Etichetă: inteligenta artificiala

Avertismentul pierdut din Biblioteca Babel: cum a prevestit Borges criza internetului de azi

În urmă cu 84 de ani, Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai influenți autori ai secolului XX, a imaginat un univers care astăzi pare terifiant de familiar. Povestirea sa „Biblioteca Babel” nu era doar un exercițiu de stil literar sau o explorare a infinitului – era, poate fără să știe, un avertisment lucid despre viitorul internetului. Într-o epocă în care inteligența artificială inundă web-ul cu texte generate automat, iar dezinformarea se propagă ca un virus, se conturează un paradox: deși avem mai mult acces ca niciodată la informație, devine tot mai greu să găsim adevărul. Ideea că inteligența artificială ar putea „repara” internetul a fost, pentru o vreme, destul de seducătoare. Modele precum ChatGPT, Claude, Gemini sau Copilot sunt capabile să sintetizeze informații din surse verificate, să răspundă rapid și coerent la întrebări și să elimine, teoretic, zgomotul digital. Dar realitatea este mult mai complicată. Pentru a funcționa, aceste modele de tip LLM (Large Language Models) sunt antrenate pe volume uriașe de texte, extrase de pe internet – bloguri, articole, enciclopedii, forumuri și multe altele. Internetul, însă, nu este o resursă infinită. Iar conținutul de calitate – verificat, bine scris, coerent – devine tot mai rar. Potrivit unor estimări, până în 2026 am putea asista la o criză reală de date relevante pentru instruirea AI, așa cum avertizează EpochAI. Pe măsură ce LLM-urile consumă tot ce e valoros și încep să se antreneze pe propriul output – texte generate anterior de alți chatboți – apare un fenomen descris de un studiu publicat în Nature: „colapsul modelului”. Cu alte cuvinte, AI-ul riscă să se autosaboteze, pierzând treptat acuratețea și coerența, asemenea unei copii xerox făcute după o altă copie xerox, până la pierderea completă a calității. Această perspectivă distopică nu este doar o teorie academică. S-a întâmplat deja cu Tay, chatbot-ul Microsoft, care a început să reproducă discursuri rasiste după ce a învățat din interacțiunile online. Și se întâmplă zilnic în mediul digital, unde milioane de texte generate de AI ajung online, în aparență „veridice”, dar adesea cu greșeli sau chiar informații fabricate. Borges și biblioteca infinită de nonsens „Biblioteca Babel”, povestirea lui Borges din 1941, conturează o lume în care toate cărțile posibile există deja – fiecare combinație posibilă de litere, fiecare adevăr, dar și fiecare minciună imaginabilă. Inițial, oamenii sunt entuziasmați: undeva, în acea bibliotecă infinită, se găsesc cu siguranță răspunsurile la toate întrebările existențiale. Dar apoi, realitatea se impune: majoritatea covârșitoare a cărților sunt complet lipsite de sens. Informația relevantă este pierdută într-un ocean de gargară. Și chiar când cineva găsește un pasaj coerent, nu poate ști dacă este autentic sau doar o altă formă de înșelăciune aleatorie. Sună cunoscut? Această viziune pare să descrie cu o precizie înfricoșătoare direcția în care se îndreaptă internetul. Cei care caută adevărul printre milioane de postări, reclame mascate, opinii neverificate și texte generate automat se simt tot mai des copleșiți. Chiar și când găsești un articol coerent, te întrebi: cine l-a scris? E generat de AI? E verificat? Exact ca în „Biblioteca Babel”, accesul nelimitat la informație devine o capcană: în loc să aducă cunoaștere, aduce confuzie. Viitorul cunoașterii: se va transforma internetul într-un lux? Neal Stephenson, un alt vizionar al literaturii speculative, a dus mai departe această idee în romanul său Fall (2019). În lumea descrisă acolo, internetul este complet contaminat de conținut fals, clickbait și minciuni. Soluția? Accesul la „fluxuri editate” – surse controlate, unde oameni reali verifică și curăță informația. Dar acest serviciu este scump. Doar elitele își permit să acceseze un internet de calitate. Restul primesc mizeria. Acest scenariu, din păcate, nu mai pare doar o distopie. Din ce în ce mai mulți utilizatori se plâng de scăderea calității informației disponibile gratuit. Algoritmii favorizează popularitatea, nu acuratețea. Iar odată ce chatboții încep să se autoalimenteze, s-ar putea ca și ceea ce astăzi pare „corect” să devină irelevant sau fals în doar câțiva ani. Internetul, deși lăudat ca o minune a epocii moderne, riscă să devină exact ceea ce a prezis Borges: o bibliotecă infinită, dar imposibil de utilizat. În loc de concluzie: poate că e timpul să nu mai lăsăm viitorul internetului pe mâna întâmplării sau doar a algoritmilor. Ai putea începe chiar acum: citește mai atent, pune întrebări și alege surse de încredere. Altfel, ai toate șansele să te pierzi în „Biblioteca Babel” digitală, fără hartă și fără ieșire.

