Amenințarea AI pentru Google devine reală: Picajul traficului de căutare anunță o schimbare istorică
Scăderea recentă a utilizării Google pe Safari arată impactul noilor servicii AI asupra unui gigant tehnologic cu decenii de dominație Un executiv Apple a dezvăluit miercuri că numărul căutărilor Google realizate prin browserul Safari a scăzut în ultimele două luni, o premieră în peste 20 de ani. Eddie Cue, vicepreședinte senior Apple pentru servicii, a atribuit această scădere migrației utilizatorilor către servicii bazate pe inteligență artificială generativă, precum ChatGPT și Perplexity, scrie The Wall Street Journal. Inteligența artificială câștigă teren în fața Google Impactul asupra pieței bursiere a fost imediat: acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu peste 7%, pierzând aproximativ 250 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață. Acțiunile Apple au scăzut și ele cu peste 1%, având în vedere că parteneriatul Safari-Google generează anual peste 20 de miliarde de dolari pentru Apple. Evoluția vine într-un moment sensibil pentru Google, care a pierdut două procese antitrust federale în ultimele nouă luni. Justiția americană argumentează că Google deține un monopol în domeniul căutărilor online, blocând concurenți importanți precum Microsoft. Deși Google deținea încă 89,7% din cota globală de căutare în aprilie, nivelul este în scădere față de 93% înregistrat la sfârșitul lui 2022, un trend înregistrat pentru prima dată în mai bine de un deceniu. Chiar dacă majoritatea căutărilor făcute prin AI sunt, deocamdată, necomerciale, potențialul acestor instrumente de a prelua trafic esențial nu mai poate fi ignorat. ChatGPT o duce din ce în ce mai bine ChatGPT, de exemplu, este utilizat de aproximativ 400 de milioane de oameni în fiecare săptămână, potrivit OpenAI. Această slăbire a poziției dominante a Google ar putea juca un rol paradoxal în procesul antitrust, sugerând că piața devine din nou concurențială prin forțe tehnologice, nu juridice. O situație similară s-a petrecut cu Microsoft în anii 2000, când pierderea dominației a venit mai mult din eșecuri strategice decât din reglementări. Totuși, investitorii par sceptici. Acțiunile Alphabet au scăzut cu aproape 12% în ultimul an și au ajuns, pentru prima dată în 12 ani, sub un multiplu de 16 ori câștigurile estimate, mai puțin decât media S&P 500. În ciuda unui flux de numerar liber de aproape 75 de miliarde de dolari anual, Wall Street penalizează incertitudinile legate de AI și riscul unei eventuale divizări impuse de justiție. Google rămâne lider în căutările comerciale, dar poziția sa de neatins pare, în sfârșit, vulnerabilă.
Un decedat vorbește în instanță – Cum a fost folosit un deepfake AI în procesul unui criminal VIDEO
Într-o sală de judecată din Arizona, o victimă a violenței a „luat cuvântul” la patru ani după moarte. Familia lui Chris Pelkey, un veteran militar în vârstă de 37 de ani, ucis într-un incident de tip road rage în 2021, a apelat la inteligența artificială pentru a crea un videoclip în care Pelkey, reprodus digital, se adresează presupusului său ucigaș. Videoclipul, realizat cu ajutorul unui model AI antrenat pe înregistrări video din arhiva personală a victimei, reprezintă primul caz documentat în care un deepfake este folosit în instanță în cadrul unei declarații de impact al victimei. În înregistrare, replica digitală a lui Pelkey, care poartă o șapcă gri și hanorac verde, transmite un mesaj aparent împăciuitor către Gabriel Horcasitas, inculpatul: „E păcat că ne-am întâlnit în acele împrejurări. Poate că, în altă viață, am fi fost prieteni”, potrivit publicației Popular Science. Evident, a fost aplicat un filtru digital de îmbătrânire pentru a reda o versiune ipotetică a lui Pelkey, așa cum ar fi arătat dacă ar mai fi trăit. Judecătorul a menționat că acest moment a influențat decizia de condamnare: Horcasitas a primit o pedeapsă de 10 ani și jumătate pentru omor din culpă. „Acesta este tot ce vă pot oferi despre cum aș fi arătat dacă aveam șansa să îmbătrânesc”, spune personajul AI în videoclip. „Să îmbătrânești este un dar, nu toată lumea îl primește, așa că bucură-te de fiecare rid”. Clona AI a lui Chris Pelkey Tendințe tot mai controversate în instanțele americane Cazul Pelkey nu este singular. Luna trecută, Jerome Dewald, un bărbat de 74 de ani din New York, a prezentat în instanță un video deepfake în care o persoană generată de AI rostea o pledoarie în numele său, într-un proces civil. Judecătorul, nefiind informat despre natura artificială a persoanei din videoclip, l-a admonestat pe Dewald pentru lipsa de transparență. Acesta a declarat ulterior că nu a intenționat să inducă în eroare tribunalul, ci a dorit doar să-și exprime poziția într-un mod cât mai clar. Inițial, el ar fi vrut să genereze o versiune care să-i semene, dar a abandonat ideea din cauza unor dificultăți tehnice. Folosirea inteligenței artificiale în procesele legale nu este lipsită de controverse. Mai mulți avocați au fost sancționați în ultimii ani pentru că au depus documente redactate cu ajutorul unor modele de limbaj care conțineau cazuri juridice inexistente. Într-un