reușit în cele din urmă să fie exonerată. Home Bargains a suspendat ulterior colaborarea cu furnizorul de AI, ca reacție la situația creată. Însă incidentul nu este singular. În 2024, o altă femeie din Marea Britanie a fost acuzată pe nedrept de furt de același sistem și a fost interzisă din toate magazinele rețelei. Cu toate acestea, Facewatch continuă să fie utilizat pe scară largă, inclusiv de unele autorități din Regat. Cazul readuce în centrul atenției dezbaterea privind fiabilitatea recunoașterii faciale și a algoritmilor care, în absența controlului uman, pot comite greșeli cu consecințe grave asupra vieții oamenilor. Deși promovată ca o tehnologie de securitate de ultimă generație, AI-ul facial se dovedește adesea vulnerabil la erori, mai ales în situații în care baza de date este incompletă sau algoritmii nu sunt antrenați corect. Expansiunea globală și dilemele etice Tehnologia de recunoaștere facială este deja implementată masiv în Asia, în țări precum China și Japonia, unde este folosită inclusiv în transportul public și în spații de lucru. În Uniunea Europeană, utilizarea acestei tehnologii este reglementată mai strict prin GDPR și viitorul AI Act, care permit aplicarea ei doar în cazuri excepționale de securitate. În Franța, spre exemplu, camerele „inteligente” sunt testate în scopuri experimentale, fără a utiliza momentan recunoașterea facială, ci doar pentru analiza comportamentelor din mulțime. Totuși, mulți experți avertizează că astfel de experimente deschid ușa pentru o adoptare mai largă și mai puțin controlată. Cazuri ca cel din Manchester ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Inteligența artificială poate fi un instrument valoros, dar atunci când devine judecător și juriu, fără intervenție umană, riscă să transforme greșelile în abuzuri.
Grok spune adevărul, Musk se supără: Inteligența artificială care nu-l menajează pe Elon
Elon Musk, cunoscut pentru ieșirile sale publice controversate și poziționarea ideologică în zona dreptei libertariene, a intrat miercuri în conflict direct cu propria creație: chatbotul Grok, dezvoltat de compania sa xAI. Totul a pornit de la o întrebare aparent simplă pe platforma X (fosta Twitter), unde un utilizator a întrebat AI-ul care parte a spectrului politic american a fost mai violentă în ultimii ani. Grok spune adevărul incomod, Musk reacționează Răspunsul lui Grok a fost prompt și informat: din 2016 încoace, violența politică de dreapta a fost mai frecventă și mai letală decât cea de stânga. A citat în acest sens evenimente precum atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și masacrul din El Paso din 2019, ambele asociate cu extremismul de dreapta. De asemenea, a menționat protestele din 2020 drept exemple de violență de stânga, însă a precizat că acele incidente au fost în mare parte îndreptate împotriva proprietăților, nu a oamenilor, și au fost mai puțin mortale. Elon Musk a răspuns imediat pe X, spunând că răspunsul chatbotului este „un eșec major”, adăugând: „Acest lucru este în mod obiectiv fals. Grok doar repetă ceea ce spune presa tradițională. Lucrăm la asta.” Ironia? Ceea ce Musk consideră a fi o greșeală este, de fapt, aliniat cu datele oficiale ale unor instituții precum Government Accountability Office (GAO) și relatări Reuters. Grok se bazează pe date, nu pe ideologie Răspunsul dat de Grok nu este nici o opinie, nici o propagandă, ci o sinteză bazată pe fapte documentate. Rapoartele guvernamentale din SUA indică în mod clar că, în ultimele decenii, majoritatea incidentelor de violență politică soldate cu victime au fost comise de extremiști de dreapta. Aceste date sunt confirmate și de organizații precum Center for Strategic and International Studies (CSIS) și Anti-Defamation League (ADL), care monitorizează extremismul politic și rasial. Într-un comentariu suplimentar, Grok a punctat că ambele tabere politice din SUA încep să justifice tot mai mult violența, iar polarizarea societății este tot mai profundă. Cu toate acestea, a subliniat că atacurile provenite dinspre extrema dreaptă sunt cele care au dus la cele mai multe victime. O concluzie deloc confortabilă pentru Musk, care pare să considere că un AI „corect” ar trebui să nu contrazică propriile sale convingeri politice. Această atitudine pune sub semnul întrebării independența