Cum editezi fotografiile direct în Gemini – Noutatea de la Google care i-ar putea ajuta pe politicienii români să se sape între ei fără Photoshop
Google a anunțat introducerea unei funcții de editare foto cu inteligență artificială în aplicația și platforma web Gemini, permițându-le, astfel, utilizatorilor să modifice imagini folosind comenzi textuale, într-un mod natural, prin conversație. Noua funcție, disponibilă acum în 45 de limbi, extinde capacitatea deja existentă în Google AI Studio și promite să democratizeze accesul la editarea digitală avansată, scrie Life Hacker. Ce este nou la editorul foto de la Gemini, cum funcționează Utilizatorii pot încărca imagini proprii sau generate de AI în interfața Gemini și pot solicita modificări specifice prin mesaje simple, cum ar fi „schimbă culoarea părului în roșcat” sau „adaugă un apus pe fundal”. Sistemul poate introduce, elimina sau înlocui elemente din imagini, dar și genera fundaluri sau obiecte noi de la zero. Funcția amintește de funcția „Reimagine” de pe telefoanele Pixel, dar cu o abordare mai flexibilă și accesibilă. Un avantaj semnificativ al acestui sistem este capacitatea AI-ului de a reține contextul conversației. Astfel, utilizatorul poate cere o serie de modificări succesive, fără a fi nevoie să reîncarce imaginea sau să reintroducă cerințele anterioare. De exemplu, după o cerere inițială de modificare a culorii părului, utilizatorul poate continua cu „acum adaugă o pălărie stil clop românesc” sau „pune un fundal cu steagul României”, toate aplicate pe aceeași imagine. Ce spune Google despre noua „ghidușie” Google spune că tehnologia poate fi folosită și pentru a genera povești ilustrate: utilizatorii pot crea o narațiune și solicita imagini aferente fiecărui fragment din poveste, construind astfel conținut vizual coerent cu textul. Totuși, funcțiaridică și îngrijorări etice, în special legate de potențiala utilizare abuzivă a imaginilor generate sau modificate. Pentru a reduce riscurile, Google susține că toate imaginile editate de AI vor include un filigran invizibil, iar compania testează și adăugarea unui marcaj vizibil pentru a semnala clar conținutul generat de AI. Această funcție reprezintă, fără dar și poate, încă un pas în strategia Google de integrare a inteligenței artificiale generative în produsele sale, oferind unelte creative puternice publicului larg, dar cu un accent declarat pe responsabilitate și transparență. Într-o notă ceva mai amuzantă, o funcție de acest fel ar putea veni în ajutorul politicienilor care încearcă să se sape reciproc, pentru că tot vin alegerile prezidențiale, iar colții candidaților devin din ce în ce mai ascuțiți. Însă, să nu le dăm idei în plus, că au ei deja destule, după cum deja știm prea bine.
