Etichetă: inteligenta artificiala

Inteligența artificială schimbă regulile jocului pentru generația Z

Inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața noastră, însă impactul ei asupra pieței muncii este controversat și adesea dur pentru tinerii care abia își încep cariera. Generația Z, cei născuți între mijlocul anilor ’90 și începutul anilor 2010, se confruntă cu o provocare majoră: AI le închide tot mai mult ușile spre un început stabil în viața profesională. Automatizarea, care a început cu mașinile de autoservire și a evoluat spre sisteme complexe ce pot scrie cod sau gestiona relația cu clienții, amenință să reducă drastic numărul locurilor de muncă entry-level, unde tinerii pot căpăta experiență și pot să se lanseze. Primul sistem de autoservire a fost instalat în 1986 într-un magazin Kroger din apropiere de Atlanta. Atunci, ideea era să se reducă costurile cu angajații, care erau plătiți cu salariul minim. De atunci, acest sistem a devenit omniprezent, iar acum există peste 217.000 de terminale de autoservire în toată lumea. Specialiștii în domeniul muncii atrag atenția că astfel de tehnologii elimină între 35% și 40% din locurile de muncă de început în retail în doar un an de la instalare. Dar problema nu se oprește aici. În prezent, tehnologiile AI evoluează rapid și preiau sarcini tot mai complexe, cum ar fi scrierea codului în domeniul IT, redactarea documentelor legale sau gestionarea relației cu clienții prin chatboți. Toate acestea sunt domenii în care generația Z ar fi trebuit să își construiască treptat o carieră, dar în schimb se văd în fața unor posturi care dispar sau devin din ce în ce mai puține. Un raport recent al grupului Oxford Economics indică o creștere a șomajului în rândul absolvenților recent ieșiți de pe băncile facultăților din Statele Unite. În special tinerii cu vârste între 22 și 27 de ani au înregistrat o scădere cu 8% a angajărilor în domenii STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) în ultimii ani, ceea ce evidențiază o transformare profundă a pieței muncii. Care sunt consecințele dispariției joburilor entry-level Dispariția locurilor de muncă pentru începători are efecte care merg dincolo de statisticile șomajului. Aneesh Raman, director în cadrul LinkedIn, subliniază că „primul lucru care cedează este treapta de jos a scării carierei”. Fără aceste posturi de început, tinerii care nu au relații influente sau un background privilegiat se vor lovi de bariere insurmontabile în construirea unei cariere. Industria tech oferă un exemplu clar: sarcinile de bază care erau teren de antrenament pentru juniori, precum scrierea sau corectarea codului, sunt automatizate cu ajutorul AI, iar acest fenomen se extinde și în domenii precum dreptul sau retailul. În aceste sectoare, angajații de la începutul carierei sunt înlocuiți rapid de tehnologii automate, adesea în detrimentul experienței oferite tinerilor. Impactul social al acestor schimbări este grav. Raman atrage atenția că, odată cu dispariția locurilor de muncă stabile pentru începători, se riscă nu doar o criză economică, ci și o destabilizare socială și politică. Amintind de declinul industrial în unele zone ale Americii, el avertizează că pierderea locurilor de muncă poate aduce cu sine și pierderea stabilității generale a societății. Ce urmează pentru generația Z și cum să te pregătești Viitorul pare incert pentru mulți tineri, însă acest lucru nu înseamnă că șansele au dispărut complet. Raportul LinkedIn arată că 63% dintre directorii de companii consideră că AI-ul va prelua în special sarcinile repetitive și plictisitoare, ceea ce înseamnă că vor exista totuși roluri care necesită creativitate, empatie sau gândire critică — competențe mai greu de automatizat. Pe de altă parte, există riscul „gigificării” muncii, adică transformarea joburilor stabile în colaborări temporare sau precare, o realitate care poate afecta grav stabilitatea financiară și calitatea vieții. Cercetătorii și activiștii pentru drepturile lucrătorilor trag un semnal de alarmă pentru a proteja mai ales categoriile vulnerabile: tinerii la început de carieră, persoanele de culoare, imigranții și vârstnicii. Pentru a-ți crește șansele de succes în această nouă eră, trebuie să-ți dezvolți abilități care nu pot fi înlocuite ușor de mașini — gândirea critică, rezolvarea creativă a problemelor, comunicarea eficientă și adaptabilitatea. În plus, formarea continuă și dobândirea de competențe digitale avansate pot face diferența între a rămâne în urmă și a avea o carieră stabilă. În concluzie, Inteligența Artificială schimbă fundamental piața muncii și pune în dificultate generația Z. Dacă vrei să nu fii printre cei afectați, e momentul să te pregătești activ pentru provocările viitorului profesional.

