Inteligența artificială vine în ajutorul nevăzătorilor: Dispozitivul care i-ar putea ajuta să se descurce fără baston
Un nou dispozitiv purtabil destinat persoanelor cu deficiențe de vedere ar putea deveni o alternativă bună la bastonul alb clasic. Sistemul, aflat încă în fază de prototip, combină o cameră montată pe ochelari, algoritmi de învățare automată și semnale audio și tactile pentru a oferi utilizatorilor informații despre mediul înconjurător în timp real. Dispozitivul analizează imaginile preluate de cameră printr-un mini-computer și emite alerte audio la fiecare 250 de milisecunde, prin căști, pentru a orienta utilizatorul către direcția corectă. Cum funcționează dispozitivul bazat pe inteligență artificială Semnalele sonore se aud alternativ în urechea dreaptă sau stângă, în funcție de traseul optim de urmat. În plus, utilizatorii poartă pe încheieturi și degete plasturi cu piele artificială flexibilă, echipată cu sisteme de vibrații care se activează când un obstacol se află la o distanță între 40 și 5 centimetri sau atunci când utilizatorul se apropie de un obiect ce poate fi atins. Conform unui studiu publicat în Nature Machine Intelligence, cercetătorii au testat sistemul pe 20 de persoane cu deficiențe de vedere. Pe un traseu de interior de 25 de metri, participanții au reușit să parcurgă distanța cu 25% mai repede și mai eficient decât folosind bastonul alb. Testele sunt promițătoare: ce urmează? În prima etapă de testare, 12 participanți au fost antrenați să folosească sistemul într-un mediu interior. Toți au reușit să evite obstacolele cu succes și au înregistrat viteze de deplasare comparabile cu cele obținute prin folosirea bastonului. Ulterior, opt participanți au testat dispozitivul în condiții reale, cum ar fi pe străzi urbane sau în săli aglomerate de mobilier, iar rezultatele au fost la fel de încurajatoare. Botond Roska, director al Institutului de Oftalmologie Moleculară și Clinică din Basel, Elveția, consideră că tehnologia are potențial, dar subliniază că este încă devreme pentru a anticipa dacă va fi adoptată la scară largă. El susține că este necesară o colaborare strânsă cu comunitatea nevăzătorilor și testări extinse în clinici specializate. Un alt avantaj major al tehnologiei îl reprezintă raza mai mare de percepție a camerei, în comparație cu bastonul clasic, care poate detecta doar obiecte aflate la maximum un metru distanță. În plus, camera oferă informații nu doar despre prezența obstacolelor, ci și despre natura acestora, uși, pereți sau mobilier. Cercetătorii își propun acum să miniaturizeze dispozitivul, pentru a-l face mai ușor și mai discret. În viitor, iau în considerare chiar integrarea camerei într-o lentilă de contact, ceea ce ar crește considerabil confortul și acceptabilitatea socială a tehnologiei. „Este o dovadă de concept care combină cu succes feedback-ul auditiv și tactil”, afirmă Eduardo Fernández Jover, neurolog și cercetător în Spania.
Reddit apelează la Gemini pentru a-și îmbunătăți funcția de căutare
Reddit își propune să îmbunătățească semnificativ funcția de căutare a platformei, apelând la puterea modelului de inteligență artificială Gemini dezvoltat de Google. Prin extinderea parteneriatului inițiat în urmă cu mai bine de un an, Reddit încearcă să transforme modul în care utilizatorii găsesc informații pe rețea și să reducă dependența de motoarele de căutare externe. Noul acord presupune integrarea modelului lingvistic Gemini prin platforma Vertex AI în funcția Reddit Answers, lansată inițial în decembrie 2024 și disponibilă până acum doar în versiune beta. Această mișcare vine într-un moment în care funcția de căutare tradițională de pe Reddit era considerată unul dintre punctele slabe ale rețelei sociale. Cum va schimba Gemini experiența de căutare pe Reddit Reddit Answers utilizează deja AI-ul pentru a analiza și rezuma răspunsurile primite la întrebările utilizatorilor. Cu ajutorul Gemini, această funcție va deveni mai performantă, oferind rezultate mai relevante și răspunsuri formulate în limbaj natural, apropiat de modul în care oamenii comunică între ei. Prin integrarea Gemini, căutările pe Reddit nu vor mai presupune doar găsirea unor fire de discuție relevante, ci și generarea unor rezumate inteligente ale celor mai utile comentarii. Astfel, utilizatorii vor putea obține răspunsuri rapide și clare, fără să fie nevoiți să navigheze prin zeci de comentarii separate. Această schimbare are ca obiectiv principal păstrarea utilizatorilor în cadrul platformei, reducând situațiile în care aceștia apelează la Google pentru a găsi informații pe Reddit. Cu o funcție de căutare mai eficientă, Reddit speră să-și consolideze statutul de sursă directă de răspunsuri și dezbateri relevante. Ce înseamnă parteneriatul extins între Reddit și Google Colaborarea dintre Reddit și Google nu este una nouă. Inițial, parteneriatul a început prin utilizarea platformei Vertex AI pentru dezvoltarea unor agenți inteligenți capabili să ofere asistență utilizatorilor. Integrarea Gemini în funcția Reddit Answers marchează însă un nou nivel de colaborare, în care AI-ul avansat devine o componentă esențială a experienței de utilizare a platformei. Pe termen lung, această inițiativă ar putea ajuta Reddit să-și consolideze poziția în fața altor rețele sociale și să transforme căutarea internă într-un instrument performant și indispensabil pentru comunitatea sa activă. În același timp, utilizatorii vor beneficia de un acces mai rapid la informații de calitate, într-un format adaptat nevoilor lor de zi cu zi. Rămâne de văzut cum va evolua această integrare și cât de repede va putea Reddit să transforme percepția asupra funcției sale de căutare, folosind tehnologia de ultimă generație oferită de Google.