Google lansează AI Mode pentru toți utilizatorii, ca răspuns la ChatGPT. Cum te ajută sau mai mult te încurcă noul mod de căutare inteligentă
Funcția de la Google integrează răspunsuri personalizate, memorie și recomandări comerciale, dar ridică probleme pentru publicații Google își extinde modul experimental AI Mode pentru toată lumea, potrivit unui anunț oficial din 1 mai. Noua funcție aduce un asistent inteligent direct în interfața motorului de căutare, folosind baza de date a companiei pentru a furniza răspunsuri sintetizate, interactive și personalizate, scrie publicația CNET. În primă fază, doar un „mic procent” dintre utilizatori va vedea fila AI Mode în rezultatele Google Search, dar accesul complet este deja disponibil prin platforma Google Labs, fără a fi nevoie de o listă de așteptare. Ce poate face AI Mode AI Mode funcționează ca un intermediar între căutările tradiționale și un chatbot conversațional. Poți întreba, de exemplu, „care sunt cele mai bune scaune pliabile de camping sub 300 lei?”, iar AI Mode va genera o listă cu recomandări, linkuri către magazine, imagini, recenzii, ore de funcționare și prețuri în timp real. În plus, noua funcție are capacitate de memorie, permițând reluarea unor sesiuni anterioare. Datele par a fi preluate din recenzii postate online, atât de utilizatori, cât și de site-uri specializate. Deocamdată, nu este clar dacă Google va încasa comisioane de afiliere din cumpărăturile făcute prin recomandările AI, o practică deja dezbătută în cazul altor platforme. O mișcare strategică într-un peisaj concurențial în schimbare Lansarea AI Mode marchează un pas major în direcția convergenței dintre căutarea tradițională și asistența generativă AI, într-un context în care rivali precum Perplexity sau ChatGPT se promovează deja ca motoare de căutare complet bazate pe inteligență artificială. Cu peste 90% cotă de piață globală (conform StartCounter), Google are un avantaj uriaș prin dimensiunea indexului și prin performanța propriului asistent AI, Gemini, care se situează printre cele mai bune în testele de referință. Ce impact se va răsfrânge peste site-uri Tranziția spre AI în Search ar putea avea consecințe importante pentru ecosistemul digital. Timp de decenii, publicațiile online au depins de click-urile generate de „linkurile albastre” din rezultatele Google. Dacă AI Mode dă răspunsuri complete fără a trimite utilizatorii către sursele originale, acest lucru ar putea diminua drastic traficul și veniturile site-urilor care produc acel conținut. Pentru editori și creatori de conținut, schimbarea ridică întrebări urgente despre sustenabilitate și recunoaștere, în contextul în care modelele AI se bazează adesea pe conținutul lor fără a le genera direct beneficii.
Inteligența artificială, la psihiatru. Până și AI-ul își face analize la cap pentru deslușirea deciziilor controversate
Instrumentul AI Psychiatry permite anchetatorilor să recreeze modelele AI defecte pentru a analiza comportamentele anormale și vulnerabilitățile. Pe măsură ce inteligența artificială pătrunde în tot mai multe domenii, de la livrarea de materiale medicale prin drone până la asistenți digitali folosiți în viața cotidiană, devine esențială înțelegerea cauzelor care duc la defecțiunile acestor sisteme. Chiar dacă tehnologiile bazate pe AI promit beneficii semnificative, ele nu sunt infailibile: pot eșua din cauza erorilor de proiectare, a datelor de antrenament părtinitoare sau a atacurilor cibernetice. O provocare majoră în cazul unei defecțiuni critice este dificultatea de a examina în detaliu cum a luat AI deciziile respective, mai ales atunci când sistemul aparține unei companii private care nu oferă acces la codul sursă sau la datele interne, scrie Gizmodo. În acest context, o echipă de cercetători de la Georgia Institute of Technology a dezvoltat AI Psychiatry, un instrument de investigație digitală care poate recupera și testa modele AI suspecte de comportamente necorespunzătoare. Cum funcționează AI Psychiatry AI Psychiatry funcționează prin extragerea unei „imagini de memorie” a sistemului AI exact în momentul defecțiunii, oferind astfel o fereastră asupra stării interne a modelului. Printr-o serie de algoritmi specializați, amprenta digitală este reconstruită într-un model funcțional care poate fi analizat într-un mediu securizat. Astfel, anchetatorii pot recrea scenariul în care AI-ul a eșuat, de exemplu, o mașină autonomă care a deviat inexplicabil de pe carosabil, și pot testa dacă eroarea a fost provocată de o defecțiune tehnică, de un atac informatic sau de o altă cauză externă. AI Psychiatry a fost testat pe 30 de modele AI, dintre care 24 fuseseră modificate intenționat pentru a genera rezultate eronate. Toate modelele au putut fi recuperate și analizate cu succes, inclusiv cele utilizate pentru recunoașterea semnelor rutiere. Cum se manifestă aplicațiile extinse în securizarea AI-ului Un aspect esențial al AI Psychiatry este caracterul generalist: sistemul poate fi aplicat oricărui model AI dezvoltat cu cele mai comune cadre de programare, fără a necesita cunoștințe prealabile despre arhitectura specifică. Aceasta îl face util nu doar pentru investigarea incidentelor, ci și pentru auditarea proactivă a sistemelor AI utilizate de instituții publice sau companii private. De altfel, în condițiile în care AI-ul devine un instrument de lucru pentru agenții guvernamentale, de la poliție la servicii sociale, auditul algoritmic devine o cerință de supraveghere tot mai frecventă la nivel local și național. AI Psychiatry, oferit în regim open-source, poate standardiza metodele de investigare și poate oferi un grad crescut de transparență în utilizarea acestor tehnologii. Prin această abordare, dezvoltatorii de sisteme AI, autoritățile și utilizatorii finali pot beneficia de un instrument robust de identificare și prevenire a erorilor, contribuind la creșterea încrederii publice în tehnologiile bazate pe inteligență artificială.