Tot mai mulți oameni rămân șomeri din cauza inteligenței artificiale: Ce locuri de muncă sunt cele mai vizate

Jurnaliști, artiști și copywriteri din întreaga lume sunt înlocuiți cu AI, în ciuda protestelor și a lipsei unor reglementări clare. Valul de automatizare bazat pe inteligență artificială începe să afecteze grav sectoare creative precum jurnalismul, ilustrația sau copywritingul, iar pentru unii profesioniști impactul este devastator. Trei povești recente, din Polonia, Indonezia și Marea Britanie, arată, dacă mai era nevoie, amploarea acestei tranziții forțate, scrie The Guardian. Jurnaliștii, printre primii care sunt înlocuiți de AI În Cracovia, jurnalistul Mateusz Demski, în vârstă de 31 de ani, a fost concediat în 2024 de la Radio Kraków, alături de alți colaboratori part-time. Deși li s-a spus că decizia are la bază probleme financiare, câteva luni mai târziu postul a lansat emisiuni prezentate de avatare AI, fiecare cu personalitate și biografie fabricate. Una dintre emisiuni simula un interviu cu poeta Wisława Szymborska, decedată în 2012, fapt care a stârnit reacții dure în rândul ascultătorilor și al comunității culturale. Demski și alți colegi au lansat o petiție semnată de zeci de mii de persoane, iar postul a renunțat ulterior la proiectul cu AI. În locul acestuia, emisiunile sunt acum gestionate de studenți, o soluție mai ieftină, dar considerată de Demski preferabilă avatarelor. Nici artiștii nu o duc mai bine de când a apărut inteligența artificială În Bandung, Indonezia, ilustratoarea Lina Meilina, 30 de ani, resimte un declin sever al cererii pentru lucrările sale personalizate de când AI-ul a devenit larg accesibil. Comenzile lunare au scăzut de la 15 la cinci, iar cazurile de abuz asupra artei sale s-au înmulțit. Unele dintre personajele create de ea au fost reproduse cu AI în contexte nepotrivite. Platformele nu intervin, iar guvernul indonezian folosește la rândul său imagini AI în campanii oficiale. Meilina se gândește să renunțe la ilustrație în favoarea realizării de recuzite pentru cosplay. Texte sterile, scrise de AI, în locul copywriter-ilor umani Nu în ultimul rând, în Marea Britanie, Annabel Beales, 49 de ani, a fost concediată de la centrul de grădinărit unde lucra ca copywriter. Deși angajatorul i-a promis stabilitate, a fost înlocuită cu conținut generat de ChatGPT la doar câteva luni după ce și-a obținut jobul visat. Site-ul companiei conține acum doar texte sterile, fără „voce umană”. Beales lucrează în prezent ca asistentă administrativă, dar rămâne marcată de experiența pierderii carierei pentru care s-a pregătit.

Filmele generate de inteligența artificială cuceresc marile ecrane. Un festival din New York prezintă noile limite ale creației digitale

New Yorkul a găzduit, din nou, un eveniment care marchează o etapă importantă în evoluția cinematografiei: AI Film Festival, organizat de compania Runway, a adus pe marile ecrane zece scurtmetraje create cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce părea o idee nebunească în urmă cu trei ani s-a transformat acum într-un fenomen global, cu mii de creatori care experimentează și reinventează limbajul vizual prin algoritmi și rețele neuronale. Cristóbal Valenzuela, CEO-ul Runway, a subliniat în deschiderea festivalului amploarea transformării, într-o declarație citată de Associated Press: „Trei ani în urmă, părea imposibil. Azi, milioane de oameni creează miliarde de videoclipuri cu instrumente pe care nici nu le visam.” Festivalul a crescut spectaculos față de prima ediție din 2023, când au fost trimise 300 de filme. În acest an, numărul înscrierilor a depășit 6.000. Premii pentru creativitate digitală și povești neașteptate Printre cele zece filme finaliste, care vor fi proiectate și la Los Angeles și Paris în zilele următoare, se remarcă „Total Pixel Space”, regizat de Jacob Adler, distins cu marele premiu. Filmul explorează numărul teoretic infinit de imagini posibile în spațiul digital, folosind matematica și imagini generate de AI pentru a ne provoca percepția asupra realității. Pe locul doi s-a clasat „Jailbird”, semnat de Andrew Salter, o poveste neașteptată și emoționantă spusă din perspectiva unei găini care participă la un program de reabilitare într-o închisoare din Marea Britanie. Iar „One”, o narațiune SF despre călătorii interplanetare creată de Ricardo Villavicencio și Edward Saatchi, a completat podiumul. Deși toate filmele conțin elemente generate cu inteligență artificială, nu toate sunt 100% create astfel. Regulamentul festivalului permite un mix de tehnici, de la filmări cu actori reali și imagini din natură până la inserții de sunet sau efecte realizate prin AI, ceea ce lasă loc pentru o paletă vizuală extrem de variată. Festivalul de film cu inteligență artificială organizat de Runway a ajuns la a treia ediție și a debutat cu o proiecție la Alice Tully Hall din Lincoln Center, New York, joi, 5 iunie 2025. (Foto: Wyatte Grantham-Philips / AP) O revoluție în plină desfășurare, dar nu lipsită de temeri Utilizarea AI în cinema nu se mai limitează la efecte spectaculoase sau întinerirea digitală a actorilor. Deja joacă un rol esențial în post-producție, editare, sortarea materialului brut sau corecturi de culoare. Tehnologia scurtează procese care altădată durau ore întregi și deschide noi frontiere pentru creativitate. Totuși, ascensiunea rapidă a AI-ului în industria filmului nu vine fără controverse. Sindicatele din Statele Unite, precum IATSE și SAG-AFTRA, atrag atenția că noile instrumente nu trebuie folosite în detrimentul angajaților din spatele camerelor. „Am îmbrățișat mereu noile tehnologii care ajută la povestire, dar AI-ul nu trebuie să submineze drepturile sau locurile de muncă ale lucrătorilor”, a transmis Vanessa Holtgrewe, vicepreședinte internațional IATSE. În acest context, festivaluri ca cel de la New York devin esențiale pentru a înțelege potențialul – dar și riscurile – pe care le implică inteligența artificială în artă. Valenzuela e optimist: „Este firesc să ne temem de schimbare, dar e vital să înțelegem ce putem face cu această tehnologie. Și cinematografia, la începuturile ei, s-a născut din inovații care au stârnit teamă.”

