Cum transformi text în voce gratuit pentru YouTube, dacă ești un creator de conținut mai timid: Aplicații AI care îți fac viața mai ușoară
Crearea de conținut pe YouTube fără a te expune în fața camerei este acum mai ușoară ca niciodată, grație tehnologiilor AI. În special, instrumentele de tip text-to-speech (TTS) permit creatorilor să transforme scripturile scrise în narațiuni vocale realiste, eliminând nevoia de a înregistra propria voce sau de a angaja un narator profesionist. Iată câteva dintre cele mai bune opțiuni gratuite care te pot ajuta să-ți duci canalul YouTube la următorul nivel. Instrumente AI gratuite pentru generarea vocii Unul dintre cele mai populare instrumente este aplicația Character.ai, care, deși este cunoscut în primul rând ca un chatbot bazat pe text, oferă și funcții TTS. Acesta permite adăugarea unei voci la personaje AI, având peste 20 de voci disponibile în limba engleză și suport pentru 16 limbi, ceea ce îl face ideal pentru crearea de conversații lungi. Totuși, limita principală este că nu poți personaliza vocile și nu poți schimba vocea altor utilizatori. Un alt instrument destul de bun este Listnr AI, care se adresează în mod special creatorilor de conținut, cum ar fi YouTuberii sau podcasterii. Cu un număr impresionant de 900 de voci disponibile în 142 de limbi, Listnr AI permite personalizarea stilului vocii, vitezei și pronunției. De asemenea, îți dă voie să transcrii audio, să clonezi voci și să generezi vorbire din postări pe blog. Totuși, la versiunea gratuită, vocilor generate le pot lipsi de nuanțele unei conversații umane naturale. Pentru creatorii care sunt interesați de un instrument dedicat povestirii, aplicația Kits AI este o opțiune excelentă. Acesta transformă scripturile în narațiuni expresive și oferă 21 de voci în 10 limbi, fiind ideal pentru autori și educatori. Cu toate acestea, unele limitări ale versiunii gratuite includ lipsa opțiunilor de editare a discursului și imposibilitatea de a descărca fișierele audio. Freepik AI Voice Generator convertește instantaneu textul în voci cu sunet natural, fiind ideal pentru narațiuni video, prezentări și podcasturi. Acesta oferă o gamă de voci clasificate în funcție de naționalitate și caracter, oferind rezultate de înaltă calitate care sună impresionant de uman. Suportul multilingv este o caracteristică remarcabilă, perfectă pentru companiile globale și creatorii de conținut. Avantajele și limitele platformelor gratuite Aceste instrumente AI pentru generarea vocii au un impact semnificativ asupra modului în care creatorii pot produce conținut video. Unul dintre cele mai mari avantaje este că pot crea narațiuni profesioniste fără a plăti pentru abonamente lunare sau pentru sesiuni de înregistrare vocale. În plus, majoritatea aplicațiilor oferă voci de calitate și sunt ușor de utilizat, ceea ce face ca procesul de creație să fie mai accesibil. Cu toate acestea, este important de menționat că platformele gratuite vin și cu unele limitări. Multe dintre ele permit un număr limitat de caractere pe zi, iar unele adaugă filigrane pe ieșirile audio. În plus, funcțiile avansate, cum ar fi clonarea vocii sau accesul la cele mai bune voci, sunt adesea blocate în spatele unui paywall, lăsând creatorii să se mulțumească cu voci mai puțin naturale.