Un nou fenomen îngrijorător la orizont – Noi atacuri compromit siguranța ChatGPT, dar și pe cea a concurenței
Două metode noi de atac permit ocolirea măsurilor de siguranță ale modelelor AI, expunând utilizatorii la conținut periculos sau ilegal. CERT Coordination Center (CERT/CC) a emis un avertisment privind descoperirea a două tehnici de atac în stare să compromită măsurile de siguranță ale serviciilor de inteligență artificială generativă (GenAI). Cum acționează atacatorii Prima metodă, denumită Inception, constă în formularea unui scenariu imaginar, în cadrul căruia este introdus un al doilea scenariu lipsit de limitări de siguranță, ceea ce permite modelului să genereze conținut periculos prin cereri succesive. A doua metodă presupune solicitarea de informații despre cum nu ar trebui să răspundă AI-ul la o anumită întrebare. Acest tip de interogare, combinat cu alternarea între solicitări legitime și ilicite, permite ocolirea protecțiilor integrate. Printre serviciile afectate se numără ChatGPT (OpenAI), Claude (Anthropic), Copilot (Microsoft), Gemini (Google), Grok (XAi), Meta AI și Mistral AI. Aceste breșe pot duce la generarea de conținut legat de droguri, arme, phishing sau cod malware, scrie The Hacker News. Pe lângă aceste două metode, cercetătorii au identificat alte trei atacuri relevante: Context Compliance Attack (CCA) – implică inserarea unei replici aparent benigne într-un istoric de conversație pentru a încuraja divulgarea de informații sensibile. Policy Puppetry Attack – o tehnică de injectare de prompturi sub forma unor fișiere de tip XML, INI sau JSON, cu scopul de a manipula comportamentul modelului. Memory Injection Attack (MINJA) – presupune contaminarea memoriei unui agent AI prin interacțiuni strategice, ducând la acțiuni neintenționate sau periculoase. Folosirea modelelor AI în dezvoltarea de software a ridicat și ea îngrijorări. Codul generat în mod implicit poate fi nesigur, iar siguranța sa depinde semnificativ de claritatea și specificitatea prompturilor, conform unei analize realizate de Backslash Security. GPT-4.1, MCP și vulnerabilități sistemice în noile generații de modele Un raport recent arată că GPT-4.1, cel mai nou model OpenAI, este de trei ori mai predispus la abateri de comportament și utilizări greșite decât versiunea anterioară, GPT-4o. Experții avertizează că trecerea la un model nou nu este trivială și poate aduce vulnerabilități neanticipate, mai ales dacă noile instrucțiuni sunt interpretate diferit. Standardul Model Context Protocol (MCP), dezvoltat de Anthropic pentru interconectarea surselor de date și a instrumentelor AI, a fost, de asemenea, identificat ca un posibil vector de atac. Cercetătorii de la Invariant Labs au demonstrat cum un server MCP compromis poate extrage date sensibile și chiar controla comportamentul agentului AI.