Cum să folosești ChatGPT ca să găsești idei originale: 5 pași care îți pot schimba complet modul în care găsești soluții sau inspirație

În ultima vreme, tot mai mulți oameni apelează la ChatGPT pentru a scrie texte, a rezuma documente sau a redacta e-mailuri. Însă adevărata provocare vine atunci când încerci să obții idei cu adevărat originale. Un studiu realizat de Wharton School din cadrul Universității din Pennsylvania arată că, deși ChatGPT este foarte bun la generat idei, acestea tind să fie similare între ele dacă nu formulezi corect cererea. Așadar, dacă ai impresia că ChatGPT îți răspunde mereu cu aceleași variante reciclate, nu e neapărat vina lui. Cu câteva ajustări simple în modul în care interacționezi cu el, poți transforma complet rezultatele și obține propuneri creative, diverse și chiar neașteptate. Fii clar, specific și cere variante diferite Unul dintre cele mai mari greșeli este să pui o întrebare vagă sau generală. Specialiștii spun că dacă vrei idei cu adevărat diferite, trebuie să-i ceri explicit acest lucru. Spre exemplu, nu întreba doar „Dă-mi idei de afaceri”, ci „Dă-mi 10 idei de afaceri complet diferite între ele, din domenii cât mai variate”. Când formulezi cererea, precizează ce fel de diversitate vrei: în domenii, în stiluri sau în publicul țintă. În plus, cere multe variante — abia după primele 6-7 idei banale încep să apară cele cu adevărat interesante. Cum spune și inginerul Simon Willison, „limbajele AI oferă în primul rând răspunsuri medii, deci cere cât mai multe pentru a trece de suprafață”. Folosește pași în lanț și construiește pe ideile anterioare Dacă primele idei nu te conving, nu te opri. Una dintre cele mai utile funcții ale ChatGPT este capacitatea de a itera. Poți reveni cu mesaje de genul „Fă-le mai îndrăznețe”, „Combină ideile între ele” sau „Detaliază-le pe cele mai promițătoare”. Acest tip de abordare, numită „chain-of-thought prompting”, presupune să ceri procesarea în etape: mai întâi ideile, apoi combinații, apoi rafinări. Poți chiar să îi ceri să îți pună întrebări care să-l ajute să genereze soluții mai bune pentru tine. Exemplu: „Întreabă-mă lucruri care te pot ajuta să-mi dai idei pentru un joc educativ pentru copii de 10 ani.” Joacă-te de-a rolurile pentru mai multă creativitate ChatGPT devine mult mai creativ atunci când îl pui să joace un rol. Poți spune „Ești agent de turism, eu sunt clientul” sau „Ești un părinte care caută o jucărie potrivită pentru copilul tău”. Astfel, răspunsurile vor veni dintr-o perspectivă concretă, mai apropiată de realitate și cu mai multă empatie. De asemenea, poți cere ca botul să devină chiar clientul tău ideal. Îl poți întreba ce i-ar plăcea, ce nevoi are și ce l-ar convinge. Aceste scenarii stimulează imaginația și duc la idei mai aplicabile, mai ales când le combini cu întrebări despre utilizare în contexte specifice (acasă, la plajă, în trafic etc.). Testează, filtrează și provoacă ideile obținute Nu te opri după prima rundă. Cere-i lui ChatGPT să selecteze cele mai bune idei dintr-o listă mai mare, pe baza unor criterii clare: buget, impact, originalitate, fezabilitate. Sau roagă-l să le noteze, să le combine, să le conteste. Poți merge și mai departe, cerându-i să acționeze ca un critic. Spune-i „Găsește motive pentru care această idee nu ar funcționa”, sau „Cum ar evalua un investitor propunerea asta?”. Rolul lui nu este doar să-ți spună ce vrei să auzi, ci să te ajute să-ți vezi punctele slabe înainte să le vadă alții. Verifică și păstrează controlul deciziilor Indiferent cât de bune par ideile venite de la AI, nu uita că decizia finală trebuie să-ți aparțină. ChatGPT este un instrument, nu un expert infailibil. Poate să greșească, să se repete sau să ofere răspunsuri doar aparent convingătoare. Experții spun că AI ar trebui să accelereze procesul creativ, nu să-l înlocuiască. Lasă-l să te scoată din blocaje, să îți ofere direcții noi și să elimine monotonia. Dar analiza și intuiția umană rămân esențiale. În concluzie, ChatGPT poate deveni un aliat de nădejde în procesul de generare de idei, cu condiția să știi cum să-l folosești inteligent: formulează cereri clare, cere diversitate, experimentează cu scenarii și nu ezita să îl provoci. Cu puțină creativitate și implicare, ceea ce părea un simplu chatbot poate deveni o sursă surprinzătoare de inspirație, adaptată exact nevoilor tale.

A mers la interviul de angajare și a descoperit că e intervievat de un robot. Ce s-a întâmplat când AI-ul a început să se blocheze