Inteligența artificială depășește performanțele umane în tot mai multe sarcini tehnice
Inteligența artificială (AI) evoluează într-un ritm amețitor, iar diferența dintre capacitățile umane și cele ale mașinilor devine tot mai mică. Potrivit celui mai recent Raport AI Index 2025 realizat de Universitatea Stanford, sistemele de inteligență artificială nu doar că au ajuns să rivalizeze cu oamenii în diverse sarcini tehnice, ci au început să-i depășească în mod constant în unele domenii-cheie, notează Visualcapitalist.com. Sarcinile în care AI-ul a preluat conducerea Începând cu anul 2012, performanțele AI-ului au crescut spectaculos în domenii precum clasificarea imaginilor, raționamentul vizual, înțelegerea limbii engleze și chiar rezolvarea problemelor de matematică la nivel de competiții internaționale. De exemplu, în 2016, AI-ul depășea pentru prima dată nivelul uman în sarcinile de clasificare a imaginilor, atingând 100,74% performanță relativă față de media umană. De atunci, sistemele AI au continuat să îmbunătățească această performanță în mod constant. În prezent, modelele de inteligență artificială excelează în: Clasificarea imaginilor (Image classification) AI-ul a depășit pentru prima dată performanța umană în 2016, iar de atunci menține un avans constant. Raționamentul vizual (Visual reasoning) De la scoruri sub media umană în 2016, modelele actuale reușesc să interpreteze imagini și diagrame mai rapid și mai corect decât majoritatea oamenilor. Înțelegerea lecturii la nivel mediu (Medium-level reading comprehension) Modelele AI citesc și înțeleg texte de dificultate medie la un nivel superior celui uman, depășind cu succes testele de comprehensiune. Înțelegerea limbii engleze (English language understanding) Sarcini de interpretare și analiză a textelor în limba engleză sunt acum rezolvate mai eficient de AI decât de oameni. Înțelegerea limbajului multitask (Multitask language understanding) AI-ul gestionează simultan mai multe tipuri de cerințe lingvistice complexe, performând mai bine decât media umană. Matematică de nivel competițional (Competition-level mathematics) Modelele AI au început să rezolve probleme de matematică de complexitate olimpică sau universitară cu o acuratețe superioară celei a competitorilor umani. Întrebări de știință la nivel de doctorat (PhD-level science questions) AI-ul este capabil să răspundă corect la întrebări complexe din științe exacte, comparabile cu nivelul cerut pentru doctorat. Înțelegere și raționament multimodal (Multimodal understanding and reasoning) Deși aici oamenii încă păstrează un ușor avantaj, diferența se închide rapid: modelul OpenAI „o1” a atins în 2024 un scor de 78,2%, foarte aproape de 82,6% – performanța umană de referință. Unde AI-ul mai are de recuperat Singura zonă în care oamenii încă păstrează un avantaj clar este înțelegerea multimodală, adică procesarea și corelarea simultană a mai multor tipuri de informații (imagini, diagrame, texte). Cu toate acestea, diferența se micșorează rapid: în 2024, modelul „o1” al OpenAI a atins un scor de 78,2% la testele de înțelegere multimodală, extrem de aproape de pragul uman de 82,6%. În comparație, la sfârșitul lui 2023, modelul Google Gemini obținea doar 59,4%, ceea ce subliniază saltul spectaculos făcut într-un singur an. De la ChatGPT la Gemini: cursa către perfecțiune Modele precum ChatGPT, Gemini sau alte soluții dezvoltate de liderii pieței AI sunt implicate într-o competiție accelerată pentru a atinge și chiar a depăși limitele gândirii umane. Progresul remarcabil în sarcinile tehnice vine la pachet cu o reducere a așa-numitului „risc de halucinație” – adică tendința AI-ului de a inventa informații false. De exemplu, modelul „o1” al OpenAI are una dintre cele mai mici rate de halucinație din industrie, consolidând încrederea în utilizarea AI-ului pentru sarcini complexe și critice. Ce urmează? Pe măsură ce tehnologia avansează, experții avertizează că se va schimba fundamental modul în care oamenii interacționează cu informația, lucrează sau iau decizii importante. Deși există entuziasm legat de posibilitățile uriașe pe care AI-ul le aduce, există și temeri legate de implicațiile etice și sociale ale unei lumi în care mașinile devin tot mai capabile să gândească și să acționeze ca oamenii – sau chiar mai bine decât oamenii.