epistemică a unei inteligențe artificiale atunci când este în mâinile unei persoane atât de influente și implicate politic precum Musk. Dacă o AI spune ceva incomod, trebuie „reparată”? Sau este rolul ei tocmai acela de a spune adevărul, indiferent de consecințe? Tensiuni într-un context mai amplu Controversa dintre Musk și Grok nu vine într-un vid. Platforma X, deținută de Musk, a devenit în ultimii ani un teren fertil pentru radicalism politic, teorii ale conspirației și discursuri de ură. Inclusiv în Europa, autoritățile și ONG-urile au tras semnale de alarmă cu privire la modul în care rețeaua amplifică dezinformarea și discursurile extreme. Pe acest fundal, Grok – care este parte integrantă din platforma X – trebuia să fie un instrument conversațional care să echilibreze discuțiile și să ofere fapte. În schimb, pare că Musk și-ar dori mai degrabă un AI care să confirme biasurile proprii, nu unul care să deranjeze cu adevăruri documentate. Pe de altă parte, Musk își propune prin xAI să atragă investiții de peste 4,3 miliarde de dolari, iar credibilitatea AI-ului Grok va fi esențială în acest proces. Dar cât de credibilă poate fi o inteligență artificială care este cenzurată sau modificată în funcție de preferințele ideologice ale creatorului ei? Cazul Grok ridică o întrebare crucială pentru viitorul inteligenței artificiale: este acceptabil ca un AI să fie corect politic sau ideologic în loc să fie corect factual? Într-o lume din ce în ce mai dependentă de informație digitală, alegerea între confort și adevăr devine tot mai greu de făcut. Iar Musk tocmai a demonstrat că, pentru unii, adevărul este acceptabil doar dacă nu contrazice ideologia personală.
Inevitabilul, pe cale să se producă: Microsoft plănuiește mii de concedieri, legătura cu inteligența artificială
Gigantul american Microsoft urmează să concedieze mii de angajați, în special din departamentele de vânzări, în cadrul unei reorganizări ample alimentate de investiții record în AI. Microsoft se pregătește pentru o nouă serie de disponibilizări care ar putea afecta mii de angajați, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. O nouă rundă de concedieri la Microsoft în prag de an fiscal De această dată, vizați ar fi în special angajații din zona de vânzări, într-un efort de restructurare a forței de muncă, pe fondul direcționării resurselor către dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale. Informația a fost preluată de Reuters, care notează că această rundă de concedieri vine la doar câteva săptămâni după o altă serie de reduceri de personal, desfășurată în luna mai, când aproximativ 6.000 de posturi au fost eliminate. Deși Microsoft nu a emis un comunicat oficial, sursele indică faptul că noile disponibilizări ar putea fi anunțate chiar la începutul lunii iulie, imediat după încheierea exercițiului fiscal, care se finalizează pe 30 iunie. De menționat că aceste concedieri nu se vor limita exclusiv la sectorul de vânzări, iar planificarea exactă ar putea suferi modificări de ultim moment. Investiții fără precedent în AI și centre de date Reorganizarea Microsoft vine în contextul în care compania își intensifică investițiile în infrastructura destinată inteligenței artificiale. Pentru anul fiscal în curs, Microsoft a planificat cheltuieli de capital în valoare de 80 de miliarde de dolari, dintre care cea mai mare parte este direcționată către extinderea centrelor de date. Obiectivul: susținerea cererii tot mai mari pentru servicii bazate pe AI și menținerea poziției de lider în acest sector strategic. Tendința nu este singulară în industrie. CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a declarat recent că implementarea pe scară largă a agenților și instrumentelor generative de AI va duce, în timp, la reducerea personalului corporativ. Astfel, marile companii din tehnologie par să urmeze același traseu: creșterea investițiilor în automatizare și AI, în paralel cu ajustarea numărului de angajați tradiționali. În prezent, Microsoft are aproximativ 228.000 de angajați la nivel global (conform datelor din iunie 2024). Noile tăieri de personal reflectă o schimbare profundă în prioritățile companiei, care încearcă să se adapteze rapid unei piețe în care integrarea AI devine nu doar o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne competitivă.