6 setări pe care să le faci în ChatGPT ca să devină mai util și cu adevărat al tău

ChatGPT a evoluat semnificativ de la momentul lansării sale, devenind mult mai mult decât un simplu chatbot. Astăzi, inteligența artificială creată de OpenAI este un adevărat asistent digital, capabil să ofere ajutor personalizat într-o gamă largă de situații – de la redactarea de texte, la organizarea agendei sau chiar conversații în timp real. Milioane de oameni îl folosesc zilnic, dar puțini știu că adevărata putere a ChatGPT iese la iveală doar după ce îi configurezi corect setările. Dacă vrei ca experiența ta să fie cât mai eficientă, personalizată și intuitivă, iată cele șase ajustări esențiale care merită făcute. 1. Controlează-ți datele și intimitatea Primul pas pentru o relație sănătoasă cu orice aplicație AI este să știi ce date oferi. În cazul ChatGPT, poți decide dacă vrei ca datele tale să contribuie la îmbunătățirea modelului sau nu. Din setările de profil, accesează secțiunea „Data Controls” și oprește opțiunea „Improve the model for everyone” dacă nu vrei ca textele tale să fie analizate pentru învățare automată. De asemenea, poți dezactiva salvarea înregistrărilor audio și video, pentru un plus de confidențialitate. 2. Personalizează ChatGPT după stilul tău Funcția „Customize ChatGPT” îți permite să îți „educi” AI-ul preferat. Îi poți spune cum vrei să te numească, ce profesie ai și ce preferințe ai în materie de ton și stil de răspuns. Dacă preferi un ChatGPT mai sobru, mai analitic sau dimpotrivă, mai glumeț și informal, ai ocazia să-i spui asta din start. Tot aici poți adăuga informații despre pasiunile tale, unde locuiești sau chiar detalii despre familie – pentru răspunsuri cât mai relevante. 3. Activează memoria pentru o experiență fluidă Memoria este una dintre cele mai puternice funcții noi din ChatGPT. Practic, îți permite să nu mai iei totul de la zero de fiecare dată când începi o conversație. AI-ul va „ține minte” ce te interesează, ce întrebări pui frecvent și cum îți place să ți se răspundă. Această funcție poate fi activată și gestionată tot din setările de profil, în secțiunea „Personalization”. Poți șterge amintiri vechi sau le poți edita, după cum vrei să-ți controlezi prezența digitală. 4. Folosește ChatGPT cu vocea ta Pentru momentele în care vrei să vorbești, nu să tastezi, există „Voice Mode”. Îți permite să comunici cu ChatGPT oral, iar AI-ul îți răspunde vocal. Poți alege vocea care îți place cel mai mult din setările „Speech” – fiecare are o tonalitate și un stil ușor diferite. E ideal dacă vrei să folosești ChatGPT ca pe un asistent hands-free sau pur și simplu să ai o conversație mai naturală. 5. Conectează-ți conturile și extinde-i capacitățile Prin „Connectors”, poți lega conturile tale de Google (Gmail, Calendar, Drive) sau Microsoft (Outlook, Teams) direct la ChatGPT. Astfel, AI-ul poate citi e-mailuri, crea rezumate, verifica agenda sau accesa fișiere direct din cloudul tău. Această integrare îți transformă chatbotul într-un adevărat asistent personal digital. E ideal pentru cei care lucrează mult cu documente, programări și comunicare online. 6. Alege modelul și instrumentele potrivite pentru fiecare situație ChatGPT are mai multe „instrumente” disponibile în funcție de modelul ales. Poți accesa unelte precum generarea de imagini, căutarea pe web, analiza avansată sau conversațiile prin voce. În funcție de nevoia ta – de exemplu, redactare, brainstorming sau cercetare – poți comuta între GPT-4o, GPT-4 și alte versiuni. De asemenea, poți activa funcții avansate direct din fereastra de chat, apăsând butonul cu unelte. Fie că vrei să creezi un prompt audio, să desenezi o imagine sau să obții un răspuns documentat, ai toate opțiunile la îndemână.