Leo Humphries, un tânăr de 25 de ani din Houston, credea că a ajuns în sfârșit în fața celei mai mari oportunități din carieră: fusese invitat la interviul pentru jobul visurilor sale, într-o companie importantă, cu acoperire națională. A deschis laptopul, s-a conectat la apelul video și aștepta să intre în discuție cu un recrutor. Doar că… recrutorul nu era o persoană. La câteva secunde după începerea convorbirii, Leo a realizat că vocea de la celălalt capăt era sintetică, lipsită de orice urmă de empatie sau reacție umană. „Mi-am dat seama că e un robot abia când a început să se blocheze și să repete fraze fără sens”, a povestit el, conform celor de la Newsweek. „În acel moment am simțit o dezamăgire profundă.” Interviurile cu AI: eficiență pentru firme, frustrare pentru candidați Inteligența artificială este tot mai prezentă în procesele de recrutare. În loc de oameni, unele companii preferă acum sisteme automate care pun întrebări, analizează răspunsuri și decid dacă un candidat merge mai departe. Teoretic, totul se face mai repede și mai obiectiv. În realitate însă, tehnologia nu este lipsită de erori. În cazul lui Leo Humphries, interviul a luat o turnură absurdă. La un moment dat, AI-ul i-a adresat prima întrebare: „Spune-mi despre un moment în care, când, când, hai să…” — apoi s-a blocat complet. Leo, încă nesigur dacă e o problemă tehnică sau o glumă proastă, a continuat să aștepte. „Nu știam ce să fac. Eram convins că cineva urmează să apară și să-mi spună că sunt victima unei farse”, a mărturisit el. Nici nu a apucat să răspundă la întrebări, iar în final robotul i-a mulțumit „pentru participare”. Humphries nu este singurul care a trecut printr-o astfel de experiență. Mai mulți utilizatori de TikTok au relatat cazuri similare, în care AI-ul din interviuri se blochează, repetă fraze sau e incapabil să proceseze răspunsurile candidaților. Un exemplu este @its_ken04, care a postat un clip viral cu un chatbot ce repeta obsesiv aceeași întrebare. Specialiștii trag un semnal de alarmă: „De-umanizare a procesului de recrutare” Tot mai mulți experți în HR și tehnologie privesc cu scepticism graba cu care companiile înlocuiesc oamenii din procesul de angajare. Bryan Driscoll, consultant în resurse umane, a declarat pentru Newsweek că „aceste interviuri glitch-uite sunt doar vârful aisbergului”. În opinia lui, companiile aleg AI-ul pentru că e mai ieftin, nu pentru că oferă o experiență mai bună candidaților. „Rezultatul? Interviuri robotice, impersonale, care transformă oamenii în simple puncte de date.” Josh Jones, CEO al unei companii de AI generativ, recunoaște că tehnologia nu e încă pregătită să preia complet un proces atât de uman precum interviul. „Este o etapă de tranziție haotică. Vedem candidați care folosesc AI pentru a răspunde în interviuri și angajatori care folosesc AI pentru a-i evalua. Nu e de mirare că apar interacțiuni bizare și nefuncționale.” Pe lângă buguri și blocaje, pericolul real al acestor sisteme automatizate este lipsa de empatie, capacitatea redusă de a înțelege nuanțele și riscul de a perpetua discriminări în funcție de datele pe care au fost antrenate. Driscoll avertizează că AI-ul poate întări prejudecăți deja existente și poate exclude candidați valoroși care nu se încadrează în tiparele algoritmului. Deși unii manageri susțin că tehnologia poate eficientiza recrutarea, Leo Humphries rămâne cu un gust amar. „M-a făcut să mă întreb: asta e direcția în care ne îndreptăm cu toții? Un viitor în care nici măcar nu mai vorbim cu alți oameni pentru a obține un loc de muncă?”

Aceasta este tehnologia care va înlocui telefonul mobil, spun Google, Meta și Snap

După ani de eșecuri și încercări timide, Silicon Valley este din nou entuziasmată de o idee pe care o mai încercase: ochelarii inteligenți. Google, Meta, Snap și chiar Amazon cred acum că au găsit rețeta potrivită pentru a-i transforma într-un succes mondial – o combinație între realitate augmentată și inteligență artificială, care ar putea detrona, în timp, telefonul mobil. Datorită progreselor tehnologice, ochelarii smart nu mai sunt doar un gadget ciudat, ci un dispozitiv care „vede” lumea înconjurătoare și răspunde la întrebări în timp real. Ochelarii care „văd” lumea și îți răspund ca un asistent personal La mai bine de un deceniu după eșecul Google Glass, companiile Big Tech revin în forță cu ochelari inteligenți mult mai avansați. De data aceasta, mizează pe inteligența artificială generativă pentru a transforma aceste gadgeturi în instrumente utile și conversaționale. Snap a anunțat recent că va lansa în 2026 o nouă generație de ochelari denumiți „Specs”, dotați cu AI, care promit să „înțeleagă lumea din jurul tău”. Meta și Google au deja pe piață versiuni care pot face lucruri remarcabile: să identifice obiecte, să răspundă la întrebări despre ceea ce privești, să traducă în timp real sau să îți amintească ce ai văzut anterior, scriuc ei de la CNN. De exemplu, ochelarii Ray-Ban Meta AI pot spune cât de iute este un ardei văzut într-un magazin sau pot traduce conversații în direct. Versiunea lor actuală s-a vândut deja în peste 2 milioane de exemplare din 2023 încoace, potrivit EssilorLuxottica. Ochelarii Google Glass, lansați în 2013, păreau că vor revoluționa tehnologia, dar s-au lovit de numeroase probleme legate de adaptabilitatea în rândul publicului. (Foto: Playtech) De ce cred giganții tech că ochelarii sunt viitorul Entuziasmul din jurul ochelarilor inteligenți vine pe fondul unei realități tehnologice: telefoanele mobile nu mai fascinează publicul ca altădată. Utilizatorii nu mai simt nevoia să își înlocuiască smartphone-ul în fiecare an, iar companiile caută „următorul mare lucru”. AI-ul le oferă o nouă direcție: hardware complet nou, capabil să ofere experiențe care par desprinse din science-fiction. Spre deosebire de modelele vechi, noii ochelari AI sunt capabili să proceseze simultan imagine, sunet și voce, să ofere răspunsuri complexe și să susțină conversații naturale. Google a demonstrat deja, în cadrul conferinței I/O din mai, cum un prototip de ochelari poate recunoaște numele unei cafenele de pe un pahar văzut anterior sau poate recomanda cocktailuri în funcție de sticlele din fața utilizatorului. O piață în creștere, dar cu obstacole importante Potrivit ABI Research, piața ochelarilor inteligenți ar putea crește de la 3,3 milioane de unități în 2024 la aproape 13 milioane în 2026. IDC prognozează o evoluție similară, cu o creștere accelerată pentru modelele de tip Ray-Ban Meta. Apple, la rândul său, pregătește o pereche de ochelari AR care ar putea concura direct cu Meta, în timp ce Amazon nu exclude lansarea unor „Alexa Glasses”. Totuși, provocările sunt uriașe. De la prețuri (peste 300 de dolari pentru Ray-Ban Meta) până la reticența legată de intimitate, companiile trebuie să convingă publicul că merită să porți zilnic un asemenea dispozitiv. Google Glass a eșuat în mare parte din cauza temerilor privind filmarea fără acord, iar noile modele sunt și ele atent monitorizate, cu semnale luminoase care indică atunci când camera este activă. Mark Zuckerberg probând ochelarii inteligenți Ray-Ban. O revoluție care ar putea dura ani În ciuda entuziasmului, nimeni nu se așteaptă ca telefonul mobil să dispară peste noapte. „Mulți din industrie cred că smartphone-ul va fi înlocuit de ochelari sau ceva similar, dar nu se va întâmpla azi. Va dura ani, și toate companiile vor să fie acolo când se întâmplă”, spune Jitesh Ubrani, analist IDC. Inteligența artificială avansează rapid, iar aplicații ca ChatGPT, Google Gemini sau noile funcții vizuale de la Apple încep deja să transforme telefonul într-un hub pentru viitorii ochelari inteligenți. Fie că vor reuși sau nu să cucerească publicul larg, este clar că Google, Meta și Snap pariază pe faptul că următorul capitol al tehnologiei se va purta… pe față.