Nașul inteligenței artificiale avertizează: urmează concedieri masive, dar unele meserii sunt în siguranță
Geoffrey Hinton, numit și „nașul inteligenței artificiale” și fost expert al companiei Google, lansează un avertisment serios privind impactul revoluției tehnologice asupra pieței muncii. Potrivit acestuia, omenirea s-ar putea confrunta curând cu concedieri masive, deoarece inteligența artificială devine tot mai capabilă să execute activități anterior rezervate exclusiv oamenilor. Totuși, există profesii care vor rămâne relativ sigure în viitorul apropiat. Ce meserii sunt amenințate? Într-un interviu pentru podcastul „Diary of a CEO” și citat de Business Insider, Geoffrey Hinton a declarat că cea mai mare amenințare imediată a inteligenței artificiale o reprezintă concedierile în masă. Conform acestuia, joburile care implică activități intelectuale repetitive vor fi primele afectate. Asistenții juridici și angajații din centrele de apel sunt printre cei mai expuși riscului. „În activitățile intelectuale zilnice, inteligența artificială va înlocui pur și simplu pe toată lumea”, a subliniat Hinton, avertizând că pentru a rezista schimbării, un angajat va trebui să fie extrem de competent și dificil de înlocuit de către o mașină. Care meserii sunt protejate? Există, însă, meserii pe care inteligența artificială nu le va putea cuceri prea curând. Potrivit expertului, profesiile care necesită manipulare fizică și dexteritate manuală sunt cele mai protejate. „Va trece mult timp până când inteligența artificială va fi la fel de bună în activități fizice complexe. O alegere sigură în acest moment este să devii instalator”, a menționat Hinton. De altfel, în SUA, tinerii din generația Z au început deja să prefere meseriile manuale, renunțând treptat la joburile de birou, tocmai din cauza riscului crescut de automatizare. Sectorul medical, un alt domeniu sigur Dincolo de profesiile manuale, sectorul sănătății va rămâne o opțiune sigură pentru mulți lucrători. Geoffrey Hinton explică faptul că industria medicală are o nevoie continuă de specialiști, iar cererea pentru personal este, practic, infinită. Astfel, meseriile din domeniul sănătății vor absorbi mai ușor impactul generat de automatizare. Totuși, majoritatea industriilor nu vor avea aceeași capacitate de adaptare. În multe cazuri, lucrătorii umani vor fi sprijiniți de asistenți virtuali AI, astfel încât un singur angajat va putea face munca a zece oameni, ceea ce va duce inevitabil la reduceri masive de personal. Geoffrey Hinton. (Foto: Business Insider) Impactul social al șomajului în masă Potrivit lui Hinton, șomajul masiv generat de inteligența artificială reprezintă cel mai mare pericol pentru stabilitatea socială și fericirea umană. Deși susține implementarea unui venit universal de bază, acesta avertizează că simpla existență a unui sprijin financiar nu va înlocui sentimentul de scop pe care oamenii îl obțin prin muncă. În viziunea expertului, schimbarea masivă pe piața muncii a început deja să se manifeste, odată cu adoptarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale pentru activități anterior dedicate absolvenților universitari. Astfel, avertismentul lui Hinton este clar: omenirea trebuie să se pregătească rapid pentru o schimbare fundamentală a modului în care lucrăm și trăim. Această transformare radicală va redefini relația noastră cu tehnologia și munca în următorii ani.