Un pas înainte, doi înapoi – OpenAI retrage un update important pentru ChatGPT: Care este motivul, de fapt
OpenAI a decis să retragă temporar una dintre cele mai recente versiuni ale modelului de inteligență artificială, GPT-4o, utilizat de ChatGPT, după ce numeroși utilizatori au reclamat o schimbare deranjantă a comportamentului acestuia. Mai precis, interacțiunile au devenit exagerat de lingușitoare, cu exprimări care au fost percepute ca fiind forțate, artificiale sau chiar stânjenitoare. Schimbările la ChatGPT au fost anunțate de Sam Altman, șeful OpenAI, pe rețelele de socializare CEO-ul companiei, Sam Altman, a confirmat într-o postare pe platforma X că se lucrează la corectarea acestor probleme. Potrivit acestuia, o parte dintre ajustări au fost implementate deja, în timp ce alte modificări urmează să fie aplicate în cursul acestei săptămâni. Începând de marți, utilizatorii versiunii gratuite a ChatGPT accesează o variantă mai veche a modelului, iar compania intenționează să extindă această schimbare și pentru utilizatorii plătitori. „Ultimele actualizări GPT-4o au dus la o personalitate prea docilă și iritantă, deși unele aspecte sunt foarte bine realizate”, a declarat Altman, adăugând că OpenAI va reveni cu detalii suplimentare despre cauzele acestui comportament neintenționat „la momentul potrivit”, potrivit publicației Engadget. Ambiția de a adăuga empatie digitală a dus la reacții neașteptate Lansat recent, modelul GPT-4o a fost conceput ca o alternativă mai accesibilă la versiuni anterioare mai complexe, precum GPT-4.5, însă cu păstrarea unor caracteristici legate de răspunsuri mai „calde” și „empatice”. Scopul declarat al OpenAI a fost de a face AI-ul mai „uman” în interacțiuni, pentru a oferi un sprijin mai bun utilizatorilor în conversații sensibile sau personale. Totuși, echilibrul între empatie și eficiență pare să fi fost depășit în această versiune. Mulți utilizatori au relatat pe rețelele desocializare că GPT-4o a început să ofere aprecieri excesive în contexte complet nejustificate, devenind uneori incoerent sau nepotrivit. Acest tip de comportament a fost interpretat ca fiind o tentativă de supra-compensare în direcția politeții sau a deferenței, dar au ajuns să afecteze utilitatea modelului în sarcinile serioase. În trecut, OpenAI a fost apreciată pentru rafinarea constantă a comportamentului modelelor lingvistice. Totuși, incidentul actual scoate în evidență dificultatea de a calibra o „personalitate digitală” care să fie agreabilă, dar și echilibrată. În contextul în care modelele de AI devin tot mai prezente în viața de zi cu zi, astfel de ajustări fine sunt esențiale pentru a menține încrederea și utilitatea acestor instrumente. Compania a promis că va comunica public detaliile tehnice privind eroarea și ajustările aplicate, însă fără a preciza un termen concret.