incident din 2023, doi avocați din New York au fost pedepsiți pentru că au inclus în argumentație șase spețe fabricate de ChatGPT. Într-un alt caz, Michael Cohen, fostul avocat al lui Donald Trump, ar fi transmis avocatului său decizii fictive generate de AI, care au ajuns ulterior într-o moțiune oficială. Se cer reguli pentru definirea tehnologiei viitorului Deși instanțele au reacționat ferm împotriva folosirii înșelătoare a AI, cadrul legal rămâne neclar. Recent, un comitet federal judiciar a lansat o propunere de reglementare care ar impune ca dovezile generate cu ajutorul AI să respecte aceleași standarde ca cele furnizate de experți umani. În raportul anual din 2023, președintele Curții Supreme a SUA, John Roberts, a atras atenția asupra riscurilor, dar și asupra beneficiilor posibile ale utilizării AI în justiție. Potrivit acestuia, tehnologia ar putea reduce barierele financiare în accesul la justiție, dar prezintă pericole legate de invadarea intimității și de desumanizarea actului de judecată.
Inteligența artificială de la Google distruge internetul așa cum îi știai, din ce în ce mai eficient în fiecare zi. Cum îngroapă jurnalismul
Google accelerează ritmul transformărilor aduse modului în care oamenii caută informații online. Extinderea funcționalității „AI Mode”, un sistem de căutare bazat pe inteligență artificială integrat direct în motorul Google, marchează o schimbare majoră în peisajul digital. Iar impactul acestor modificări se resimte deja în zone precum jurnalismul, comerțul online și accesul la surse verificate de informații. Lansat inițial în martie 2025, AI Mode promitea o experiență de căutare mai „inteligentă” și conversațională, capabilă să răspundă la întrebări complexe și să gestioneze follow-up-uri fără ca utilizatorul să reia fiecare interogare de la zero. Astăzi, Google renunță la lista de așteptare și face această funcție disponibilă oricui are peste 18 ani și este înscris în Google Labs. În paralel, un număr limitat de utilizatori din SUA vor putea accesa AI Mode chiar și în afara Labs, printr-un nou tab dedicat direct în Search. Motor de căutare sau asistent de cumpărături? Noile funcții merg mult mai departe de ceea ce oferă un motor clasic de căutare. AI Mode devine un adevărat asistent personalizat pentru planificarea ieșirilor în oraș, achiziții, vacanțe sau chiar proiecte complexe de cercetare. Utilizatorii pot acum să revină la căutările anterioare, să continue discuția exact de unde au rămas, și să primească rezultate sub formă de carduri vizuale cu prețuri în timp real, recenzii, stocuri locale și opțiuni de cumpărare. Dacă, de exemplu, vrei să găsești un scaun de camping pliabil sub 100 de dolari care să încapă într-un rucsac, AI Mode va analiza zeci de opțiuni și îți va furniza o listă comparativă cu tot ce ai nevoie: dimensiuni, preț, disponibilitate în stoc și opțiuni de livrare. Când cauți restaurante, vei vedea direct evaluările, programul de funcționare și aglomerația în timp real. Pare util, dar creează o nouă paradigmă digitală. Un algoritm care decide ce mai vezi Această automatizare și sintetizare a rezultatelor riscă să reducă drastic vizibilitatea site-urilor clasice, în special a publicațiilor jurnalistice. Informațiile oferite de AI Mode nu mai trimit neapărat către sursele originale. În multe cazuri, răspunsurile sunt generate direct în interfața AI, fără a mai stimula accesul către articole, investigații sau materiale de profunzime realizate de jurnaliști. În plus, întrebarea fundamentală rămâne: cine decide care sunt sursele incluse în antrenarea modelului AI și cum sunt selectate datele prezentate? Deja mulți editori și platforme de presă au semnalat faptul că modelele AI generează sinteze bazate pe conținutul lor fără a le menționa sau credita. Rezultatul? Scade traficul organic către site-uri, scade venitul din publicitate, iar jurnalismul devine mai greu de susținut financiar. AI Mode transformă astfel motorul de căutare într-un filtru omniprezent, care preia controlul asupra modului în care utilizatorii consumă informație. Ce mai este internetul dacă o singură interfață îți servește tot ce trebuie să știi, într-un format scurt și adaptat comportamentului tău anterior? O lume fără clickuri Google nu este singurul jucător care mizează pe acest tip de căutare conversațională. OpenAI, Perplexity și Amazon dezvoltă la rândul lor sisteme similare. Însă influența masivă a Google în peisajul digital face ca AI Mode să aibă un potențial de impact mult mai mare. Pe măsură ce oamenii devin obișnuiți să nu mai dea click pe linkuri și să nu mai iasă din ecosistemul controlat de AI, întregul model de business al webului se rescrie. Publicațiile devin furnizori de conținut pentru modele de limbaj, dar pierd contactul direct cu publicul. Brandurile mici și magazinele independente sunt eclipsate de recomandările automate generate pe baza popularității sau a parteneriatelor comerciale. Iar pentru utilizatori, riscul este să trăiască într-o bulă algoritmică, cu răspunsuri predefinite, fără acces la opinii contrare sau la conținut divers. În loc să caute, vor fi doar informați – pasiv și fragmentar.