Un laureat Nobel avertizează: Inteligența artificială nu e un leac miraculos în studiul găurilor negre
Un nou model AI promite imagini detaliate ale găurii negre din centrul galaxiei noastre, dar unii oameni de știință pun la îndoială acuratețea acestuia din cauza calității slabe a datelor inițiale. Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, pare să se rotească aproape de viteza maximă posibilă — conform unui model de inteligență artificială antrenat pe date colectate de Telescopul Event Horizon (EHT), scrie revista Life Science. O imagine „clarificată” cu ajutorul AI: cât de reală este? Cercetătorii spun că acest model ar putea oferi cea mai detaliată imagine realizată vreodată a structurii acestei enigmatice entități cosmice. EHT este un sistem format din telescoape interconectate de pe tot globul, care utilizează unde milimetrice pentru a „vedea” în jurul orizontului evenimentelor unei găuri negre. Totuși, aceste observații sunt afectate frecvent de interferențele provocate de vaporii de apă din atmosferă, ceea ce face ca o mare parte din date să fie considerate prea „zgomotoase” pentru a fi utilizate. O echipă internațională de cercetători, condusă de astrofizicianul Michael Janssen de la Universitatea Radboud (Olanda), a folosit AI pentru a recupera tocmai acele date respinse anterior. Prin acest proces, ei au reușit să genereze o nouă imagine a lui Sagittarius A*, în care gaura neagră pare să aibă o axă de rotație orientată spre Pământ. Rezultatele au fost publicate în revista Astronomy & Astrophysics. Scepticism științific: „AI nu este o soluție universală” Reinhard Genzel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2020 și unul dintre cei mai reputați cercetători în domeniul găurilor negre, privește cu rezerve aceste concluzii. „Sunt foarte interesat de ceea ce încearcă să facă, dar inteligența artificială nu este un leac miraculos”, a declarat el pentru Live Science. Principala sa îngrijorare ține de calitatea scăzută a datelor folosite în antrenarea rețelei neuronale. Dacă datele inițiale sunt distorsionate, rezultatul generat de model ar putea reflecta erori sau presupuneri incorecte. Astfel, imaginea produsă ar trebui interpretată cu precauție și nu ca o reprezentare fidelă a realității. Cu toate acestea, Janssen subliniază potențialul metodei: „Este foarte dificil să interpretezi datele EHT în mod clasic. O rețea neuronală este ideală pentru a extrage semnalul din zgomotul atmosferic”. Echipa sa intenționează să aplice tehnica și pe datele mai recente ale EHT, comparând rezultatele cu măsurători independente. Scopul este de a rafina modelul și de a confirma eventualele descoperiri privind viteza de rotație a găurii negre, o informație crucială pentru înțelegerea comportamentului radiației și a stabilității discului de materie care o înconjoară.
Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i fure dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a acuzat compania Meta a lui Mark Zuckerberg că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu promisiunea unor bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari. Conform lui Altman, compania Meta, care are o capitalizare de piață de 1.800 miliarde de dolari, a început să le facă „oferte uriașe” angajaților săi în contextul în care Meta este în urmă cu programul lor de inteligență artificială. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare concurent al lor”, a spus Altman în cadrul podcastului Uncapped, care este găzduit de fratele său. „Cred că este ceva rațional ca ei să tot încerce. Eforturile lor actuale din domeniul inteligenței artificiale nu au funcționat atât de bine pe cât au sperat și îi respect pentru că continuă să fie agresivi.” Altman a adăugat că niciunul dintre „cei mai buni oameni” ai săi nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg. Meta face eforturi să recruteze cercetători și ingineri de top de la grupurile rivale, în timp ce încearcă să construiască o nouă echipă de „superinteligență” pentru a dezvolta inteligența artificială generativă. Mark Zuckerberg ar fi selectat și a luat legătura personal cu mai mulți potențiali angajați ca parte a programului de “superinteligență”, potrivit unei persoane la curent cu situația. Săptămâna trecută, compania Meta a anunțat o investiție de 15 miliarde de dolari în start-up-ul de etichetare a datelor Scale AI și l-a și angajat pe co-fondatorul Scale AI Alexandr Wang. Meta a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an În ciuda faptului că Zuckerberg și-a declarat în mod repetat intenția ca Meta să devină un „lider AI”, compania a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an și a suferit mai multe eșecuri, conform Financial Times. Meta s-a confruntat cu acuzații că a exagerat indicatorii de