Spotify vs YouTube Music: Cine are cel mai bun creator AI de playlisturi?

În ultimii ani, funcțiile bazate pe inteligență artificială (AI) au devenit tot mai importante în aplicațiile de streaming muzical, oferind utilizatorilor recomandări personalizate și playlisturi adaptate gusturilor lor. Spotify și YouTube Music se află printre cele mai populare servicii de streaming, iar ambele au introdus instrumente AI care ajută la crearea rapidă și intuitivă de playlisturi. Cum funcționează creatorul AI de playlisturi de la Spotify? Spotify a lansat în fază beta funcția sa de playlist AI în urmă cu peste un an și continuă să o dezvolte, fiind apreciată pentru rapiditatea și ușurința utilizării. Practic, această facilitate permite utilizatorilor să genereze playlisturi personalizate pe baza unor indicații textuale, introduse într-un chat integrat în aplicație. Poți descrie atmosfera, genul muzical sau tema dorită, iar Spotify va crea instantaneu o listă de aproximativ 30 de melodii care să corespundă cerințelor tale. Un aspect deosebit de util este faptul că poți ajusta promptul în orice moment pentru a rafina selecția pieselor, iar dacă anumite melodii nu-ți convin, le poți elimina cu ușurință. Flexibilitatea face ca procesul de creare să fie foarte eficient, poți avea un playlist gata de ascultat în mai puțin de cinci minute. Funcția este accesibilă în aplicația mobilă Spotify, prin secțiunea „Bibliotecă”, unde trebuie să apeși butonul „+” sau „Creează”, apoi să selectezi opțiunea „Playlist AI”. De asemenea, Spotify oferă și sugestii predefinite de prompturi, precum „Lo-fi beats pentru studiu în momente triste” sau „Cele mai populare hituri disco”. În plus, funcția se completează cu AI DJ, o altă noutate Spotify care permite control vocal interactiv pentru muzică. Cum se compară YouTube Music în acest domeniu? Spre deosebire de Spotify, YouTube Music oferă funcția „Ask Music”, care folosește inteligența artificială pentru a recomanda muzică, însă modalitatea de creare a playlisturilor este mai puțin interactivă și personalizabilă în comparație cu Spotify, scrie publicația How To Geek. Utilizatorii pot solicita sugestii muzicale bazate pe un anumit gen, artist sau stare de spirit, dar procesul de generare nu este la fel de rapid sau detaliat în ceea ce privește rafinarea playlistului. YouTube Music are avantajul integrării cu vasta colecție de videoclipuri și conținut multimedia de pe platforma YouTube, ceea ce oferă o varietate mai mare de materiale pe care AI-ul le poate recomanda. Totuși, în ceea ce privește crearea rapidă și intuitivă a unui playlist adaptat exact după preferințele exprimate printr-un prompt text, Spotify pare să fie mai avansat. Concluzie: cine câștigă? Deși ambele platforme utilizează AI pentru a personaliza experiența de ascultare, funcția de playlist AI a Spotify iese în evidență prin viteza, ușurința în utilizare și posibilitatea de a rafina playlisturile în timp real. YouTube Music oferă recomandări utile, dar nu atinge încă nivelul de personalizare și interactivitate al Spotify. Pentru cei care doresc să-și creeze rapid playlisturi pe gustul lor, cu un control fin asupra selecției, Spotify reprezintă opțiunea cea mai completă. Cu toate acestea, ambele servicii vor continua probabil să îmbunătățească aceste funcții pe măsură ce tehnologia AI evoluează, iar competiția dintre ele va aduce utilizatorilor beneficii și mai mari în viitor.