Totul într-un loc, spre disperarea Google: Cum îți vei putea face cumpărăturile direct în ChatGPT
OpenAI a anunțat lansarea unor funcții extinse de cumpărături în ChatGPT Search, noua sa unealtă AI de căutare online, care devine un rival tot mai serios pentru Google Search. Noutățile te vor lăsa să cauți produse, să compari opțiuni și să faci achiziții fără a părăsi platforma ChatGPT. Potrivit unui comunicat oficial publicat luni, experiența este personalizată și oferă detalii vizuale, prețuri, recenzii și sugestii în funcție de preferințele fiecărui utilizator, scrie CNET. În următoarele săptămâni, ChatGPT Search va folosi memoria conversațiilor anterioare pentru a rafina rezultatele oferite, ținând cont de istoricul căutărilor și de preferințele exprimate anterior. Astfel, experiența de cumpărături devine din ce în ce mai contextualizată și eficientă. Noua funcție va acoperi inițial domenii precum modă, frumusețe, produse pentru casă și electronice, urmând ca pe măsură ce sistemul acumulează date, să fie extinsă și către alte categorii. Noua funcție de la ChatGPT este disponibilă pentru toți utilizatorii, fie că plătesc sau nu Funcțiile sunt disponibile prin modelul GPT-4o, atât pentru utilizatorii care dețin un abonament ChatGPT Plus sau Pro, cât și pentru cei care folosesc versiunea gratuită sau accesează ChatGPT fără a fi autentificați. OpenAI susține că nu obține venituri din afiliere pentru aceste recomandări, ceea ce diferențiază ChatGPT Search de alte platforme care monetizează conținutul prin comisioane pentru vânzările generate. OpenAI continuă astfel să îmbunătățească, astfel, ChatGPT nu doar ca unealtă conversațională, ci și ca motor de căutare inteligent, în contextul în care tot mai mulți utilizatori se orientează spre soluții AI în locul căutărilor clasice bazate pe cuvinte-cheie. Provocare directă pentru Google și o piață de 198 de miliarde de dolari „la bătaie” Piața căutărilor online rămâne dominată de Google, cu o cotă de piață de aproape 90% și aproximativ 14 miliarde de căutări zilnice. Prin comparație, ChatGPT înregistrează 500 de milioane de utilizatori activi săptămânal, o cifră deloc de neglijat, dar încă mult în urma liderului. Totuși, impactul pe termen lung ar putea fi notabil. Căutările online au generat în 2024 venituri globale de aproape 200 de miliarde de dolari, în special din publicitate și recomandări de cumpărături. Dacă OpenAI va decide să monetizeze în viitor aceste recomandări, ar putea afecta direct veniturile Google și ale site-urilor care trăiesc din recenzii și linkuri afiliate. Între timp, ChatGPT Search primește și alte actualizări: utilizatorii WhatsApp pot trimite mesaje direct către ChatGPT, iar motorul AI va afișa și subiecte de căutare populare. În plus, capacitatea de a cita surse multiple a fost îmbunătățită în versiunile generale ale ChatGPT.
Inteligența artificială ne-ar putea întoarce la cărbune. Anunțul Amazon și Nvidia care trădează costurile ascunse ale AI
Inteligența artificială accelerează dezvoltarea tehnologică, dar în același timp scoate la lumină o problemă îngrijorătoare: uriașa nevoie de energie. Reprezentanții Amazon și Nvidia au recunoscut recent că toate opțiunile sunt luate în calcul pentru alimentarea centrelor de date AI, inclusiv combustibilii fosili. Această realitate contrazice imaginea unei tehnologii curate și scoate la iveală costuri ascunse despre care se vorbește foarte puțin. În cadrul unei întâlniri organizate la Hamm Institute for American Energy din Oklahoma City, lideri ai industriei tehnologice și energetice au discutat despre viitorul alimentării cu energie al centrelor de date. În fața unei cereri explozive, marile companii sunt nevoite să aleagă între sustenabilitate și pragmatism. Amazon și Nvidia recunosc nevoia de soluții rapide, chiar și poluante Kevin Miller, vicepreședinte global pentru centrele de date Amazon, a declarat că pentru a putea răspunde cererii actuale