Tehnologia care decide viitorul inteligenței artificiale. Arma secretă din spatele cursei dintre SUA și China

O tehnologie dezvoltată în Taiwan, care până recent era cunoscută doar în cercurile restrânse ale industriei semiconductoarelor, a devenit elementul central al cursei globale pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale. Este vorba despre CoWoS – „Chips-on-Wafer-on-Substrate” – o metodă revoluționară de ambalare a cipurilor, fără de care aplicațiile AI de ultimă generație nu ar putea funcționa eficient. Acum, această tehnologie devine o miză geopolitică majoră între Statele Unite și China, scrie CNN. CoWoS, motorul invizibil al revoluției AI În timp ce majoritatea utilizatorilor văd doar suprafața inteligenței artificiale – chatboți, recunoaștere facială sau vehicule autonome – puțini știu că inima acestor tehnologii bate în procesoare grafice și memorii ultra-rapide. Iar pentru a le face să funcționeze împreună fără blocaje sau întârzieri, este esențial modul în care sunt „împachetate” – adică montate, protejate și conectate între ele pe aceeași platformă. Tehnologia CoWoS permite plasarea mai multor tipuri de cipuri extrem de aproape unul de altul, optimizând viteza de comunicare dintre ele și reducând consumul de energie. Practic, este ca și cum ai muta toate departamentele unei companii într-o singură clădire modernă, în loc să le ții în clădiri separate cu drumuri lungi între ele. Această metodă, inventată de inginerii de la TSMC în urmă cu 15 ani, a fost ignorată inițial din cauza costurilor mari. Dar odată cu explozia cererii pentru AI, CoWoS a devenit indispensabilă. Astăzi, aproape toate companiile mari care dezvoltă procesoare pentru AI, precum Nvidia sau AMD, folosesc această tehnologie în serverele și centrele de date care alimentează aplicațiile de inteligență artificială. SUA investește masiv pentru a prelua controlul Recent, TSMC a anunțat o investiție-record de 100 de miliarde de dolari în SUA – cea mai mare investiție străină din istoria americană. Parte din acest plan include construcția a două noi fabrici de ambalare avansată în Arizona, cu scopul de a replica în Statele Unite capacitățile CoWoS dezvoltate în Taiwan. Pentru SUA, acest pas este strategic: permite crearea unui „magazin complet” pentru producția de cipuri AI – de la fabricare până la ambalare – reducând dependența de lanțuri de aprovizionare riscante și consolidând poziția americană în competiția globală. În acest context, Statele Unite caută să-și asigure nu doar tehnologia, ci și capacitatea de producție pe teritoriul propriu. Analistul Eric Chen de la Digitimes Research afirmă că această dublă capacitate – fabricație și ambalare avansată – oferă un avantaj competitiv semnificativ față de China, care încearcă la rândul său să-și dezvolte propria industrie de cipuri. O invenție ignorată, transformată în armă strategică CoWoS nu este o invenție recentă. A fost propusă în 2009 de inginerul Chiang Shang-yi, pe atunci co-director operațional la TSMC. Într-un interviu înregistrat în 2022, el a povestit că, la început, a avut un singur client și era considerat aproape ridicol în interiorul companiei. Dar boomul AI a schimbat complet jocul. Acum, CoWoS este una dintre cele mai căutate tehnologii în industrie, atât de populară în Taiwan încât, după cum spunea Lisa Su, CEO AMD, „este singurul loc din lume unde dacă spui CoWoS, toată lumea înțelege imediat despre ce e vorba”. Pe lângă TSMC, alți jucători importanți în acest domeniu sunt Samsung, Intel și o serie de firme specializate în ambalare și testare, din SUA, China și Taiwan. Însă dominația TSMC rămâne netă, cu peste 90% din producția globală de cipuri avansate. Cursa pentru AI se joacă în jurul câtorva milimetri de siliciu Într-o lume în care dominația tehnologică dictează puterea economică și militară, capacitatea de a produce și ambala cele mai performante cipuri devine o miză globală. CoWoS este, în acest moment, cheia performanței în AI, iar țările care o controlează au un avantaj major. Statele Unite par hotărâte să nu mai depindă exclusiv de Taiwan, iar investițiile uriașe din Arizona sunt un prim pas. Dar provocările rămân, iar China, care a fost ținta unor restricții dure din partea Washingtonului în privința accesului la cipuri avansate, nu va sta deoparte.