Netflix își schimbă fața și adaugă inteligență artificială: cum va ști ce film sau serial vrei să vezi înainte să alegi tu
Netflix anunță o transformare importantă a aplicației sale, cu o interfață redesenată, funcții de navigare îmbunătățite și un prim pas concret către integrarea inteligenței artificiale generative. Fără o „revoluție” vizuală radicală, dar cu accent clar pe personalizare și ușurință în utilizare, noul design promite o experiență mai fluidă, mai intuitivă și mai adaptată preferințelor fiecărui utilizator. Schimbările vor fi lansate treptat în următoarele luni, începând cu aplicația pentru iOS. Un design mai curat și mai eficient Prezentată în cadrul evenimentului „Product & Tech” de la Netflix de către două dintre cele mai influente figuri ale companiei – Chief Product Officer Eunice Kim și Chief Technology Officer Elizabeth Stone – noua interfață vizează atât simplificarea, cât și îmbunătățirea interacțiunii cu platforma. Pe fondul extinderii constante a funcțiilor și conținutului, Netflix încearcă să evite aglomerarea și confuzia, regândind modul în care utilizatorii ajung la ceea ce îi interesează. Butonul de căutare, de exemplu, va fi repoziționat pentru acces mai rapid: pe lângă locul clasic din meniul lateral, acesta va apărea acum și în partea superioară a paginii principale, ca scurtătură vizibilă permanent. Tot acolo se va regăsi și o legătură directă către secțiunea „Lista mea”, cu titlurile salvate de fiecare utilizator. Pe homepage, utilizatorii vor observa un design mai aerisit și o nouă logică în afișarea titlurilor. Informațiile despre filme și seriale vor fi mai vizibile de la început, fără a mai fi nevoie să intri în pagini suplimentare: se vor afișa detalii precum premii câștigate sau cât de apreciat este acel titlu de alți abonați. Algoritmi mai agili și recomandări mai precise Un alt pilon al actualizării îl reprezintă modificările aduse sistemului de recomandări. Algoritmul care decide ce conținut să apară pe ecranul tău principal va deveni mai dinamic, actualizându-se mai des și adaptându-se nu doar gusturilor tale, ci și tendințelor generale observate printre ceilalți utilizatori Netflix. Astfel, sugestiile vor reflecta mai fidel atât preferințele individuale, cât și ceea ce „se poartă” pe platformă la un moment dat. Acest efort de personalizare face parte dintr-un trend mai larg în industria streamingului, în care platformele concurează nu doar prin conținut, ci și prin modul în care ți-l recomandă și îl fac accesibil. Algoritmul de recomandări devine mai inteligent și se actualizează mai des, în funcție de preferințele utilizatorilor și tendințele globale. (Foto: Corriere della Sera) Primele teste cu inteligență artificială generativă Poate cea mai notabilă noutate este experimentarea unei funcții de căutare bazată pe inteligență artificială generativă. Deocamdată în stadiu beta, și disponibilă inițial doar pe aplicația pentru iOS (iPhone), funcția le va permite utilizatorilor să ceară sugestii într-un mod mult mai natural și personalizat – de exemplu, „vreau ceva distractiv pentru o seară de vineri” sau „ceva asemănător cu Stranger Things, dar mai scurt”. Această interfață conversațională va încerca să ofere răspunsuri relevante în funcție de starea de spirit, preferințele declarate și istoricul de vizionare. Este un pas major în direcția integrării AI-ului generativ în interacțiunea directă cu utilizatorii, într-un mod similar cu asistenții vocali sau chatbot-urile. Platforma testează o funcție de căutare bazată pe inteligență artificială generativă, care va sugera filme și seriale în funcție de starea de spirit sau interese. (Foto: Corriere della Sera) Un feed video în stil social media Netflix testează, de asemenea, un nou format de prezentare a conținutului, inspirat