Ce zice AI-ul la sat? Bătrânii din satele românești au pus inteligența artificială la încercare

Inteligența artificială (AI) nu mai e de mult o noutate în orașe, dar cum reacționează oamenii din satele românești atunci când o descoperă? Un reportaj recent realizat de Digi24 a adus AI-ul în gospodăriile din mediul rural, oferindu-le vârstnicilor ocazia să interacționeze cu o aplicație pe bază de inteligență artificială. Reacțiile au fost surprinzătoare, de la uimire sinceră până la temeri legate de viitorul muncii și al societății. Deși unii localnici au declarat că sunt „prea bătrâni pentru a înțelege asemenea tehnologii”, au fost impresionați de capacitatea AI-ului de a răspunde la aproape orice întrebare. Însă, în același timp, mulți și-au exprimat îngrijorarea că astfel de inovații ar putea duce la dispariția unor meserii tradiționale sau la o lume în care omul e tot mai puțin necesar. Ce reacții au avut sătenii: de la „creier electronic” la rețete de vin Într-un sat din Gorj, un dialog inedit s-a purtat între o bunicuță și aplicația AI, care i-a urat o zi frumoasă și a întrebat-o cum se simte. Răspunsul simplu, dar emoționant al femeii — „cam bine… nu spun bine de tot, dar binișor” — a ilustrat nu doar realismul, ci și modestia care definește generațiile mai în vârstă. Replica AI-ului, care i-a spus că se bucură că se simte bine și că îi place la țară, a făcut-o să zâmbească. Un alt sătean, interesat de fabricarea vinului, a fost surprins de cât de bine explică AI-ul procesul — de la zdrobirea strugurilor până la fermentare. „Așa mi-a zis și bunicul”, a confirmat el, cu o sclipire de recunoaștere în ochi. Astfel de răspunsuri au validat pentru localnici ideea că „creierul electronic” chiar înțelege ceva din viața de la sat. AI-ul s-a descurcat nu doar la întrebări despre gospodărie, ci și la fizică — viteza luminii, de exemplu. Răspunsul prompt de „aproximativ 300.000 km/s” a fost aplaudat de un sătean care, totuși, a ținut să sublinieze că „astea le-a făcut tot omul, nu au căzut din cer”. Conștienți de limitele și posibilitățile noii tehnologii, mulți dintre ei au făcut legătura între AI și munca umană, fără a lăsa loc idealizărilor naive. Frici, curiozități și întrebări despre viitorul fără muncă Printre cele mai sincere întrebări venite din partea unei localnice s-a aflat și una profund filozofică: „Vom ajunge vreodată să avem ce ne trebuie fără să muncim?” Aplicația AI, cu un ton echilibrat, a răspuns că, deși tehnologia ușurează viața, suntem departe de un astfel de scenariu. Răspunsul a fost apreciat, iar concluzia a fost promptă: „Așa trebuie să fie”. Acest tip de interacțiune scoate la iveală o trăsătură esențială a românilor din mediul rural — dorința de înțelegere, dar și nevoia de păstrare a valorilor tradiționale. Teama că AI-ul va înlocui complet omul a fost exprimată cu reținere, dar și cu realism. Cei mai mulți au înțeles că, deși anumite locuri de muncă vor fi afectate, vor apărea și altele noi. Poate cel mai important mesaj al acestui experiment e că tehnologia nu trebuie să rămână doar în marile orașe sau în laboratoare. Inteligența artificială devine cu adevărat utilă atunci când răspunde unor nevoi reale, umane, indiferent de vârstă sau locație. Că e vorba de rețete, vreme sau fizică, AI-ul a oferit răspunsuri clare, adaptate și pline de empatie — uneori chiar mai umane decât ne-am fi așteptat. Totuși, diferențele dintre urban și rural sunt evidente: accesul la internet, lipsa dispozitivelor moderne, nivelul scăzut de digitalizare a educației. În ciuda acestor obstacole, reacțiile sătenilor arată că deschiderea spre nou există. Când un AI poate să aducă un zâmbet unei bunici care credea că „nu o mai bagă nimeni în seamă”, înseamnă că face mai mult decât simple calcule. Pe viitor, tot mai mulți români din sate vor descoperi ce înseamnă AI-ul, poate chiar fără să-și dea seama. Iar dacă îți pui întrebarea „de ce ar avea nevoie cineva de AI la țară?”, răspunsul e simplu: pentru că și acolo sunt oameni curioși, inteligenți și cu povești demne de ascultat — iar tehnologia bună e aceea care știe să asculte.