ChatGPT își amintește acum toate conversațiile tale, dar funcția nu ajunge deocamdată în România
OpenAI lansează o funcție revoluționară pentru ChatGPT: chatbotul poate acum să-și amintească toate conversațiile anterioare cu utilizatorii. Este un pas important în direcția personalizării și eficientizării interacțiunii cu inteligența artificială, dar vestea proastă este că această funcție nu este disponibilă, cel puțin deocamdată, pentru utilizatorii din România și din restul Uniunii Europene. Noua memorie promite o experiență personalizată Până acum, ChatGPT reținea doar câteva informații de bază despre utilizatori – nume, ton preferat, sau câteva fapte generale. Cu noua funcție de memorie, chatbotul poate construi un profil mult mai complex, amintindu-și detalii din conversații anterioare și folosindu-le inteligent în interacțiunile viitoare. Practic, dacă îi spui că ești vegetarian sau că preferi explicațiile simple, ChatGPT va ține cont de asta și nu va mai trebui să repeți aceleași lucruri la fiecare întrebare. Funcția este disponibilă, în primă fază, pentru utilizatorii ChatGPT Plus și Pro, dar doar în anumite regiuni. Din păcate, Uniunea Europeană inteligenta artificiala, inclusiv România, se află pe lista zonelor excluse de la această lansare inițială. Un sistem care împarte utilizatorii între entuziaști și sceptici Funcția de memorie este activată gradual, iar cei care au primit-o deja au fost întâmpinați cu un mesaj special: „Introducing new, improved memory”. Odată activată, această memorie nu poate fi personalizată sau modificată manual – este fie activată, fie dezactivată complet. Nu există opțiuni intermediare și nici posibilitatea de a vizualiza sau edita informațiile stocate. Acest lucru a stârnit deja controverse. Pentru unii, ideea că AI-ul își amintește tot fără ca utilizatorul să poată vedea exact ce anume e salvat sună mai degrabă ca o cutie neagră decât ca un partener digital de încredere. Pentru alții, însă, noua funcție este o oportunitate excelentă de a beneficia de răspunsuri mai inteligente, adaptate nevoilor proprii și stilului personal de comunicare. OpenAI a precizat că, la fel ca și în cazul funcției anterioare de memorie, utilizatorii pot bifa o opțiune care dezactivează complet această funcționalitate. De asemenea, conversațiile marcate cu eticheta „Temporary Chat” nu vor fi influențate de memorie și nu vor fi folosite pentru antrenarea modelului. Utilizatorii obișnuiți mai au de așteptat Funcția de memorie îmbunătățită este destinată pentru moment doar celor care plătesc pentru versiunile Plus și Pro. OpenAI nu a oferit încă o dată clară pentru momentul în care această funcționalitate va fi extinsă către utilizatorii Enterprise, Team sau Edu. Și, mai ales, nu există nicio mențiune despre o eventuală lansare pentru utilizatorii de conturi gratuite. Lipsa disponibilității în Uniunea Europeană sugerează posibile precauții legate de reglementările stricte privind confidențialitatea datelor – cum este cazul GDPR. Astfel, nu este exclus ca OpenAI să mai aibă de lucru înainte de a adapta această funcție pentru cerințele legale din spațiul european. Până atunci, utilizatorii din România și din alte țări excluse pot doar să urmărească de la distanță evoluția noii memorii și să spere că, într-o zi, ChatGPT va putea „ține minte” și pentru ei.