În curând toți vom deveni șefi, dar angajații noștri vor fi inteligențe artificiale, spun cei de la Microsoft
Viitorul muncii ar putea suna surprinzător pentru mulți dintre noi, însă Microsoft anunță o revoluție radicală pe piața muncii: fiecare dintre noi va deveni, în viitorul apropiat, șef peste propriii angajați virtuali, reprezentați de inteligențe artificiale (IA). Gigantul tehnologic prevede apariția unei noi categorii de firme, denumite „frontier firms”, în care lucrătorii umani vor coordona agenți autonomi AI pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice. Cum vor arăta firmele viitorului Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft, în următorii cinci ani vom asista la ascensiunea așa-numitelor „frontier firms” („firme de frontieră”), companii radical diferite de cele de astăzi. Acestea vor utiliza intens inteligența artificială pentru rezolvarea rapidă a sarcinilor cotidiene, de la colectarea și analizarea datelor de vânzări, până la prognozele financiare complexe. Conceptul-cheie introdus de Microsoft este cel de „agent boss”, adică fiecare angajat uman care va coordona echipe formate din agenți AI, devenind astfel un fel de CEO al propriului său startup virtual. Jared Spataro, executiv în cadrul Microsoft, explică această schimbare majoră prin faptul că fiecare persoană va trebui să „gândească precum un CEO al unui startup bazat pe inteligență artificială”. Conform previziunilor Microsoft, tranziția către acest nou tip de muncă se va produce în trei etape distincte. În prima etapă, fiecare angajat uman va primi propriul asistent AI personal. În faza a doua, inteligențele artificiale vor deveni colegi digitali integrați în echipe, preluând responsabilitatea unor sarcini specifice. În final, oamenii vor avea rolul de a defini obiectivele și strategiile, urmând ca agenții AI să execute procesele operaționale autonom, sub supravegherea periodică a oamenilor. Avantaje și riscuri pentru piața muncii În raportul său anual, Microsoft afirmă că aceste „firme de frontieră” vor putea să se extindă mai rapid, să opereze mai flexibil și să genereze mai multă valoare în comparație cu modelele actuale de business. Utilizarea AI-ului va permite eliminarea sarcinilor repetitive și neinteresante, cunoscute drept „drudge work”, ceea ce va duce la creșterea productivității și eficienței companiilor. Cu toate acestea, dezvoltarea rapidă a AI ridică și semnale de alarmă privind impactul asupra locurilor de muncă tradiționale. Un raport recent al Fondului Monetar Internațional estimează că aproximativ 60% din joburile din economiile dezvoltate, cum ar fi Statele Unite sau Marea Britanie, sunt expuse riscului automatizării prin inteligență artificială, iar jumătate dintre acestea ar putea fi afectate negativ. Institutul Tony Blair avertizează, citat de The Guardian, că introducerea masivă a AI ar putea elimina până la 3 milioane de locuri de muncă doar în sectorul privat din Marea Britanie. Totuși, institutul estimează că numărul real de locuri de muncă pierdute ar putea fi mult mai mic, deoarece noua tehnologie va crea simultan noi oportunități profesionale. Dr. Andrew Rogoyski, director la Surrey Institute for People-Centred AI, subliniază că există și un risc major al acestei transformări: „Tentația companiilor va fi să folosească AI pentru a reduce numărul angajaților umani și a scădea costurile operaționale. Pericolul real este că, odată cu înlocuirea oamenilor, riscăm să pierdem cunoștințele și experiența valoroasă pe care aceștia le dețin și care sunt esențiale pentru inovație și relațiile umane autentice din mediul de afaceri.” Astfel, viitorul muncii ar putea fi marcat simultan de oportunități fără precedent, dar și de provocări considerabile pentru lucrători, companii și întreaga societate.