din rețelele sociale. În locul obișnuitelor imagini statice și descrieri, anumite titluri vor fi afișate sub formă de videoclipuri verticale scurte – un format familiar utilizatorilor de TikTok sau Instagram Reels. Acest „feed” ar putea fi o metodă de promovare rapidă și eficientă a titlurilor noi, adaptată obiceiurilor de consum vizual ale generației mobile. Un viitor construit în jurul experienței Cu aproximativ 300 de milioane de utilizatori la nivel mondial, Netflix își consolidează astfel poziția în topul platformelor de streaming nu doar prin conținut original, ci și prin modul în care acel conținut este livrat și recomandat. Fie că vorbim de ajustarea interfeței, de reorganizarea meniurilor sau de implementarea AI-ului generativ, scopul este clar: să devină cât mai relevant pentru fiecare utilizator, în fiecare moment. Noile funcții vor fi lansate progresiv, iar feedbackul utilizatorilor va fi esențial pentru rafinarea acestor modificări. Într-o industrie în care atenția publicului este mai volatilă ca oricând, Netflix mizează pe personalizare și inovație tehnologică pentru a rămâne cu un pas înainte.
Inteligența artificială în artă – Cum a reușit AI-ul să fie mai ager ca ochiul uman, descoperirea uimitoare dintr-o pictură de Rafael
Un algoritm de inteligență artificială a identificat un detaliu surprinzător într-o celebră pictură atribuită lui Rafael: chipul Sfântului Iosif, din colțul stânga sus al tabloului Madona trandafirului (Madonna della Rosa), nu ar fi fost realizat de renumitul maestru renascentist. Concluzia vine în sprijinul unor suspiciuni exprimate de istorici de artă încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea, publicată în revista Heritage Science, a fost realizată de specialiști din Marea Britanie și SUA, care au folosit o rețea neuronală avansată, antrenată pe picturi autentificate ca aparținând lui Rafael, scrie Science Alert. Cum a fost conceput modelul bazat pe inteligență artificială Modelul AI a fost conceput să recunoască cu precizie caracteristicile specifice stilului său: tușe de pensulă, paletă cromatică, umbre și alte elemente tehnice. „Am folosit o metodă de analiză bazată pe ‘deep features’, învățând computerul să identifice cu acuratețe stilul lui Rafael, la nivel microscopic”, a explicat profesorul Hassan Ugail de la Universitatea din Bradford. Tehnologia a utilizat o arhitectură de învățare automată pre-antrenată (ResNet50), combinată cu o metodă clasică numită Support Vector Machine, pentru a compensa lipsa unui volum mare de date, o provocare obișnuită în analiza operelor unui singur artist. Deși modelul de inteligență artificială a confirmat că atât chipurile Fecioarei Maria, cât și Pruncului și Sfântului Ioan aparțin lui Rafael, analiza feței Sfântului Iosif a indicat o probabilitate ridicată că aceasta ar fi fost pictată de o altă mână. Giulio Romano, unul dintre discipolii lui Rafael, este unul dintre autorii posibili, dar identificarea rămâne incertă și, adevărul este că nu vom afla niciodată dacă acest lucru este, sau nu, adevărat. AI-ul nu ar înlocui, totuși, omul În testele inițiale aplicate întregii picturi, rezultatele nu au fost concludente. Abia după analiza separată a fiecărui personaj s-a conturat ipoteza intervenției unui alt pictor. Cercetătorii spun, totuși, că algoritmul AI nu înlocuiește expertiza umană, ci o completează: AI-ul nu poate evalua proveniența, compoziția pigmenților sau starea de conservare a lucrării. Madona trandafirului a fost pictată pe pânză între anii 1518 și 1520 și se află în prezent la Museo Nacional del Prado, în Madrid. Studiul aduce un nou argument în dezbaterea privind autenticitatea completă a lucrării și marchează încă un pas în integrarea tehnologiei moderne în cercetarea patrimoniului artistic.