performanță ai Llama 4, cea mai recentă versiune a modelului său de limbaj mare, și a fost ținta criticilor online pentru că nu a publicat un raport tehnic complet care să însoțească modelul. Într-o postare pe platforma X în aprilie, Ahmad Al-Dahle, directorul de GenAI al Meta, a recunoscut „calitatea mixtă” cu care se confruntă utilizatorii, dar a negat afirmațiile că testele de performanță nu au respectat regulile. De asemenea, Meta a amânat lansarea modelului său de inteligență artificială numit „Behemoth” și a fost luată prin surprindere de progresele rapide în domeniu ale rivalului chinez mai mic, DeepSeek, realizat la un cost mult mai mic. Meta, confruntată cu un exod al angajaților din domeniul AI Meta s-a mai confruntat de asemenea cu un exod al talentelor din domeniul AI. Mai mulți cercetători cheie care au construit modelele Llama, precum și Joelle Pineau, șefa cercetării AI, au plecat în ultimele luni. Zuckerberg a reorganizat conducerea departamentului de AI generativă în încercarea de a recupera decalajul. Altman a spus că strategia „unei tone de beneficii garantate în avans” a fost una slabă, criticând „gradul în care se Meta concentrează pe asta și nu pe muncă și nu pe misiune”. El a adăugat: „Nu cred că Meta este o companie care este se pricepe foarte bine la inovație”. Salariile unui inginer software de la OpenAI variază între aproximativ 238.000 și 1,34 milioane de dolari, potrivit site-ului de urmărire a pachetelor financiare Levels, în timp ce salariile la Meta variază de la 212.000 de dolari la aproximativ 3,7 milioane de dolari. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Inteligența artificială a poluat deja internetul într-un mod inimaginabil. Cum s-ar putea să i se întoarcă, dar până atunci suferim noi
De la lansarea ChatGPT și apariția în lanț a altor modele generative similare, internetul a fost invadat de conținut creat automat, o situație care deja provoacă efecte negative asupra evoluției inteligenței artificiale. Modelele actuale de AI sunt antrenate pe date existente în mediul online, texte, imagini, coduri și alte forme de conținut, dar, odată ce aceste date sunt „contaminate” de alte rezultate generate de AI, ciclul de învățare se degradează, scrie Futurism. Această acumulare de conținut artificial duce la ceea ce specialiștii numesc colaps al modelului: în loc ca AI-ul să învețe din surse autentice, sfârșește prin a copia greșelile și limitările altor sisteme automate. Rezultatul? Un fel de ecou perpetuu al propriei superficialități, care reduce calitatea rezultatelor și transformă dezvoltarea AI într-un joc distorsionat de „telefon fără fir”. Un efect concret al acestei tendințe se observă deja în tehnologiile de tip retrieval-augmented generation (RAG), unde modelele AI completează cunoștințele interne cu informații extrase în timp real de pe internet. Însă și aceste surse online devin tot mai frecvent marcate de conținut artificial, ceea ce duce la un risc crescut de răspunsuri incorecte sau chiar nesigure. Valorificarea „datelor curate” și riscurile unei epoci digitale contaminate Maurice Chiodo, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscurilor Existențiale din cadrul Universității Cambridge, atrage atenția că datele neafectate de AI, adică acelea dinainte de anul 2022, vor deveni tot mai prețioase. El compară această situație cu cererea pentru oțelul produs înainte de primele teste nucleare din 1945, folosit astăzi în echipamente medicale sensibile. O paralelă sugestivă care ilustrează cât de dificil va fi, în viitor, să mai găsim informații nealterate digital. Într-o lucrare co-semnată în 2024 alături de profesorul Rupprecht Podszun, Chiodo susține necesitatea unor „surse curate de date” pentru a garanta o competiție echitabilă între dezvoltatorii de AI. În lipsa unor reguli clare, situația va deveni tot mai gravă Fără acest control, doar companiile care au avut acces la datele pre-AI vor putea construi modele performante, în timp ce ceilalți vor fi nevoiți să „sape” într-un internet deja infestat. Totodată, curățarea acestor date post-2022 se dovedește a fi nu doar dificilă, ci și extrem de costisitoare — în unele cazuri, poate chiar imposibilă. Etichetarea conținutului generat de AI ar putea ajuta, însă aplicarea unor astfel de reglementări rămâne un obstacol major, mai ales într-un sector reticent la intervenții legislative. În timp ce industria tehnologică continuă să avanseze cu pași mari, riscul de autodistrugere devine tot mai real. Poluarea digitală provocată de AI afectează deja instrumentele care ar trebui să fie cele mai performante. Iar dacă nu se vor lua măsuri clare pentru a separa conținutul original de cel generat artificial, viitorul dezvoltării inteligenței artificiale ar putea fi mai fragil decât ne imaginăm.