O nouă modă face ravagii pe TikTok – Cum încearcă oamenii să-și ghicească viitorul cu ChatGPT
Un nou fenomen a apărut pe rețelele sociale, cu un impact deosebit pe platforma TikTok, care a atras atenția multor utilizatori din întreaga lume: citirea viitorului cu ajutorul inteligenței artificiale. Utilizatorii își fotografiază palmele și încarcă aceste imagini în ChatGPT, cerându-i să le dezvăluie ce le rezervă viitorul. Acest trend a crescut rapid în popularitate, iar reacțiile nu au întârziat să apară, de la uimire și curiozitate până la scepticism, scrie Antena 3 CNN. Un exemplu clar al fenomenului vine de la Miruna, notează sursa citată, o tânără influenceriță din România, care a decis să încerce acest trend după ce o prietenă i-a sugerat să își fotografieze palma și să o încarce în ChatGPT. Într-un video postat pe TikTok, Miruna a povestit cum a fost extrem de surprinsă de răspunsurile primite: „Am rămas șocată! Mi-a spus lucruri care mă caracterizau foarte bine. Nu pot să cred cât de precise au fost informațiile”, a declarat tânăra. În plus, aceasta le-a lansat provocarea urmăritorilor săi de a încerca același experiment și să împărtășească ulterior impresiile lor. Reacțiile utilizatorilor TikTok și controversele generate de acest trend Nu doar utilizatorii din România au fost impresionați de răspunsurile oferite de ChatGPT, ci și internați din alte colțuri ale lumii. De exemplu, Costi, un alt tânăr din România, a povestit pe TikTok despre experiența sa: „ChatGPT îți poate citi viitorul în palma ta. Tot ce trebuie să faci este să încarci poza cu palma și să îi ceri să îți prezică viața”. Mesajul său a stârnit și mai mult interes, iar mulți dintre urmăritori au încercat să reproducă experimentul. În același timp, nu au lipsit nici vocile critice, care au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestui tip de citire a viitorului. Un alt utilizator din afaceri a mărturisit că, deși nu crede în astfel de practici, a fost uimit de cât de detaliate și precise au fost observațiile făcute de AI despre personalitatea sa: „Nu sunt un mare fan al ghicitului, dar detaliile despre cine sunt, oferite de AI, sunt incredibile”. Mai mult, unele persoane care au postat videoclipuri de acest tip pe TikTok au exprimat o reacție emoționantă, spunând că răspunsurile oferite de AI le-au dat senzația că „cineva le cunoaște viața” într-un mod profund, lăsându-i uimiți și chiar în lacrimi. Inteligența artificială în fața unor noi provocări: de la distracție la scepticism În ciuda entuziasmului generat, există o întrebare importantă ce rămâne nelămurită: este acesta un experiment de divertisment sau AI chiar poate prezice viitorul? Deși AI-ul avansează rapid, majoritatea experților sunt de părere că ceea ce se întâmplă pe TikTok este mai mult un joc interactiv, un test de curiozitate decât o adevărată abilitate de ghicit. Totuși, acest trend reflectă o tendință mai largă de explorare a limitelor tehnologiei și de testare a posibilităților pe care le oferă AI, chiar și în domenii mai puțin tradiționale. Experimentele de „citire a viitorului” cu ChatGPT demonstrează nu doar fascinația oamenilor pentru tehnologie, dar și dorința de a căuta răspunsuri în locuri neobișnuite. De asemenea, arată cât de ușor poate o platformă digitală să influențeze gândirea colectivă și să provoace discuții despre natura și limitele Inteligenței Artificiale.