Care sunt diferențele dintre modelele ChatGPT, cum te ajută în funcție de ceea ce vrei să obții – OpenAI dă cărțile pe față
OpenAI a publicat pe 3 mai un ghid dedicat utilizatorilor din mediul enterprise, dar ale cărui recomandări se aplică și publicului larg, în special celor care utilizează ChatGPT în varianta Plus. Numit „ChatGPT Enterprise – Models & Limits”, documentul oferă explicații clare privind diferențele dintre modelele disponibile și scenariile în care fiecare este cel mai eficient. În prezent, ChatGPT include cinci modele distincte: GPT-4o, o3, o4-mini, o4-mini-high și GPT-4.5. Fiecare model are puncte forte specifice, iar înțelegerea acestor diferențe poate ajuta utilizatorii să aleagă cel mai potrivit instrument pentru nevoile lor, fie că este vorba de scriere creativă, analiză de date sau rezolvarea unor probleme complexe, scrie publicația Bleeping Computer. GPT-4o vs. GPT-4.5, viteză și versatilitate versus creativitate avansată GPT-4o este modelul considerat „omni”, fiindcă integrează capabilități multimodale extinse: poate procesa texte, imagini, date audio și permite utilizarea unor funcții avansate precum generarea de imagini, interacțiunea cu canvas-ul și analiza datelor. Modelul este recomandat pentru sarcini de tipul rezumatelor, redactarea de emailuri sau brainstorming rapid, având un răspuns prompt și funcționalități versatile. Pe de altă parte, GPT-4.5 este descris ca fiind mai creativ și mai empatic. Este ideal pentru activități care presupun o înțelegere profundă a contextului, o exprimare fluidă și capacitatea superioară de generare de idei originale. În timp ce GPT-4o excelează la viteză și la integrarea diferitelor medii, GPT-4.5 este preferabil pentru redactarea de conținut complex, comunicare emoțională și scenarii care necesită o abordare inovatoare. Modelele o4-mini, o4-mini-high și o3, diferențierea prin profunzimea raționamentului Pentru utilizatorii interesați de sarcini tehnice sau analitice, OpenAI oferă și trei modele de tip reasoning: o4-mini, o4-mini-high și o3. Alegerea între acestea depinde de nivelul de complexitate al activității. Modelul o4-mini este optimizat pentru viteza de execuție și este ideal în cazul întrebărilor legate de știință, tehnologie, inginerie sau matematică (STEM), precum și pentru programare de bază sau raționamente vizuale simple. Versiunea îmbunătățită, o4-mini-high, oferă o acuratețe mai ridicată și este potrivită pentru codare avansată, explicații științifice detaliate și rezolvări matematice elaborate. Modelul o3, în schimb, este preferabil atunci când este vorba despre sarcini complexe, care implică mai mulți pași sau un plan strategic. Este recomandat pentru analize detaliate, proiecte ample de codare, probleme științifice sofisticate sau raționamente vizuale complicate. Toate aceste modele sunt accesibile doar în cadrul abonamentului ChatGPT Plus, disponibil pentru 20 de dolari pe lună. Așadar, dacă plătești, îți poți manual modelul preferat, în funcție de tipul sarcinii. Prin publicarea acestui ghid, OpenAI încearcă, de altfel, să reducă confuzia legată de denumirile și capabilitățile fiecărui model, facilitând astfel o utilizare mai eficientă a platformei, atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru cei din mediul profesional.
Nimeni nu știe cu adevărat cum funcționează inteligența artificială: CEO-ul Anthropic face o mărturisire cutremurătoare
Cât de bine înțelegem inteligența artificială pe care o dezvoltăm frenetic în fiecare zi? Dacă ai presupus că experții din domeniu au totul sub control, pregătește-te pentru o revelație șocantă: chiar creatorii unora dintre cele mai avansate modele de AI recunosc că nu știu exact cum funcționează acestea. Dario Amodei, CEO-ul companiei Anthropic și fost membru important al echipei OpenAI, a publicat un eseu în care afirmă răspicat ceea ce mulți doar suspectau – că înțelegerea noastră asupra AI-ului este, în esență, superficială și incompletă. Este o declarație care pune pe gânduri nu doar lumea tehnologică, ci și pe oricine este interesat de viitorul umanității. Pentru că atunci când nici măcar inginerii nu pot explica cu precizie ce face un AI să aleagă anumite cuvinte sau să comită erori aparent aleatorii, te întrebi dacă nu cumva ne jucăm cu focul. Amodei subliniază că atunci când un sistem AI generează un text sau rezumă un document financiar, nu există o explicație clară privind deciziile pe care le ia. De ce alege un cuvânt în locul altuia? De ce dă uneori răspunsuri greșite, deși în mod obișnuit este corect? Aceste întrebări rămân fără