Dependența de ChatGPT te face mai puțin inteligent, era inevitabil. Reduce gândirea critică și te face mai credul, conform Microsoft
Pe măsură ce inteligența artificială devine parte din viața de zi cu zi, apar și efectele secundare mai puțin discutate. Un nou studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon atrage un semnal de alarmă: folosirea intensă a modelelor AI, cum ar fi ChatGPT, îți poate eroda gândirea critică și chiar îți poate afecta negativ capacitatea cognitivă. Cercetătorii au observat că persoanele care se bazează cel mai mult pe AI au tendința să verifice mai puțin informațiile primite și să își exerseze mai rar raționamentul propriu. În loc să analizeze și să gândească independent, mulți utilizatori acceptă răspunsurile oferite de AI ca fiind corecte fără să le mai treacă prin filtrul critic. Cum îți poate slăbi AI-ul capacitatea de a raționa Principala problemă, explicată de autorii studiului, este că, prin automatizarea sarcinilor de rutină, AI-ul ne “fură” ocaziile de a ne antrena judecata. Dacă obișnuiai să gândești și să iei decizii pe cont propriu, acum te lași ghidat aproape instinctiv de ceea ce îți oferă un chatbot sau un sistem automatizat. Cu timpul, „mușchii” tăi cognitivi încep să se atrofieze. Sondajul realizat pe 319 profesioniști din domenii variate — de la educație și IT, până la artă și administrație — a arătat că 40% dintre sarcinile realizate cu ajutorul AI nu au implicat niciun fel de gândire critică. Cu alte cuvinte, mulți utilizatori acceptă automat răspunsurile AI, fără să mai simtă nevoia să le pună sub semnul întrebării. Iar această dependență nu vine fără consecințe. Oamenii ajung să-și piardă deprinderile de analiză independentă și să devină mai vulnerabili la informații eronate sau manipulative. De ce devii mai credul și ce risc există pe termen lung Un alt efect remarcat este fenomenul de „supravizare” — în loc să creezi sau să gândești, ajungi să doar să monitorizezi ce îți livrează AI-ul. Pare mai comod, dar în realitate îți slăbește reflexele intelectuale esențiale. Această trecere de la implicarea activă la o atitudine pasivă poate transforma utilizatorii fideli de AI în persoane mai credule, mai ușor de influențat și mai puțin capabile să identifice erorile sau manipulările subtile. Studiul mai menționează și că lipsa de contact regulat cu procesele de raționare proprii poate duce la un efect de sevraj în lipsa AI-ului. Cei care s-au obișnuit să rezolve orice problemă prin ChatGPT sau alte instrumente similare pot ajunge să se simtă dezorientați sau anxioși atunci când nu mai au acces la ele. Fenomenul este comparabil cu ceea ce s-a observat în cazul „efectului Google”: atunci când devii dependent să cauți imediat orice informație, capacitatea ta de a memora sau de a rezolva lucruri independent scade treptat. AI-ul te face mai eficient, dar mai puțin vigilent În mod paradoxal, AI-ul îți poate crește eficiența, dar îți poate slăbi angajamentul critic exact în momentele când acesta ar fi cel mai necesar. Atunci când folosești AI pentru sarcini simple sau repetitive, ești tentat să accepți rezultatele fără prea multe întrebări. În timp, această obișnuință de a „lua de bun” ceea ce primești poate deveni periculoasă, mai ales în situații în care analiza sau gândirea independentă sunt cruciale. Cercetătorii avertizează că acest model de comportament poate duce la o generație de utilizatori extrem de eficienți în a folosi tehnologia, dar mult mai puțin capabili să o conteste sau să o corecteze atunci când greșește. Inteligența artificială a fost creată pentru a ne ajuta, dar dependența excesivă de ea vine cu un preț serios. Dacă folosești ChatGPT sau alte instrumente AI, e important să îți păstrezi spiritul critic viu și să nu renunți la propriul tău proces de gândire. Automatizarea e utilă, dar discernământul rămâne cheia pentru a nu deveni, încet și sigur, doar niște utilizatori pasivi ai propriilor vieți digitale, conform Live Science.