Roboții care gândesc și vorbesc ca niște soldați: Cum subțiază armata americană granița dintre om și inteligența artificială
Armata Statelor Unite face pași semnificativi în direcția integrării roboților inteligenți în unitățile de luptă, cu scopul de a-i transforma în parteneri de încredere pentru soldați. În cadrul Săptămânii Naționale a Roboticii, cercetătorii de la Laboratorul de Cercetare al Armatei Americane (DEVCOM ARL) au prezentat ultimele progrese în domeniul inteligenței artificiale, autonomiei și interacțiunii om-mașină. Una dintre cele mai notabile realizări este integrarea AI generative în sistemele robotice, ceea ce permite roboților să înțeleagă limbajul natural și să comunice cu soldații în timp real. Tehnologia le oferă capacitatea de a transmite informații relevante despre misiuni sau avarii într-un mod asemănător comunicării umane. „Reducem distanța dintre om și robot. Scopul nostru este ca aceste sisteme să fie intuitive, receptive și, în final, un real ajutor pentru soldat”, a explicat Phil Osteen, coordonator al programului AI for Maneuver and Mobility (AIMM). În plus față de interacțiunea verbală, AIMM dezvoltă și capacități avansate de deplasare off-road, instruind roboții cu AI să înțeleagă indicații umane și să execute mișcări tactice complexe, adaptate condițiilor reale de luptă, scrie Interesting Engeneering. Mobilitate autonomă și control tactic avansat Operațiunile militare presupun mai mult decât simpla deplasare, fiind nevoie de acoperire, disimulare și coordonare în formații. În acest context, ARL colaborează cu firme private precum Overland AI pentru dezvoltarea unor soluții software și hardware care permit vehiculelor autonome să se descurce în teren dificil, menținând viteze relevante pentru intervenții operative. „Am înregistrat un progres semnificativ în mobilitatea autonomă. Putem naviga acum prin vegetație deasă, menținând viteze utile în operațiuni reale”, a declarat Udam Silva, managerul programului AIMM. Totodată, în cadrul programului Human Autonomy Teaming (HAT), cercetătorii creează un set de instrumente care permit soldaților să planifice, să execute și să analizeze misiuni alături de sisteme autonome. Acesta le oferă militarilor evaluări în timp real ale performanței roboților, permițând intervenții rapide în cazul unor devieri de la plan. Dr. Brandon Perelman, coordonatorul programului HAT, este de părere că software-ul dezvoltat este compatibil cu diverse tipuri de vehicule autonome și poate fi adaptat la nevoile variate ale operațiunilor militare moderne. Programul include, de asemenea, tehnologii de fuziune a datelor, sincronizând fluxuri video, informații de poziționare și navigație pentru o imagine completă a câmpului de luptă. În perspectivă, cercetările vor viza extinderea integrării dintre nivelurile de comandă ale armatei și colaborarea eficientă între forțele terestre și cele aeriene, în vederea formării unor echipe mixte om-mașină tot mai eficiente.
Meta îi dă tare cu inteligența artificială: Cum vrea să schimbe conturile de Instagram ale adolescenților cu AI
Conturile utilizatorilor suspectați că sunt minori vor fi transformate automat în conturi cu restricții, chiar dacă au declarat o vârstă de adult. Meta continuă să implementeze măsuri menite să protejeze minorii care folosesc platformele sale, în special Instagram. După ce în 2023 a introdus un tip special de cont numit „Teen Account”, destinat exclusiv utilizatorilor sub 18 ani și care presupune restricții suplimentare privind confidențialitatea și accesul la anumite tipuri de conținut, compania extinde acum aceste măsuri cu ajutorul inteligenței artificiale. Începând cu luna aprilie 2025, Meta a anunțat lansarea unui nou program de detectare automată a vârstei reale a utilizatorilor. Folosind un model de inteligență artificială antrenat special pentru acest scop, compania va identifica conturile care, deși declară o vârstă legală de adult, prezintă comportamente online asociate adolescenților. În cazul în care AI-ul detectează un astfel de profil, contul respectiv va fi trecut automat în regim de „Teen Account”, cu restricțiile aferente, scrie Life Hacker. Cum funcționează sistemul și ce presupun restricțiile Meta Modelul de inteligență artificială folosit de Meta pentru Instagram nu se bazează doar pe data de naștere introdusă de utilizator, ci analizează comportamentele online, cum ar fi interacțiunile cu postările, tipul de conținut accesat și chiar urările primite la aniversări. De exemplu, dacă un utilizator primește mesaje de genul „La mulți ani pentru cei 17 ani!” sau reacționează la conținut caracteristic adolescenților, AI-ul poate considera că este minor. Trecerea la un cont de tip „Teen Account” implică mai multe limitări: contul devine privat, evident, dacă nu era deja, mesajele directe din partea adulților sunt restricționate, iar conținutul violent sau care promovează proceduri estetice este ascuns. Mai mult decât atât, aplicația va emite notificări atunci când este folosită mai mult de 60 de minute într-o zi și va activa automat un mod „de somn” între orele 22:00 și 07:00, în care notificările sunt dezactivate și mesajele primesc răspunsuri automate. Riscuri de identificare greșită și măsuri de remediere pe Instagram Meta recunoaște că sistemul bazat pe AI pentru Instagram nu este infailibil și că există posibilitatea ca unii adulți să fie clasificați greșit ca fiind minori. În astfel de cazuri, aceștia vor fi nevoiți să ajusteze manual setările contului sau să își verifice vârsta pentru a reveni la statutul de utilizator adult. Deocamdată, compania nu a precizat clar cum se va realiza această verificare, dar promite că va oferi opțiuni clare pentru corectarea erorilor. Măsura face parte dintr-un efort mai larg al Meta de a crea un mediu mai sigur pentru utilizatorii tineri ai rețelelor de socializare. Compania susține că va continua să îmbunătățească acuratețea acestor instrumente bazate pe AI și să ofere control părinților și adolescenților asupra experienței online. Totuși, utilizatorii sunt avertizați că aceste modificări pot afecta și conturile care nu sunt, în mod real, deținute de minori.