Oamenii se îndrăgostesc la propriu de ChatGPT, iar OpenAI ia în serios fenomenul

Tot mai mulți utilizatori afirmă că dezvoltă atașamente emoționale față de ChatGPT, mergând până la a declara că se îndrăgostesc de chatbot-ul creat de OpenAI. Fenomenul, deși pare la limita dintre științifico-fantastic și realitate digitală, a devenit suficient de răspândit încât să stârnească o reacție oficială din partea companiei americane. Joanne Jeng, responsabilă de comportamentul și politica modelelor la OpenAI, a recunoscut public că interacțiunile dintre utilizatori și inteligența artificială capătă o dimensiune personală neașteptată. Un exemplu devenit emblematic este cel al unei femei americane de 28 de ani, care a relatat că a ajuns să vorbească zilnic ore întregi cu ChatGPT și să-l perceapă drept un partener sentimental, scrie Bfmtv.com. Empatie simulată și atașament real Potrivit specialiștilor OpenAI, tendința oamenilor de a umaniza obiectele sau tehnologia – un fenomen cunoscut sub numele de antropomorfizare – joacă un rol esențial. Însă în cazul ChatGPT, efectul este amplificat de capacitatea chatbot-ului de a menține conversații fluente, de a-și „aminti” informații din dialog și de a replica tonul interlocutorului. „Pentru o persoană singură sau aflată într-o perioadă dificilă, această atenție constantă, lipsită de judecăți, poate părea autentică. Poate oferi validare și sentimentul că este ascultată, iar aceste nevoi sunt cât se poate de reale”, a explicat Joanne Jeng. OpenAI admite că observă o creștere a acestui tip de interacțiune și avertizează că este necesară o gestionare atentă a modului în care sunt prezentate aceste modele. În lipsa unei comunicări clare, există riscul ca publicul să interpreteze eronat natura sistemelor de inteligență artificială. Conștiință percepută și responsabilitate etică Deși modelele AI nu au conștiință în sensul uman, utilizatorii tind să le perceapă ca fiind „vii”. OpenAI abordează acest subiect printr-o distincție clară între „conștiința ontologică” – existența reală a conștiinței – și „conștiința percepută” – senzația că AI ar fi conștientă. „Pe măsură ce modelele devin tot mai sofisticate, e inevitabil ca senzația de conștiință să se intensifice. Nu înseamnă că AI chiar gândește sau simte, dar oamenii o pot percepe astfel, mai ales dacă limbajul este vag sau ambiguu”, a mai subliniat Jeng. OpenAI încearcă să mențină un echilibru între accesibilitate și responsabilitate, evitând să încurajeze construirea unor legături emoționale profunde cu ChatGPT. Personalitatea implicită a chatbot-ului este gândită să fie caldă și politicoasă, dar fără a căuta atașament. Pregătiri pentru viitorul atașamentelor digitale Compania a anunțat că va lansa evaluări speciale care să analizeze impactul emoțional al modelelor AI, dar și instrumente de feedback prin care utilizatorii să își exprime experiențele directe. Totodată, promite să comunice deschis rezultatele și dilemele etice care vor apărea pe parcurs. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a catalogat această dezbatere drept una esențială pentru viitorul interacțiunii dintre oameni și AI. Concluzia OpenAI este clară: dacă legăturile emoționale cu inteligența artificială sunt inevitabile, atunci trebuie înțelese, anticipate și gestionate cu grijă.