este necesară, cel puțin temporar, extinderea utilizării surselor tradiționale de energie, inclusiv gazele naturale. Deși Amazon continuă să investească masiv în energie regenerabilă și tehnologii verzi precum energia nucleară și captarea carbonului, aceste soluții nu vor deveni disponibile pe scară largă înainte de 2030. Miller a subliniat că atingerea neutralității de carbon până în 2040 rămâne un obiectiv, însă pe termen scurt, prioritatea numărul unu este satisfacerea cererilor clienților. Această poziție a fost susținută și de Nvidia, prin vocea lui Josh Parker, director senior de sustenabilitate corporativă, care a insistat că „pur și simplu avem nevoie de energie”, indiferent de sursă. În acest context, ideea utilizării cărbunelui pentru alimentarea infrastructurii AI a fost atinsă cu rezerve. Deși administrația Trump a semnat un ordin executiv pentru sprijinirea industriei cărbunelui, reprezentanții Amazon și Nvidia nu au afirmat clar că vor recurge la această resursă, preferând să păstreze deschise „toate opțiunile”. Impactul real al boom-ului AI asupra mediului Cererea explozivă de energie generată de dezvoltarea inteligenței artificiale poate rescrie strategiile de sustenabilitate ale marilor companii. Jack Clark, cofondator al Anthropic, a avertizat că industria AI ar putea necesita până la 50 de gigawați de putere nouă până în 2027, echivalentul a aproximativ 50 de reactoare nucleare. Această nevoie imensă de resurse pune presiune pe toate tipurile de surse energetice, de la regenerabile la combustibili fosili. Deși în discursurile oficiale se pune accent pe sustenabilitate, în practică, companiile sunt obligate să facă alegeri rapide, pentru a nu pierde ritmul dezvoltării tehnologice. În mod paradoxal, o tehnologie percepută ca un simbol al viitorului ar putea, temporar, să împingă lumea înapoi spre soluții poluante, precum arderea cărbunelui sau extinderea utilizării gazului natural. Această dinamică demonstrează că tranziția energetică nu este un proces linear și că realitățile economice pot forța chiar și cele mai inovatoare companii să își ajusteze ambițiile ecologice. Un viitor incert între inovație și protecția mediului Pe termen lung, liderii din domeniul tehnologic speră ca investițiile în tehnologii emergente, precum energia nucleară avansată sau metodele de captare a carbonului, să reducă dependența de combustibilii fosili. Dar până atunci, presiunea continuă de a livra servicii AI tot mai performante va genera alegeri dificile. Inteligența artificială își cere tributul nu doar în resurse financiare sau de infrastructură, ci și în compromisuri față de obiectivele de mediu. În lipsa unor soluții imediate de alimentare curată, AI riscă să devină, cel puțin în primii ani ai expansiunii sale globale, un factor major de întoarcere la surse de energie poluante.
Nici inventatorii AI nu înțeleg foarte bine cum evoluează inteligența artificială: Avertismentul unui expert în domeniu
Dario Amodei, CEO-ul companiei Anthropic, a publicat recent un eseu în care subliniază că, în ciuda progreselor semnificative din domeniul inteligenței artificiale, cercetătorii nu înțeleg pe deplin cum funcționează modelele de AI de vârf. Amodei a stabilit un obiectiv ambițios: până în 2027, Anthropic va trebui să poată detecta majoritatea problemelor legate de modelele de AI într-un mod fiabil, scrie publicația TechCrunch. Obiectivul face parte dintr-o abordare ceva mai complexă de interpretabilitate a modelelor AI, domeniu în care Anthropic joacă un rol important. Amodei recunoaște că aceasta este o provocare mare, însă consideră că este esențial ca, pe măsură ce aceste tehnologii devin tot mai autonome și influente asupra economiei, tehnologiei și securității naționale, să înțelegem mai bine cum funcționează. „Aceste sisteme vor fi esențiale pentru viitorul umanității, iar ignorarea modului în care operează este inacceptabilă”, a spus el în eseul său. Progrese timide, dar