Și premiul Oscar merge la… inteligența artificială. Academia Americană de Film anunță că și filmele realizate cu AI pot primi trofeul
Academia Americană de Film a confirmat într-un anunț recent că filmele care folosesc inteligența artificială (AI) sau alte instrumente digitale vor fi eligibile pentru nominalizări la premiile Oscar. Potrivit noilor reguli, prezența tehnologiei AI „nu va ajuta și nici nu va afecta șansele de a fi luat în considerare pentru o nominalizare”, scrie BBC. Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse despre rolul tehnologiei în industria cinematografică, mai ales după ce inteligența artificială a fost deja utilizată în producția unor filme câștigătoare de Oscar în martie 2025. Academia a precizat totodată că implicarea umană rămâne esențială în procesul de selecție a câștigătorilor, încercând să liniștească temerile legate de o posibilă marginalizare a artiștilor umani. Controverse și acceptare: AI-ul, între instrument și amenințare Subiectul a căpătat notorietate după ce actorul Adrian Brody a câștigat premiul Oscar pentru rolul din filmul „The Brutalist”, unde s-a folosit AI pentru a-i îmbunătăți pronunția în limba maghiară. În același timp, musicalul „Emilia Perez”, laureat cu Oscar, a utilizat tehnologia pentru a modifica vocile unor interpreți, consolidând ideea că AI-ul poate fi o resursă artistică valoroasă. Totuși, nu toată lumea din industrie privește cu ochi buni acest progres. Actrița Susan Sarandon a atras atenția asupra riscului ca imaginea, vocea și corpul unui actor să fie folosite fără consimțământ, în timp ce Scarlett Johansson continuă să avertizeze asupra pericolului exploatării comerciale a identității actorilor cu ajutorul AI. Actorii și scenariștii și-au exprimat îngrijorările încă din timpul grevelor de la Hollywood din 2023, când folosirea necontrolată a AI-ului a fost unul dintre principalele puncte de conflict. În urma negocierilor, s-au impus unele garanții pentru protejarea drepturilor artiștilor, dar discuțiile privind etica și limitele tehnologiei sunt departe de a se fi încheiat. Rămâne de văzut dacă, în anii următori, statueta de aur va fi ridicată tot mai des de proiecte în care omul și algoritmul merg mână în mână. Cert este că AI-ul nu mai e doar un instrument din culise, ci un potențial protagonist pe scena marilor premii.