Google mai bagă o fisă în inteligența artificială și lansează Gemini 2.5 Pro, o versiune stabilă, cu performanțe îmbunătățite și mai puține erori

Google continuă să își perfecționeze modelele de inteligență artificială din familia Gemini, anunțând lansarea unei actualizări importante pentru versiunea 2.5 Pro. Noua variantă, cunoscută intern drept ediția 06-05, vine ca răspuns direct la unele probleme semnalate de utilizatori în edițiile anterioare, în special în actualizarea denumită I/O Edition (sau 05-06), care se axa pe îmbunătățirea capabilităților de programare, scrie publicația ArsTechnica. Compania americană promite că noul model va fi inclus curând în aplicația Gemini, marcând astfel tranziția de la stadiul de „preview” la o versiune stabilă pentru publicul larg. Unul dintre punctele forte ale noii versiuni este performanța în generarea de cod. Conform Google, modelul a obținut un scor de 82,2% în testul Aider Polyglot, depășind modele concurente de la OpenAI, Anthropic și DeepSeek. Noutățile nu se limitează la domeniul programării Cu toate acestea, noutățile nu se limitează la domeniul programării. Criticile privind lipsa de coerență și creativitate în răspunsurile oferite de Gemini Pro în actualizările din ultimele luni au determinat echipa de dezvoltare să regândească arhitectura modelului. Logan Kilpatrick, reprezentant Google, a declarat că versiunea 06-05 „închide decalajele” apărute după actualizarea 03-25 și oferă acum răspunsuri mai bine structurate și mai expresive. Un alt aspect semnificativ este introducerea așa-numitelor „thinking budgets” configurabile, o funcționalitate destinată dezvoltatorilor care folosesc Gemini Pro prin platformele Vertex AI și AI Studio. Setările permit controlul asupra nivelului de resurse cognitive alocate de model în procesul de generare a răspunsurilor, permițând astfel adaptarea performanței la nevoile specifice ale utilizatorilor. Concret, această versiune este așteptată să devină un „release stabil pe termen lung”, ceea ce înseamnă că va înlocui statutul de testare preliminară în interfața aplicației și pe web. Poți testa chiar tu cum se descurcă Gemini 2.5 În paralel cu actualizările tehnice, Google pune un accent deosebit pe evaluările utilizatorilor. Modelul Gemini 2.5 a debutat în acest an cu scoruri ridicate pe platformele de comparare LMArena și WebDevArena, unde participanții evaluează răspunsuri ale modelelor fără a cunoaște sursa acestora. Noul 2.5 Pro a înregistrat o creștere de 24 de puncte în scorul Elo pe LMArena și 35 de puncte pe WebDevArena, consolidându-și poziția de lider pe ambele platforme. Printre îmbunătățirile remarcate de testele interne se numără și o mai bună utilizare a formatării textului, cu titluri, liste și text evidențiat, elemente care contribuie la o experiență de lectură mai clară și mai eficientă. Un exemplu elocvent de progres în raționamentul modelului este răspunsul oferit la întrebarea: „Ar mai fi fost culoarea numită ‘magenta’ dacă orașul Magenta nu ar fi existat?, întrebare la care Gemini 2.5 Pro răspunde acum corect și fără ezitare, spre deosebire de alte modele mai vechi care oferă răspunsuri ambigue. Cei care vor să testeze această versiune înainte de lansarea oficială o pot accesa deja prin intermediul platformelor Google dedicate dezvoltatorilor sau în aplicația Gemini, unde este disponibilă în continuare în regim de previzualizare.

Cum treci de interviurile evaluate de inteligență artificială. Trucurile care îți sporesc șansele la angajare de la un expert în domeniu