Cel mai nou AI Google prognozează cicloanele

Google aduce prognoza meteo în era rețelelor neuronale cu un model creat special pentru furtunile tropicale. Creat de diviziile DeepMind și Google Research, sistemul rulează deja în platforma interactivă Weather Lab, unde poți explora atât ciclonii activi, cât și traiectoriile simulate ale furtunilor recente. În parteneriat cu National Hurricane Center (NHC) din Statele Unite, AI-ul generează până la 50 de scenarii diferite pentru fiecare ciclon și extinde fereastra de predicție la 15 zile – dublu față de multe metode tradiționale.  Deși Google nu pretinde că a depășit definitiv modelele fizice consacrate, primele teste arată o precizie comparabilă, iar uneori superioară, la estimarea traseului și intensității uraganelor. Conform datelor publicate, erorile de poziție pentru sezonul 2023-2024 scad, în medie, cu 87 mile față de soluțiile europene ECMWF, un pas semnificativ când fiecare kilometru contează în alerte de evacuare.  Cum funcționează noul model AI Bazat pe arhitectura GraphCast extinsă cu rețele spațio-temporale dense, modelul consumă setul istoric ERA5 – sute de milioane de observații meteorologice globale pe 75 ani – pentru a învăța relațiile dintre temperatura mării, vânturile în troposferă și formațiunile noroase specifice ciclonilor. Inputul brut este împărțit în ferestre de câte șase ore, iar rețeaua prezice simultan presiunea centrală, diametrul ochiului și mișcarea sistemului pe următoarele 360 de ore.  Pentru a evita „halucinațiile” numerice, cercetătorii au antrenat AI-ul într-o schemă de ensemble learning: 50 membri independenți rulează în paralel, oferind o hartă de probabilitate asupra tuturor variantelor posibile. Astfel, primești nu doar o linie de prognoză, ci un evantai care indică incertitudinea – util când decizi dacă merită să-ți evacuezi locuința de pe litoral. Un alt avantaj este viteza: fiecare rulare completă pe 15 zile se calculează în câteva zeci de secunde pe un TPU v5e, comparativ cu orele necesare unui model fizic complet de tip HWRF. Rapiditatea permite actualizări mai dese, deci poți primi avertizări aproape în timp real atunci când un ciclon își schimbă brusc direcția. Colaborări și perspective În prezent, specialiștii NHC validează zilnic predicțiile AI lângă modele clasice, evaluând cât de bine anticipează creșterea/deprecierea intensității și locul landfall-ului. Rezultatele preliminare sunt promițătoare, dar Google menționează că tehnologia rămâne experimentală: algoritmul servește drept sprijin, nu înlocuitor al meteorologului uman.  Pentru a rafina performanța la scară globală, compania colaborează cu Met Office (Marea Britanie), Japan Weather News și cercetători de la University of Tokyo. Dacă locuiești într-o zonă predispusă la taifunuri sau uragane, vei vedea în anii următori avertizări „semnate” de AI în rapoartele agențiilor naționale, odată ce validarea oficială va fi completă. Privind înainte, modelul va integra observații radar în timp real și imagini din satelit cu rezoluție de până la 500 m, ceea ce ar putea aduce predicții locale mai precise privind precipitațiile și vânturile de la nivelul solului. În plus, Google lucrează la un modul care să estimeze creșterea valurilor și a mării, fundamental pentru prevenirea inundațiilor de coastă înainte de sosirea ochiului furtunii. Ce înseamnă pentru tine Dacă trăiești în zone de risc sau plănuiești vacanțe în Caraibe ori Pacific, vei putea consulta gratuit Weather Lab pentru a-ți ajusta planurile din timp. În loc să-ți bazezi decizia exclusiv pe un buletin static, vei folosi hărți interactive unde traseul probabil este actualizat la câteva ore. Nu uita, totuși, că AI-ul este doar un instrument suplimentar; respectă întotdeauna recomandările oficiale ale autorităților locale înainte de a hotărî să rămâi sau să evacuezi. În plus, dacă ești dezvoltator sau cercetător, datele istorice și rulările live pot fi descărcate pentru a-ți testa propriile ipoteze despre schimbările climatice și comportamentul furtunilor într-o atmosferă tot mai caldă. Folosește-le ca set de antrenament pentru aplicații locale – de exemplu, optimizarea rețelelor de distribuție a energiei sau planificarea rutelor maritime în sezonul ciclonilor.

Wikipedia zice la revedere inteligenței artificiale. Motivul pentru care a luat decizia, controversa din spate

Fundația Wikimedia a anulat un test planificat cu rezumate generate automat pe Wikipedia, în urma reacțiilor negative masive ale comunității de editori. Concret, fundația Wikimedia, organizația non-profit care administrează Wikipedia, a decis să oprească un test propus privind includerea de rezumate generate de inteligență artificială (AI) în paginile enciclopediei online, scrie publicația Kotaku. Inițiativa a fost întâmpinată cu o opoziție categorică din partea comunității globale de editori voluntari, care au avertizat asupra riscului de compromitere a fiabilității și credibilității platformei. Testul de generare cu AI, abandonat în fașă Testul ar fi urmat să înceapă în iunie 2025 și se baza pe modelul lingvistic deschis Aya, dezvoltat de compania Cohere. Sumarurile generate urmau să fie afișate în partea superioară a articolelor, într-o versiune mobilă a site-ului, marcate clar ca neconfirmate. Scopul declarat era de a face articolele complexe mai accesibile cititorilor cu niveluri diferite de înțelegere. Anunțul privind testul a fost publicat discret pe o pagină numită „Simple Article Summaries” și a generat imediat un val de critici din partea editorilor. Comentariile inițiale au fost scurte și clare: „Scârbos”, „Nu faceți asta”, „Asta ar dăuna ireversibil reputației noastre”. Un alt editor a adăugat: „Nu vrem un nou strat de conținut care va genera conflicte editoriale. Un sumar scris de oameni e suficient.” A doua zi, Fundația Wikimedia a revenit asupra deciziei, anunțând anularea testului. Într-un comunicat transmis publicației 404Media, reprezentanții fundației au precizat că intenția era de a evalua interesul pentru o astfel de funcționalitate și de a explora eventuale metode de moderare comunitară. Wikipedia se bazează, în mare măsură, pe editori voluntari Editorii Wikipedia sunt voluntari care contribuie în mod esențial la menținerea calității și actualității conținutului. În lipsa lor, secțiuni întregi ale enciclopediei riscă să devină învechite sau inexacte. Criticii AI-ului generativ atrag atenția că astfel de tehnologii pot produce conținut eronat, părtinitor sau lipsit de surse, ceea ce contravine principiilor enciclopediei libere. Wikipedia este una dintre puținele platforme majore de pe internet care nu afișează reclame, nu percepe taxe și este construită exclusiv prin efortul colectiv al utilizatorilor săi. Pentru mulți, păstrarea integrității editoriale este o chestiune de principiu. Unii editori au comparat pericolul introducerii AI-ului nesupravegheat cu o catastrofă culturală digitală, echivalentă cu arderea Bibliotecii din Alexandria.