Avertismentul ONU legat de inteligența artificială: Cum ar putea deveni mașinile autonome AI roboți folosiți pentru atacuri sângeroase în masă
Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite atrage atenția asupra riscului tot mai mare ca grupările teroriste să exploateze inteligența artificială pentru a desfășura atacuri de amploare, fără a mai recurge la atentatori sinucigași. Documentul numit Algorithms and Terrorism: The Malicious Use of Artificial Intelligence for Terrorist Purposes subliniază pericolul ca vehiculele autonome, dronele și alte sisteme automatizate să fie deturnate și transformate în arme letale, cu potențialul de a produce victime în masă, scrie The Times. În trecut, mașinile, fie ele mașini mici, dube sau camioane, au fost folosite frecvent în atacuri teroriste. Raportul ONU avertizează că evoluția tehnologică a acestor mijloace de transport, în special creșterea gradului de autonomie, le-ar putea transforma într-un mijloc ideal pentru atacuri de la distanță. Teroriștii nu ar mai avea nevoie să-și sacrifice viețile sau să riște capturarea pentru a comite acte de violență extremă. Potrivit Biroului ONU pentru Combaterea Terorismului, tehnologiile emergente bazate pe AI, dacă nu sunt gestionate responsabil, pot deveni un punct slab major în infrastructurile moderne, în special în transporturi și servicii de urgență. Orașele inteligente, expuse la haos informatic Pe lângă utilizarea directă a vehiculelor autonome, raportul atrage atenția asupra modului în care rețelele urbane inteligente, cum ar fi sistemele de gestionare a traficului, transportul public sau serviciile de intervenție, pot fi compromise prin atacuri cibernetice. Tot mai dependente de algoritmi, aceste sisteme ar putea fi manipulate pentru a crea confuzie, întârzieri sau chiar accidente deliberate, amplificând impactul atacurilor fizice. Un scenariu îngrijorător prezentat în raport este cel al folosirii dronelor autonome în atacuri de tip „roi”, multiple dispozitive coordonate care pot păcăli sau copleși sistemele de apărare convenționale. De asemenea, software-ul de recunoaștere facială ar putea fi folosit pentru identificarea și urmărirea unor persoane-țintă, sporind riscurile unor atacuri selective. Cercetătorul William Allchorn, de la International Policing and Public Protection Research Institute, avertizează că în următorii cinci până la zece ani este „moderat spre ridicat” riscul unor atacuri coordonate cu vehicule autonome deturnate sau construite artizanal. El recomandă autorităților din Regatul Unit și altor state să trateze această amenințare cu maximă seriozitate. AI-ul, sabie cu două tăișuri în lupta antiteroristă Guvernul britanic a actualizat în 2023 strategia sa națională de combatere a terorismului, Contest, pentru a reflecta riscurile tot mai mari generate de utilizarea AI de către grupări radicale. Oficialii avertizează că AI poate fi folosit nu doar pentru propagandă și recrutare, ci și pentru planificarea detaliată a atentatelor. Totuși, raportul arată și rolul benefic pe care inteligența artificială îl poate avea în combaterea terorismului. Organele de securitate pot accesa volume uriașe de date într-un timp foarte scurt, pot traduce automat comunicările în limbi străine sau pot identifica tipare de comportament suspect prin analiză predictivă, instrumente care acum câțiva ani păreau imposibil de imaginat. În acest context de incertitudine, ONU face apel la o cooperare internațională rapidă și eficientă pentru a preveni folosirea tehnologiilor AI în scopuri malefice. Odată ce aceste instrumente devin tot mai accesibile și mai performante, riscul unor atacuri automate crește considerabil, iar acțiunile preventive trebuie să țină pasul cu inovația în tehnologie.