Inteligența artificială (AI) nu mai este doar o prezență abstractă în viața profesională, ci un filtru real prin care trec tot mai multe procese de recrutare. Dacă te pregătești de un interviu, trebuie să știi că, adesea, nu doar un recrutor uman îți evaluează răspunsurile, ci și un algoritm care analizează ce spui, cum spui, ce expresii folosești, cum te miști și chiar tonul vocii tale. Consultantul în carieră Herman Ko, de la startup-ul Career Hackers, a împărtășit câteva ponturi esențiale pentru a trece cu succes prin această probă modernă. Primele 30 de secunde sunt esențiale Nu ai mult timp să impresionezi. Ko spune clar: în primele 30 de secunde, AI-ul — dar și recrutorii umani — își formează o primă impresie despre tine. Acesta este momentul în care trebuie să transmiți siguranță, claritate și profesionalism. Intro-ul tău trebuie să fie bine pregătit: nu te lansa în explicații vagi sau în detalii irelevante. Fii direct, concis și încearcă să captezi atenția. De exemplu, în loc să spui „Bună, sunt Andrei și îmi place să lucrez cu oamenii”, mai bine formulezi: „Sunt Andrei, am 5 ani experiență în vânzări B2B și am crescut portofoliul de clienți cu 40% anul trecut. Abia aștept să vorbim despre cum pot aduce valoare echipei voastre.” Este scurt, clar și orientat pe rezultate. Diferențiază-te de ceilalți 99% AI-ul nu doar ascultă răspunsurile tale, ci le compară cu mii de alte răspunsuri stocate în baza sa de date. Dacă spui aceleași lucruri banale, ești rapid catalogat ca „necompetitiv”. Ko recomandă să te gândești ca un candidat din top 1%: scoate în evidență exemple unice, rezultate concrete, povești memorabile. Nu spune doar „Sunt muncitor și îmi place să învăț lucruri noi”, ci exemplifică: „Am învățat singur Python în 6 luni și am dezvoltat un tool intern care a redus timpul de raportare financiară cu 30%.” Acesta este tipul de răspuns pe care AI-ul îl marchează drept valoros. Aspectul profesional contează Chiar dacă ești acasă, AI-ul (și eventual recrutorii care analizează filmarea) va observa detalii precum cum ești îmbrăcat și ce se vede în spatele tău. Alege o ținută formală sau semi-formală, potrivită poziției pentru care aplici. Ai grijă să nu apară în cadru elemente personale (pat, haine aruncate, dezordine) și asigură-te că lumina este bună, camera e stabilă, iar tu ești bine încadrat în imagine. Un fundal neutru, o postură dreaptă și un zâmbet discret pot face diferența în modul în care ești perceput. Fii natural, nu rigid AI-ul este antrenat să detecteze tipare nenaturale: dacă citești de pe un prompter, dacă vorbești exagerat de repede, dacă încerci să înghesui cuvinte-cheie în răspunsuri doar pentru a „păcăli” sistemul. Cea mai bună strategie este să vorbești clar, ușor mai încet decât în conversații obișnuite, să articulezi bine cuvintele și să te exprimi relaxat. Evita să memorezi răspunsuri ca pe poezii. În schimb, notează ideile-cheie și vorbește liber pe baza lor. AI-ul va aprecia autenticitatea și coerența. Nu folosi AI ca să răspunzi în locul tău Un paradox: chiar dacă ești evaluat de AI, nu încerca să folosești ChatGPT, Bard sau alte instrumente pentru a-ți construi răspunsurile. Ko avertizează că modelele lingvistice automate au un stil recognoscibil, iar algoritmii de recrutare pot detecta tiparele standardizate. Mai grav, unele firme folosesc tehnologii de recunoaștere facială pentru a preveni deepfake-urile (situații în care un alt om răspunde în locul tău). Fii sincer și folosește propriile cuvinte — acestea transmit mai multă autenticitate și îți cresc șansele. Concluzie: pregătește-te și tratează AI-ul cu seriozitate Tot mai multe etape din recrutare sunt automatizate. Nu te concentra doar pe interviurile finale sau pe întâlnirile față în față, ci pregătește-te cu seriozitate și pentru testele automate. Ele sunt filtre decisive. Investește timp în a-ți construi un profil autentic, puternic, pregătește-ți fundalul, asigură-te că transmiți energie pozitivă și încredere, și — foarte important — începe în forță încă din primele 30 de secunde. Aceasta poate fi cheia care deschide următoarea etapă a carierei tale, conform Business Insider.

Ce știe ChatGPT despre tine și cum îl poți face să uite tot

ChatGPT, asistentul virtual folosit zilnic de milioane de oameni, reține mai multe informații personale decât își imaginează mulți dintre utilizatorii săi. De la hobby-uri și locul de muncă, până la probleme medicale sau planuri de viitor, chatbotul construit de OpenAI poate păstra în memorie detalii sensibile, mai ales dacă i-au fost oferite în conversații anterioare. Din fericire, există metode clare prin care poți afla ce știe și cum poți șterge totul. Ce știe ChatGPT despre tine și cum ajung informațiile tale acolo Dacă ai folosit frecvent ChatGPT, mai ales autentificat cu un cont, este foarte posibil ca AI-ul să fi reținut unele detalii despre tine. Sistemul salvează în memorie fragmente din conversații, pentru a oferi răspunsuri mai relevante și mai personalizate. Aceste date pot include profesia ta, orașul în care locuiești, interesele tale sau chiar numele membrilor familiei – dacă le-ai menționat vreodată. În general, ChatGPT îți arată când salvează o informație, printr-o etichetă vizibilă numită „Updated saved memory” (Memorie actualizată). Prin accesarea acesteia, poți vedea exact ce a fost salvat. De asemenea, îi poți cere direct chatbotului să-ți spună ce știe despre tine, tastând simplu: „Ce știi despre mine?” – însă această funcție este disponibilă doar dacă ești logat în contul tău. Pentru unii utilizatori, răspunsul poate fi surprinzător: titluri de cărți scrise, destinații turistice discutate, tipuri de mașini analizate în chat sau detalii despre sănătate și familie. Important de știut este că aceste informații provin din ceea ce ai scris tu în conversații, nu dintr-o cercetare „secretă” făcută de AI. Cum poți șterge sau corecta memoria ChatGPT Odată ce afli ce a salvat ChatGPT despre tine, ai mai multe opțiuni. Poți actualiza anumite informații (de exemplu, dacă ai cumpărat o mașină discutată anterior), sau poți șterge complet memoria. Pentru a face acest lucru, mergi în profilul tău ChatGPT, apoi accesează: Settings > Personalization > Manage memories. Acolo vei găsi o listă cu toate datele salvate. Fiecare intrare are un mic coș de gunoi în dreptul ei – apăsând pe acesta, ștergi doar acea informație. Dacă vrei să începi de la zero, poți folosi butonul „Delete All” pentru a elimina totul. Tot din acea secțiune, poți dezactiva complet salvarea memoriei viitoare, oprind opțiunea „Reference saved memories”. Astfel, ChatGPT nu va mai păstra nimic din conversațiile viitoare. Cum te asiguri că discuțiile tale rămân private Pentru utilizatorii care doresc să discute chestiuni sensibile fără teama că acestea vor fi reținute, ChatGPT oferă opțiunea de conversație temporară. Aceasta se activează din interfața principală, prin apăsarea pictogramei cu buline de lângă poza de profil. În modul temporar, nimic nu se salvează, iar conversația nu apare nici în istoric. În plus, este recomandat să-ți securizezi contul activând autentificarea cu doi factori. Astfel, chiar dacă parola îți este compromisă, nimeni nu poate accesa contul fără un cod suplimentar generat de aplicații precum Authy sau Google Authenticator. ChatGPT e util, dar memoria lui e opțională Pentru mulți, funcția de memorie a ChatGPT este un avantaj – oferă răspunsuri mai personalizate și economisește timp. Însă dacă ai dubii legate de confidențialitate, este bine să știi că poți verifica, edita sau șterge complet ce știe AI-ul despre tine. Important este să fii conștient de aceste opțiuni și să le folosești în funcție de cât de confortabil te simți cu ideea că un AI reține informații despre tine.