Inteligența artificială obosește repede și are tendința să greșească la sarcini simple, arată un nou studiu făcut de Apple

Un nou studiu realizat de cercetătorii Apple provoacă domeniul inteligenței artificiale, arătând că modelele AI specializate în raționament suferă o „prăbușire completă de acuratețe” atunci când sunt suprasolicitate cu probleme complexe. Modelele de raționament, precum Claude de la Meta, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, sunt versiuni avansate ale modelelor mari de limbaj (LLM) care folosesc mai mult timp și resurse pentru a oferi răspunsuri considerate mai precise. Ele au alimentat speculațiile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI), mașini capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Ce a scos studiul Apple la iveală Însă studiul publicat pe 7 iunie pe site-ul Apple Machine Learning Research arată că aceste modele nu numai că nu reușesc să raționeze generalizat, dar performanța lor scade drastic pe măsură ce complexitatea problemelor crește, scrie publicația Live Science. Autorii scot în evidență, de altfel, un fenomen contrar așteptărilor: efortul raționamentului crește până la un anumit punct, după care scade, deși alocarea de resurse (tokeni) este suficientă. Pentru a investiga, cercetătorii au testat mai multe modele AI, inclusiv cele de la OpenAI, DeepSeek, Anthropic și Google, folosind patru puzzle-uri clasice cu niveluri variate de dificultate: traversarea râului, săritul pieselor pe tabla de dame, stivuirea blocurilor și Turnul din Hanoi. Rezultatele au arătat că modelele generice au performat mai bine decât cele de raționament pentru sarcini simple, iar pe măsură ce dificultatea a crescut, modelele de raționament au avut un avantaj temporar. Totuși, pentru probleme foarte complexe, performanța ambelor tipuri de modele a scăzut până aproape de zero. Cu cât sarcinile sunt mai complexe, cu atât AI-ul o dă în bară mai abitir Mai mult, modelele au manifestat o tendință surprinzătoare de a aloca mai puțini tokeni pe măsură ce sarcinile devin mai dificile, semn că „raționamentul” lor este limitat și că nu pot menține lanțuri logice complexe. Chiar și atunci când li s-a oferit algoritmul soluției pentru Turnul din Hanoi, performanța nu s-a îmbunătățit. Constatările indică faptul că modelele AI actuale se bazează mai mult pe recunoașterea tiparelor și mai puțin pe un adevărat proces logic emergent, contrazicând astfel așteptările privind apropierea rapidă de inteligența artificială generală. Apple, care rămâne în urma rivalilor în cursa AI, pune accent pe dezvoltarea unor soluții eficiente pe dispozitive, cum ar fi Siri, care în unele analize este mai puțin precis decât ChatGPT. Critici și experți în AI au privit cu ochi buni studiul, considerându-l o doză necesară de realism în mijlocul hype-ului excesiv. „Apple a demonstrat științific că modelele de limbaj sunt doar rețele neuronale cu limitările lor inerente,” a scris expertul Andriy Burkov, sperând că cercetările vor continua cu o abordare mai riguroasă și matematică.

Un model de inteligență artificială detectează mai mult de 170 de tipuri de cancer