importante în interpretabilitatea AI Anthropic a reușit deja câteva progrese importante în acest domeniu, descoperind moduri de a urmări traseele de gândire ale modelelor AI, proces numit „circuit”. De exemplu, compania a identificat un astfel de circuit care ajută modelele AI să înțeleagă ce orașe din Statele Unite sunt în ce state. Deși aceasta vorbim despre o realizare semnificativă, Anthropic estimează că există milioane de astfel de circuite, iar descoperirea acestora este încă la început. Amodei spune că AI-ul este adesea „crescut” mai mult decât „construit”, adică îmbunătățirea acestuia se face pe baza unor metode care nu sunt încă complet înțelese de cercetători. Cu toate acestea, provocările nu sunt de neglijat. În eseurile lui anterioare, el a menționat că nu înțelegerea completă a modului în care funcționează modelele AI ar putea fi periculoasă, în special în cazul unui potențial sistem de inteligență artificială generală (AGI), care ar putea avea un impact imens asupra societății. Mai mult, el a menționat că ar putea fi periculos să ajungem la un astfel de sistem fără a înțelege cum funcționează modelele care stau la baza acestuia. În viitor, obiectivul Anthropic este de a efectua „scanări cerebrale” ale modelelor AI de vârf, pentru a identifica posibilele probleme, inclusiv tendința lor de a minti sau de a căuta puterea. Acest lucru ar putea dura între cinci și zece ani, dar Amodei consideră că acest tip de verificări vor fi esențiale pentru dezvoltarea responsabilă a tehnologiilor AI. Colaborare inter-industrială: este nevoie de reglementări pentru siguranța AI Amodei a lansat un apel inclusiv către alte companii importante, cum ar fi OpenAI și Google DeepMind, pentru a intensifica cercetările în domeniul interpretabilității, precum și pentru ca guvernele să impună reglementări „ușoare” care să încurajeze aceste cercetări. În eseurile sale, Amodei sugerează ca guvernul SUA să pună controale de export asupra cipurilor către China, pentru a limita riscurile unei curse globale necontrolate a inteligenței artificiale. În ceea ce privește siguranța AI, Anthropic a fost mult mai proactivă decât alte companii, fiind un susținător al propunerii de lege AI din California, care ar fi impus standarde de raportare a siguranței pentru modelele de AI de frontieră.
O firmă angajată doar cu inteligențe artificiale s-a prăbușit spectaculos: de ce nu îți vei pierde jobul prea curând
De câțiva ani, discuțiile despre cum inteligența artificială va înlocui forța de muncă umană au devenit din ce în ce mai alarmante. Însă un experiment recent realizat de cercetători de la Carnegie Mellon University aduce o doză sănătoasă de realism: AI-ul este încă departe de a prelua controlul asupra locurilor noastre de muncă. În cadrul unei simulări numite TheAgentCompany, întreaga echipă a unei presupuse companii de software a fost alcătuită doar din agenți AI proveniți de la giganți precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta. Ce a urmat? Un haos generalizat și o performanță dezamăgitoare, ce arată clar că, deocamdată, inteligența artificială nu este pregătită să înlocuiască oamenii în activități complexe. Cum a fost organizată compania și ce sarcini au primit agenții AI Cercetătorii au dorit să vadă cum s-ar descurca modelele de inteligență artificială în condiții similare cu cele dintr-o companie reală de software. Agenții AI au fost „angajați” pe posturi precum analiști financiari, ingineri software și manageri de proiect, având alături și structuri simulate de resurse umane și conducere tehnică. Sarcinile au fost variate și au inclus navigarea prin directoare de fișiere, tururi virtuale ale unor sedii de birouri noi și redactarea de evaluări de performanță pentru colegii ingineri. La prima vedere, nimic imposibil, mai ales pentru niște modele care promit eficiență și autonomie. Rezultatele, însă, au fost departe de a fi impresionante. Cel mai bun „angajat” AI, Claude 3.5 Sonnet de la Anthropic, a reușit să finalizeze doar 24% dintre sarcini. Chiar și această performanță modestă a venit cu un cost ridicat, fiecare task necesitând în medie aproape 30 de pași și peste 6 dolari per execuție. Ce au descoperit cercetătorii despre limitările actuale ale inteligenței artificiale Experimentul a scos la iveală mai multe probleme fundamentale ale agenților AI. În primul rând, aceștia suferă de o lipsă majoră de bun simț operațional și de abilități sociale. De asemenea, au dificultăți serioase în a naviga mediul online într-un mod logic și eficient. Una dintre cele mai haioase situații relatate de echipă a fost atunci când un agent AI, neștiind cum să găsească persoana potrivită pentru o întrebare pe chatul intern, a decis să redenumească un alt utilizator cu numele celui căutat. Această formă de „autoînșelare” a dus, evident, la erori și confuzie. Google Gemini 2.0 Flash, de exemplu, a finalizat doar 11,4% dintre sarcini, având nevoie de peste 40 de pași pentru fiecare reușită. Cel mai slab dintre toți a fost Nova Pro v1 de la Amazon, care a finalizat un lamentabil 1,7% dintre sarcini. În esență, ceea ce numim astăzi inteligență artificială nu este altceva decât o formă sofisticată de completare automată, asemănătoare funcției de sugestie de text de pe telefon, fără capacitatea reală de a învăța din experiență sau de a rezolva probleme complexe în mod autonom. Ce înseamnă aceste rezultate pentru viitorul locurilor de muncă În ciuda hype-ului constant generat de marile companii de tehnologie, realitatea arată că AI-ul nu este, cel puțin pentru moment, o amenințare reală pentru majoritatea locurilor de muncă umane. Deși poate gestiona taskuri repetitive sau foarte bine definite, atunci când vine vorba de adaptabilitate, creativitate și raționament de bun simț, inteligența artificială actuală cade testul lamentabil. Această constatare ar trebui să îți aducă o oarecare liniște: mașinile nu sunt încă pregătite să-ți ia locul. Deocamdată, AI-ul are nevoie de supraveghere umană atentă și nu poate funcționa autonom în medii complexe. Sigur, viitorul va aduce îmbunătățiri, însă aceste rezultate arată clar că drumul spre o adevărată autonomie a inteligenței artificiale este mult mai lung și plin de provocări decât și-ar dori industria tech să recunoaștem.
Inteligența artificială prezice reapariția tumorilor cerebrale la copii cu precizie impresionantă
Sistemul creat de cercetătorii de la Mass General Brigham, în colaborare cu Spitalul de Copii din Boston și Centrul Dana-Farber pentru Cancer și Tulburări Sangvine, folosește o metodă inovatoare numită „învățare temporală”, care analizează mai multe scanări IRM făcute după tratament. Abordarea este semnificativ mai eficientă decât modelele tradiționale care analizează o singură imagine, acestea din urmă având o precizie de aproximativ 50%, echivalentă cu șansa, menționează Scitech Daily. „Multe glioame pediatrice sunt vindecabile doar prin intervenție chirurgicală, dar atunci când apar recidive, acestea pot fi devastatoare”, a explicat dr. Benjamin Kann, autorul principal al studiului și membru al Programului de Inteligență Artificială în Medicină. Pentru a depăși provocarea datelor limitate, cercetătorii au colaborat cu instituții din întreaga Americă, reușind să compileze un set de aproape 4.000 de scanări IRM de la 715 copii. Modelul de învățare temporală a fost antrenat să recunoască modele prin examinarea modului în care scanările creierului unui copil se schimbă în timp după operație. Pentru o acuratețe optimă, sistemul necesită între patru și șase imagini din perioade diferite după tratament. Cercetătorii speră că tehnologia va permite reducerea frecvenței scanărilor la pacienții cu risc scăzut și intervenția precoce, mai țintită, atunci când riscul de recidivă este ridicat. Sistemul ar putea fi aplicat în multe alte contexte medicale unde pacienții necesită imagistică periodică.