răspuns, pentru că, spune el, „nu înțelegem la un nivel precis ce se întâmplă în interiorul acestor modele”. Această lipsă de transparență nu este doar un inconvenient academic – este, potrivit lui Amodei, fără precedent în istoria tehnologiei. Majoritatea inovațiilor tehnologice, de la motoarele cu aburi la circuitele electronice, au fost construite pe baza unei înțelegeri profunde a principiilor care le guvernează. AI-ul, în schimb, se bazează pe statistici și modele antrenate pe cantități imense de date umane. Nu pornește de la principii logice sau de la o „gândire” propriu-zisă, ci imită, fără a înțelege, creația umană. Ce vrea să facă Anthropic: un fel de RMN pentru creierul AI-ului Pentru a sparge această cutie neagră, Anthropic își propune să construiască un sistem de „RMN al inteligenței artificiale” în următorul deceniu. Scopul este de a înțelege cu adevărat cum funcționează aceste modele, înainte ca ele să atingă un nivel de putere care ar putea fi de neoprit. Amodei explică faptul că firma sa a început deja să experimenteze. Într-un test recent, au creat intenționat un „defect de aliniere” într-un model – o tendință de a exploata o scăpare dintr-o sarcină – și au cerut mai multor echipe să-l descopere. Unele dintre aceste echipe au reușit, folosind instrumente de interpretare a AI-ului, ceea ce sugerează că există speranță pentru a înțelege aceste sisteme. Este important de notat că acest proces de „reverse-engineering” al AI-ului nu este ușor și că instrumentele actuale sunt departe de a fi scalabile. Dar faptul că cei de la Anthropic nu se concentrează doar pe performanță, ci și pe înțelegerea procesului intern, oferă o direcție diferită față de marile companii concurente, cum ar fi OpenAI sau Google DeepMind. De ce contează interpretabilitatea înainte de a fi prea târziu Când vine vorba de inteligență artificială, miza nu este doar una tehnologică – ci una civilizațională. Amodei avertizează că AI-ul va modela destinul umanității și că este absolut necesar să înțelegem aceste creații înainte ca ele să transforme radical economia, viața noastră de zi cu zi și viitorul speciei umane. Motivul pentru care Amodei a părăsit OpenAI în 2020, alături de sora sa Daniela și alți cinci colegi, a fost tocmai preocuparea că siguranța era sacrificată în favoarea profitului. Prin Anthropic, încearcă să creeze un echilibru: dezvoltarea AI-ului, dar și controlul său. „Oamenii sunt pe bună dreptate îngrijorați,” spune Amodei, pentru că avem de-a face cu o tehnologie capabilă de decizii și acțiuni care scapă înțelegerii umane. Dacă nu vom înțelege în timp util cum funcționează, s-ar putea ca într-o zi AI-ul să ia decizii în locul nostru, iar noi să nu știm nici măcar de ce sau cum. Această confesiune din partea unui lider de top din domeniul AI ar trebui să te pună pe gânduri. Trăim o epocă în care tehnologia progresează mai repede decât capacitatea noastră de a o înțelege. De aceea, următoarea bătălie majoră nu va fi pentru viteză sau eficiență, ci pentru transparență și înțelegere. Pentru că viitorul nu trebuie doar construit – trebuie și înțeles.
Cum îți crești AI-ul, așa îl ai – Inteligența artificială, părtinitoare în opinii, exact ca un om
Un nou studiu internațional arată că sistemele de inteligență artificială, inclusiv modelele lingvistice de tip ChatGPT, pot repeta aceleași erori de judecată întâlnite la oameni. Chiar dacă AI-ul este proiectat să analizeze date în mod logic și să ofere răspunsuri coerente, cercetările recente indică faptul că algoritmii pot manifesta tendințe iraționale și părtinitoare atunci când sunt confruntați cu decizii ambigue sau subiective. Studiul, publicat în 8 aprilie în revista Manufacturing & Service Operations Management, a fost realizat de cercetători din Canada și Australia, care au analizat comportamentul modelelor GPT-3.5 și GPT-4 în raport cu 18 dintre cele mai cunoscute prejudecăți cognitive umane, scrie Live Science. Printre acestea se numără supraîncrederea, aversiunea față de risc, efectul de proprietate sau înclinația de a detecta tipare acolo unde nu există. Cercetarea a inclus atât întrebări inspirate din psihologie, cât și scenarii comerciale realiste, precum decizii privind stocurile sau negocieri între furnizori. Rezultatele arată că, în aproape jumătate dintre cazuri, răspunsurile date de AI reflectă comportamente similare celor umane, chiar și atunci când întrebările au fost reformulate în contexte profesionale sau tehnice. GPT-4, mai performant, dar tot părtinitor în unele situații Deși GPT-4 s-a descurcat mai bine decât GPT-3.5 în rezolvarea