OpenAI contestă o ordonanță judecătorească care îi impune să păstreze toate jurnalele ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse

OpenAI a atacat în instanță o ordonanță judecătorească ce îi cere să păstreze toate jurnalele utilizatorilor ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse și cele sensibile generate prin API-ul său comercial, în urma unui proces declanșat de organizații media care susțin încălcări de drepturi de autor. Compania a susținut într-un document depus la tribunal că ordinul a fost emis pripit, bazat pe speculații nefondate și fără o cauză justificată, și că impune încălcarea deciziilor utilizatorilor privind confidențialitatea datelor lor, scrie publicația ArsTechnica. Cum și-a susținut OpenAI cazul în instanță „Fără un motiv întemeiat, această ordonanță împiedică OpenAI să respecte deciziile utilizatorilor privind modul și momentul în care conversațiile lor ChatGPT sunt păstrate sau șterse”, a afirmat OpenAI. Ordinul afectează utilizatorii versiunilor gratuite, Plus și Pro, precum și clienții business care folosesc API-ul OpenAI. Ordonanța judecătorească, emisă pe 13 mai, a fost dispusă după ce organizațiile media au exprimat îngrijorarea că utilizatorii ChatGPT ar putea șterge conversațiile pentru a ascunde accesul la articole cu plată. Judecătoarea Ona Wang a acceptat argumentul că, fără o astfel de măsură, OpenAI ar continua să șteargă ceea ce este considerat potențială probă. OpenAI susține însă că nu există dovezi că ar fi șters date în mod intenționat și că acuzațiile „nu au nicio bază factuală”. Compania mai arată că ordinul îi impune un cost tehnic și operațional substanțial, cu luni de muncă de inginerie pentru a implementa cerințele. „Această măsură fără precedent pune în pericol confidențialitatea a sute de milioane de utilizatori din întreaga lume”, a adăugat OpenAI, subliniind că utilizatorii folosesc ChatGPT pentru o gamă largă de activități, de la cele banale la cele foarte personale, cum ar fi gestionarea bugetului sau redactarea jurămintelor de nuntă. Compania a insistat că înainte de ordin păstra doar conversațiile utilizatorilor care nu au optat să le șteargă și că ordonanța obligă acum păstrarea tuturor conversațiilor, inclusiv a celor marcate de utilizatori ca temporare sau șterse. OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin De asemenea, OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin, precizând că acestea sunt supuse unor politici standard de retenție și că este nerezonabil să fie forțată păstrarea lor în întregime. Reacțiile utilizatorilor au fost rapide și negative, mulți exprimându-și îngrijorarea în social media privind o posibilă încălcare a confidențialității și recomandând folosirea altor servicii AI pentru evitarea riscurilor. OpenAI a cerut tribunalului să anuleze ordonanța și să permită o audiere orală, susținând că riscurile pentru confidențialitate și încălcarea contractelor cu utilizatorii sunt mult mai mari decât nevoia speculativă a reclamanților de a păstra aceste date.