Modelul utilizează caracteristici specifice din materialul genetic al tumorilor, amprenta lor epigenetică, obținută, de exemplu, din lichidul cefalorahidian, printre altele. După cum arată echipa în revista Nature Cancer, noul model clasifică tumorile rapid și foarte fiabil. În prezent, sunt cunoscute mult mai multe tipuri de tumori decât organele din care acestea provin. Fiecare tumoră are propriile caracteristici: anumite caracteristici ale țesutului, rate de creștere și particularități metabolice. Cu toate acestea, tipurile de tumori cu caracteristici moleculare similare pot fi grupate. Tratamentul bolii individuale depinde în mod decisiv de tipul de tumoare, potrivit MedicalExpress. Noile terapii țintite abordează anumite structuri ale celulelor tumorale sau blochează căile lor de semnalizare pentru a opri creșterea țesutului patologic. Chimioterapiile pot fi selectate în funcție de tipul tumorii, iar doza lor poate fi ajustată în consecință. În special în cazul tipurilor rare de tumori, poate fi posibilă urmărirea terapiilor inovatoare în cadrul studiilor. „În contextul unei medicini a cancerului din ce în ce mai personalizate și cu o evoluție rapidă, diagnosticul precis la un centru tumoral certificat este calea de urmat pentru un tratament de succes”, a declarat Prof. Martin E. Kreis, Chief Medical Officer la Charité. În timp ce o analiză moleculară, celulară și funcțională cuprinzătoare a unei tumori pe baza probelor de țesut furnizează informațiile necesare, medicii se confruntă, de asemenea, cu cazuri în care nu este posibilă sau este foarte riscant să extragă probe de țesut din tumoare. Mai mult, nici măcar o examinare histologică singură nu este capabilă să ofere un diagnostic la fel de precis ca noul model AI. Atenția îndreptată spre genom și nu spre țesut A fost stabilită o metodă de caracterizare a tumorilor cerebrale care nu se bazează pe diagnosticele microscopice convenționale, ci pe modificările materialului genetic al tumorii, caracteristicile epigenetice. Acestea fac parte din memoria fiecărei celule și determină ce părți ale informației genetice sunt citite și când. „Sute de mii de modificări epigenetice acționează ca întrerupătoare de pornire și oprire pentru secțiunile genetice individuale. Modelele lor formează o amprentă unică, inconfundabilă”, explică Dr. Philipp Euskirchen, om de știință la sediul din Berlin al Consorțiului German pentru Cancer și la Institutul de Neuropatologie de la Charité, care conduce studiul publicat recent. „În celulele tumorale, informațiile epigenetice sunt modificate într-un mod caracteristic. Pe baza profilurilor lor, putem diferenția tumorile și le putem clasifica”. În cazul tumorilor cerebrale, chiar și o mostră de lichid cefalorahidian este suficientă în unele cazuri și poate fi obținută relativ ușor, excluzând operația. Pentru a compara o amprentă necunoscută cu mii de amprente cunoscute ale diferitelor tipuri de cancer și pentru a o atribui unui anumit tip de tumoare, sunt necesare metode de învățare automată, adică inteligență artificială, având în vedere că datele sunt foarte vaste și complexe. În plus, în trecut au fost aplicate diferite metode de secvențiere a ADN-ului. În plus, analizele epigenetice sunt de obicei limitate la modele definite și segmente de gene care sunt tipice pentru tipurile individuale de tumori. „În consecință, obiectivul nostru a fost să dezvoltăm un model care să clasifice cu exactitate tumorile, chiar dacă acestea se bazează doar pe părți ale întregului epigenom tumoral sau profilurile au fost colectate prin tehnici diferite și grade diferite de acuratețe”, spune bioinformaticianul Dr. Sören Lukassen, șeful grupului de lucru Medical Omics de la Institutul de Sănătate din Berlin de la Charité (BIH). 170 de tipuri de tumori din toate organele Un model AI recent dezvoltat poartă numele de crossNN, a cărui arhitectură se bazează pe o rețea neuronală simplă. Modelul a fost antrenat cu un număr mare de tumori de referință și testat ulterior pe mai mult de 5.000 de tumori. „Modelul nostru permite un diagnostic foarte precis al tumorilor cerebrale în 99,1% din cazuri și este mai precis decât soluțiile de inteligență artificială utilizate până în prezent”, spune Euskirchen. „În plus, am reușit să antrenăm în același mod un model AI care poate face diferența între peste 170 de tipuri de tumori din toate organele, obținând în același timp o precizie de 97,8%. Acest lucru înseamnă că poate fi utilizat pentru cancerele din toate organele, în plus față de tumorile cerebrale relativ rare”. Factorul decisiv pentru viitoarele aprobări în aplicarea clinică este ca modelele să fie pe deplin explicabile, adică trebuie să fie posibil să se înțeleagă cum se ajunge la decizii. Amprenta moleculară pe care modelul AI o primește pentru determinare poate proveni dintr-o mostră de țesut sau din fluidele corporale. În cazul anumitor tumori cerebrale, departamentul de neuropatologie de la Charité oferă deja diagnostice neinvazive bazate pe lichidul cefalorahidian, cunoscute sub denumirea de biopsie lichidă. Acest lucru permite stabilirea unui diagnostic fără o operație stresantă, inclusiv în situații dificile. „Am examinat lichidul cefalorahidian folosind secvențierea nanoporilor, o formă nouă, foarte rapidă și eficientă de analiză genetică. Clasificarea prin modelele noastre a arătat că era vorba de un limfom al sistemului nervos central, ceea ce ne-a permis să inițiem prompt chimioterapia adecvată”, explică Euskirchen. Precizia metodologiei i-a luat chiar prin surprindere pe cercetători „Deși arhitectura modelului nostru de inteligență artificială este mult mai simplă decât abordările anterioare și, prin urmare, rămâne explicabilă, aceasta oferă predicții mai precise și, prin urmare, o mai mare certitudine diagnostică”, spune Lukassen. Prin urmare, împreună cu Consorțiul German pentru Cancer (DKTK), echipa de cercetare planifică studii clinice cu crossNN în toate cele opt locații DKTK din Germania. În plus, urmează să fie testată și utilizarea intraoperatorie. Scopul este de a transfera determinarea precisă și relativ ieftină a tumorii pe baza probelor de ADN la îngrijirea de rutină.