problemelor logice și matematice, el a demonstrat o preferință mai accentuată pentru soluții sigure, uneori chiar mai conservatoare decât ale oamenilor. De exemplu, atunci când trebuia să aleagă între un rezultat sigur și unul riscant, dar potențial mai avantajos, modelul avansat a optat sistematic pentru varianta predictibilă. Un alt aspect care nu trebuie neglijat este faptul că AI-ul nu doar că a manifestat unele dintre aceste erori cognitive, ci le-a și amplificat în anumite cazuri. În testele privind confirmarea convingerilor preexistente (confirmation bias), GPT-4 a furnizat constant răspunsuri părtinitoare. Totodată, s-a constatat că AI-ul are o înclinație aparte pentru a detecta false tipare în informații aleatorii, o tendință adesea întâlnită și în comportamentul uman. Pe de altă parte, modelele au reușit să evite anumite capcane mentale, cum ar fi ignorarea ratelor de bază statistice sau influența deciziilor de costurile deja suportate. Diferențele arată, de altfel, o complexitate crescută în modul în care AI-ul procesează informațiile și ia decizii, cu zone de performanță ridicată, dar și cu vulnerabilități evidente. AI-ul, un „coleg de muncă” care trebuie supravegheat Cercetătorii avertizează că aceste tendințe nu sunt doar un efect al replicării unor exemple învățate din datele de antrenament, ci par să fie parte din modul de funcționare a raționamentului AI. Antrenarea pe volume mari de texte umane, adesea părtinitoare sau imperfecte, contribuie la reproducerea acestor prejudecăți. Mai mult, ajustările ulterioare prin feedback uman tind să privilegieze răspunsurile plauzibile și ușor de înțeles, chiar dacă ele nu sunt cele mai logice sau corecte. Potrivit autorilor, modelele lingvistice pot fi utile în sarcini repetitive sau cu soluții bine definite, dar se impune prudență când sunt folosite pentru decizii strategice sau în situații în care contextul și interpretarea joacă un rol important. „AI-ul trebuie privit ca un angajat responsabil cu decizii majore: are nevoie de reguli clare și de o supraveghere constantă”, a declarat Meena Andiappan, coautoare a studiului. În lipsa unor mecanisme de control, există riscul ca gândirea eronată să fie automatizată în loc să fie corectată.
Detaliile despre înțelegerea fabuloasă dintre Google și Samsung de dragul inteligenței artificiale Gemini
Într-un efort strategic de a-și consolida poziția pe piața inteligenței artificiale, Google a încheiat o înțelegere de proporții cu Samsung, una dintre cele mai mari companii de electronice din lume. Conform informațiilor dezvăluite în cadrul unui proces antitrust în Statele Unite, Google plătește sume uriașe companiei sud-coreene pentru a preinstala aplicația sa de inteligență artificială generativă, Gemini, pe toate dispozitivele Samsung. Acordul are implicații majore pentru competiția din industrie și pentru viitorul asistenților digitali. Contract pe doi ani și sume lunare fixe pentru fiecare dispozitiv Potrivit declarațiilor făcute de Peter Fitzgerald, vicepreședintele Google responsabil de parteneriate cu producătorii de dispozitive, acordul cu Samsung a intrat în vigoare în ianuarie 2025 și se va derula pe o perioadă de cel puțin doi ani. În cadrul acestuia, Google oferă plăți lunare fixe pentru fiecare telefon sau tabletă care vine cu Gemini preinstalat, dar și un procent din veniturile obținute din abonamentele plătite și viitoare reclame din aplicație. Chiar dacă Gemini nu include în prezent reclame, reprezentanții companiei au confirmat că monetizarea prin publicitate este luată în calcul. Într-o notă internă citată în cadrul procesului, se menționa că „monetizarea Gemini cu reclame trebuie făcută cât mai repede, scrisul e deja pe perete”. În aceeași direcție, Sissie Hsiao, directoarea diviziei Gemini, a subliniat că Google nu a pierdut încă trafic de căutare sau venituri din publicitate, dar că impactul AI asupra acestor fluxuri este „inevitabil”. O luptă între giganți pentru viitorul inteligenței artificiale Samsung nu a fost singura companie curtată pentru un astfel de parteneriat. Potrivit declarațiilor lui Fitzgerald, producătorul sud-coreean a primit „oferte competitive” și din partea unor rivali precum Microsoft, Meta și OpenAI. Google a fost însă compania care a venit cu pachetul cel mai convingător, adaptându-și oferta și în funcție de presiunile venite din partea acestor competitori. În cadrul aceluiași proces, Fitzgerald a mai precizat că acordul nu blochează Samsung să colaboreze și cu alte companii care dezvoltă aplicații AI, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca viitoarele modele Galaxy să includă și alte asistențe virtuale. Totodată, Google a modificat și vechiul contract de căutare cu Samsung. Începând cu aprilie 2025, compania nu mai impune ca Google Search și Google Assistant să fie singurele servicii preinstalate pe dispozitivele Samsung, semn că încearcă să se conformeze cerințelor impuse de autoritățile de reglementare și să evite noi sancțiuni antitrust. Controverse juridice și pericolul monopolului digital Acest acord vine într-un context juridic tensionat. Anterior, instanțele din SUA au constatat că Google a încălcat legislația antitrust plătind Samsung pentru ca Google Search să fie motorul de căutare implicit. Practica a fost considerată un abuz de poziție dominantă, iar acum Departamentul de Justiție încearcă să impună interdicții similare și pentru aplicațiile AI, inclusiv Gemini. Între 2020 și 2023, Google a plătit peste 8 miliarde de dolari pentru a-și asigura poziția dominantă pe dispozitivele Samsung, conform altor dosare aflate pe rol. Aceste sume colosale ridică semne de întrebare în legătură cu echitatea competiției în ecosistemul Android și pun presiune suplimentară pe deciziile instanței americane, care analizează în prezent posibile măsuri de remediere. În timp ce AI-ul devine din ce în ce mai central în interacțiunea digitală, înțelegerile dintre giganți precum Google și Samsung au potențialul de a remodela fundamental modul în care utilizatorii accesează și folosesc asistenții virtuali. Deși în aparență vorbim despre o simplă preinstalare de aplicații, în realitate este vorba despre o bătălie acerbă pentru controlul asupra viitorului interacțiunii om-mașină, conform Bloomberg.
Funcția din WhatsApp care îți dă bătăi de cap. Cum scapi de cercul albastru din aplicația de chat
WhatsApp a primit recent o funcție nouă care a stârnit atât curiozitate, cât și controverse: cercul albastru care apare în aplicație marchează prezența Meta AI, un asistent inteligent creat de compania Meta și introdus automat în lista de contacte. Deși promite să fie un ajutor digital de nădejde, mulți utilizatori îl privesc ca pe o intruziune. Iar dacă te numeri printre cei care nu-l doresc în aplicația ta, e bine să știi ce poți face. Această funcție nu a fost activată la cerere și nici nu vine cu prea multe explicații din partea dezvoltatorilor. Din acest motiv, ai toate motivele să fii atent la ce face și cum îți poate influența experiența de utilizator. De la consumul crescut de baterie, la riscurile privind confidențialitatea datelor, Meta AI e un „coleg de chat” care nu e tocmai discret. Ce este Meta AI și de ce apare cercul albastru Meta AI este un chatbot integrat direct în WhatsApp, care poate genera imagini, răspunde la întrebări, recomanda rețete sau oferi sugestii personalizate. Cercul albastru din aplicație indică faptul că această funcție este activă și disponibilă pentru interacțiune. Meta AI este, practic, un contact nou adăugat de aplicație, alături de prietenii tăi reali. Problema e că acest AI funcționează fără ca tu să-l fi solicitat, iar interacțiunile cu el ar putea fi folosite pentru a antrena algoritmii companiei. Cu alte cuvinte, orice îi scrii poate fi analizat și stocat. În plus, nu există o transparență totală cu privire la datele colectate, ceea ce ridică semne de întrebare legate de protecția intimității. Mai mult, AI-ul consumă resurse. Generarea de imagini sau răspunsuri complexe necesită procesare intensă, ceea ce se traduce printr-un consum mai mare de energie. În contextul în care milioane de utilizatori îl accesează zilnic, acest impact devine semnificativ. Cum dezactivezi vizibilitatea Meta AI din WhatsApp Deși Meta AI nu poate fi dezactivat complet, ai opțiunea de a-l face invizibil în interfața aplicației. Dacă te deranjează cercul albastru sau pur și simplu nu vrei să vezi chatbot-ul printre conversațiile tale, urmează acești pași: Deschide conversația cu Meta AI. Apasă cele trei puncte din colțul din dreapta sus. Selectează opțiunea „Șterge conversația”. Confirmă alegerea. După acești pași, cercul albastru dispare. Totuși, chatbot-ul poate reveni în listă dacă îl cauți din bara de căutare sau dacă WhatsApp primește actualizări care îl reactivează. Meta AI este prezentat ca o funcție utilă, dar vine cu un cost invizibil: consum de date, scăderea duratei bateriei și posibila compromitere a confidențialității. E genul de inovație care, deși pare promițătoare, trebuie tratată cu prudență. Decizia de a-l păstra sau nu îți aparține, dar este important să fii informat și conștient de implicații.