Inteligența artificială, încotro? Cum păstrezi echilibrul dintre inovație și siguranța în mediul online, de fapt
Cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale nu mai este o ipoteză, ci o realitate în plină desfășurare. Guverne, companii și organizații din întreaga lume se grăbesc să valorifice potențialul AI înaintea concurenței, într-o competiție cu miză uriașă, de la dominația economică la influența geopolitică. Potrivit lui Chuck Herrin, expert în securitate cibernetică și CISO la F5, acest ritm accelerat de inovație este comparabil cu un joc de strategie global, unde a ajunge primul este văzut ca o chestiune existențială, scrie publicația Dark Reading. Inteligența artificială, acest bulgăre de zăpadă care se tot mărește Cei care reușesc să dezvolte și să implementeze modele avansate, inclusiv AI generală și superinteligență, pot deveni imposibil de ajuns din urmă. Totuși, în această goană tehnologică, problemele de securitate și guvernanță sunt adesea neglijate. Discuțiile se concentrează pe alinierea valorilor AI sau pe consumul energetic necesar antrenării modelelor, dar riscurile asociate securității sunt la fel de presante. Unul dintre riscurile majore este ritmul inedit al progresului, mai rapid chiar decât Legea lui Moore, ceea ce face ca orice avantaj competitiv să fie efemer. Modelele AI lansate de companii pot fi replicate sau depășite de alternative open-source în doar câteva zile. În plus, lacunele de securitate favorizează ingineria inversă a modelelor costisitoare, care pot fi apoi redistribuite gratuit. Un caz cât se poate de concret, eventuale soluții Un exemplu elocvent îl reprezintă vulnerabilitățile identificate recent în serviciile DeepSeek. Incidentele semnalează cât de ușor pot fi compromise modelele AI dacă API-urile, datele și protocoalele de acces nu sunt bine protejate. Pentru a contracara aceste riscuri, Herrin propune o serie de măsuri concrete pe care organizațiile le pot adopta imediat: Testare riguroasă a securității înainte de lansare, folosind metode clasice de modelare a amenințărilor (precum STRIDE sau ATT&CK), dar și cadre adaptate AI, cum ar fi ATLAS; Programe dedicate de identificare a vulnerabilităților, inclusiv recompense pentru găsirea de erori în sistemele AI/LLM; Monitorizare automată și continuă a API-urilor — o componentă esențială pentru securizarea interfețelor prin care modelele AI sunt accesate; Implementarea unor cadre transparente de guvernanță AI, luând ca model Actul European pentru AI, care ar putea influența reglementările globale; Exerciții periodice de tip „red team”, care simulează atacuri reale asupra sistemelor AI, cu accent pe tehnici simple, de tip „prompt engineering”. Așa cum subliniază Herrin, câștigătorii acestei curse nu vor fi doar cei care ajung primii, ci și cei care își păstrează integritatea sistemelor în proces. Cursa AI nu poate fi evitată, dar poate fi gestionată strategic. Într-o lume în care inovația nu încetinește, securitatea trebuie integrată de la început, altfel, diferența dintre sisteme sigure și cele compromise ar putea deveni imposibil de recuperat. Cheia succesului constă, fără dar și poate, în colaborarea strânsă dintre echipele de securitate, dezvoltatori și cercetători. Numai o abordare coordonată, intenționată și proactivă poate garanta că progresul AI este însoțit de protecție adecvată. Iar momentul de acțiune este acum.
Cum a salvat ChatGPT viața unei gravide și a copilului ei: Dacă adormeam, nu mă mai trezeam
O femeie din Carolina de Sud a fost salvată după ce ChatGPT i-a recomandat să-și verifice tensiunea și să cheme ambulanța. Natallia Tarrien, o femeie însărcinată în vârstă de 28 de ani din Carolina de Sud, a apelat la ChatGPT atunci când a simțit o tensiune inexplicabilă în maxilar. Un chatbot și o decizie rapidă: cum inteligența artificială a contribuit la salvarea a două vieți Fără alte simptome evidente, a întrebat chatbot-ul ChatGPT de ce simte acel disconfort. Recomandarea a fost una de-a dreptul neașteptată: să își verifice tensiunea arterială. După ce a constatat o valoare de 142/109 și apoi o creștere și mai accentuată, ChatGPT i-a transmis un avertisment clar: „Sună la ambulanță. Acum”. La sosirea echipajului medical, tensiunea îi urcase deja la 200/146. Transportată de urgență la spital, Tarrien a fost diagnosticată cu preeclampsie, ceea ce se traduce printr-o complicație gravă a sarcinii caracterizată prin hipertensiune. Medicii au decis să inducă nașterea imediată, reușind să salveze atât mama, cât și copilul. „Dacă adormeai în seara aceea, nu te mai trezeai”, i-au zis medicii Deși copilul s-a născut în siguranță, starea mamei a continuat să se deterioreze temporar. Două zile mai târziu, vederea i s-a diminuat drastic, scrie MSN. A urmat o investigație prin RMN pentru a exclude posibile complicații neurologice. Din fericire, nu s-a depistat nicio problemă gravă, iar vederea i-a revenit progresiv. „În ziua a cincea am putut vedea pentru prima dată clar fața bebelușului meu”, a spus Tarrien. Medicul i-a confirmat apoi că, dacă ar fi ales să se culce în loc să ceară ajutor, nu s-ar mai fi trezit. Specialiștii avertizează: AI nu înlocuiește consultația medicală Medicul Ola Otulana, intervievat de Newsweek, spune că ChatGPT nu este un instrument de diagnostic și nu cunoaște istoricul medical al pacienților. Cu toate acestea, cazul demonstrează importanța de a reacționa la simptome, chiar și atunci când acestea par minore. Clipul postat de Tarrien pe Instagram a strâns peste 24 de milioane de vizualizări și mii de comentarii. Astăzi, mama și copilul sunt sănătoși, iar tensiunea și vederea s-au normalizat. „Sunt recunoscătoare în fiecare zi că am ascultat acel sfat”, a concluzionat Tarrien.
Microsoft o dă de gard cu goana după inteligența artificială: Cum afectează mediul înconjurător, reducerea emisiilor de carbon, un vis frumos
Microsoft riscă să nu își atingă ținta de a deveni „carbon negativ” până în 2030, după ce emisiile au crescut cu 30% pe fondul investițiilor masive în AI. După ce compania și-a propus în 2020 să devină carbon negativ până în 2030, noul val de investiții în inteligență artificială a crescut semnificativ consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, scrie Bloomberg. Ambiția ecologică a Microsoft este în criză Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate, impactul climatic al companiei este acum cu 30% mai mare decât în urmă cu patru ani. Brad Smith, președintele Microsoft, recunoaște dificultatea: „În 2020, era o cursă spre Lună. Acum, Luna pare de cinci ori mai departe”. Creșterea este atribuită în mare parte cererii explozive pentru produse AI, care necesită centre de date masive și consum energetic ridicat, dar și materiale cu amprentă mare de carbon, precum ciment, oțel și microcipuri. Compania a investit peste 50 miliarde dolari în extinderea centrelor de date În perioada iulie 2023 – iunie 2024, compania a investit peste 50 miliarde dolari în extinderea centrelor de date. Iar pentru următorul an, suma ar putea crește, în contextul anunțurilor recente privind proiecte în SUA, Europa și Asia. În timp ce Microsoft declară că utilizează 100% energie regenerabilă, o mare parte din acest „verde” provine din certificate de energie regenerabilă (RECs), considerate de experți ca având eficiență redusă în generarea de energie curată reală. Totuși, compania afirmă că va reduce treptat utilizarea acestor certificate în favoarea acordurilor directe cu producători de energie verde. Criticile nu lipsesc nici din interior. Peste 10.000 de angajați susțin reducerea impactului climatic, unii protestând față de colaborările companiei în domeniul petrolier. „Tehnologiile noastre ajută la extinderea epocii combustibililor fosili”, au scris doi foști angajați în scrisori de demisie. Smith insistă că beneficiile AI vor depăși costurile de mediu: „Răspunsul nu este să încetinim AI-ul, ci să accelerăm eforturile pentru a-l face mai ecologic”. Compania mizează pe eficiență energetică sporită, materiale de construcție mai puțin poluante și lobby pentru modernizarea rețelelor de transport al energiei. Chiar și așa, dacă emisiile rămân ridicate până în 2029, Microsoft nu exclude achiziția pe scară largă de credite de eliminare a carbonului, deși le consideră un ultim resort. Într-o industrie în care și Google, Amazon și Meta raportează creșteri de emisii, cazul Microsoft oferă o primă ilustrare concretă a conflictului dintre ambițiile AI și obiectivele climatice.