Revoluția AI în secvențierea proteinelor: Descoperiri esențiale în medicină, arheologie, dar și mediu
Se pare că noi modele bazate pe inteligență artificială pot identifica proteine necunoscute în probe complexe, oferind, astfel, perspective esențiale pentru cercetarea biologică și istorică. După ce a revoluționat înțelegerea plierii proteinelor, inteligența artificială se impune acum în domeniul secvențierii proteinelor, procesul prin care se identifică proteinele pe baza secvenței de aminoacizi care le compun, scrie Science.org. Noile sisteme AI, mai rapide și mai eficiente decât metodele clasice, permit detectarea proteinelor necunoscute, chiar și în probe degradate din țesuturi infectate, medii marine sau situri arheologice. Cea mai recentă inovație, descrisă într-un studiu publicat în Nature Machine Intelligence, provine de la o echipă europeană care a dezvoltat InstaNovo, un model de AI capabil să identifice proteine patogene în răni și compuși proteici produși de microbi marini. InstaNovo este doar unul dintre cele peste 20 de sisteme AI de acest tip apărute în ultimii patru ani. „Este clar că în această direcție se îndreaptă domeniul”, afirmă William Noble, cercetător în AI aplicată proteomicii la Universitatea Washington. Concret, folosirea acestor instrumente s-a extins deja în biologia evoluționistă, unde sunt folosite pentru a analiza proteine antice care pot oferi indicii despre diferențele dintre Homo sapiens și rudele sale dispărute. Algoritmi inspirați de modelele de limbaj Spre deosebire de metodele tradiționale, care se bazează pe compararea fragmentelor de peptide cu baze de date existente, noile modele de inteligență artificială, inclusiv Casanovo și InstaNovo, reconstruiesc proteinele analizând toate combinațiile posibile de peptide, chiar și în absența unor corespondențe în baze de date. Ele folosesc rețele neuronale similare celor care susțin modelele lingvistice precum ChatGPT, pentru a „învăța” sintaxa proteinelor, adică regulile prin care aminoacizii se combină cel mai probabil. InstaNovo aduce o noutate, și anume un mecanism numit „difuzie”, care introduce și elimină zgomot digital în datele de intrare pentru a rafina rezultatul, o tehnică utilizată și în generarea de imagini de către AI-uri precum DALL-E. În testele de laborator, InstaNovo și versiunea sa avansată, InstaNovo+, au identificat cu 42% mai multe peptide decât modelul precedent Casanovo. Aplicat în practică, InstaNovo a detectat peste 1200 de peptide unice în proteina albumină din răni infectate, de zece ori mai multe decât metodele convenționale. Dintre acestea, 254 erau complet necunoscute în bazele de date existente. Alte peptide au fost asociate cu 52 de proteine bacteriene, demonstrând capacitatea AI-ului de a analiza probe biologice complexe. Aplicații promițătoare în arheologie și mediu – totul cu inteligența artificială Noile AI-uri sunt deja folosite în cercetarea arheologică. Matthew Collins, specialist în paleoproteomică la Universitatea Cambridge, utilizează aceste modele pentru a analiza probe vechi de milenii, în care proteinele sunt adesea degradate sau provin de la specii dispărute. Modelele AI s-au dovedit eficiente în astfel de condiții „imprevizibile”, identificând urme de proteine de iepure în situri neanderthaliene și proteine musculare de pește în vase ceramice antice din Brazilia. „Aceste instrumente sunt atât de folositoare, încât ne-am mutat întreaga cercetare pe această platformă”, afirmă Collins. „Este o schimbare de paradigmă”, s-a precizat, de asemenea.
Figurinele „starter pack” au cucerit Facebook-ul: arată ca jucăriile copilăriei la cutie, amuză pe unii, dar au stârnit și revolte
Un nou fenomen vizual, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, a luat cu asalt rețelele sociale în ultimele zile. Așa-numitele „starter pack-uri” – imagini care înfățișează persoane sub formă de figurine, ambalate ca păpușile clasice din copilărie, în cutii transparente, alături de obiecte reprezentative – s-au răspândit viral pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter) sau Instagram. Deși trendul a fost inițial întâmpinat cu entuziasm și umor, nu toată lumea îl consideră inofensiv. Un fenomen vizual alimentat de inteligența artificială Formatul presupune crearea, cu ajutorul unor modele de inteligență artificială, a unei imagini care transformă o persoană – reală sau fictivă – într-o figură de acțiune stilizată. Aceasta este însoțită de „accesorii” simbolice: de la obiecte cotidiene, până la elemente care definesc ocupația, pasiunile sau chiar stereotipurile atribuite respectivei persoane. Rezultatul final este ambalat grafic ca o jucărie de raft, imitând ambalajele jucăriilor de tip Ken, Barbie sau figurine Marvel. Imaginile rezultate sunt adesea ironice, caricaturale și construite pentru a stârni zâmbete – fie că este vorba de o autoironie, fie de un comentariu vizual la adresa unei figuri publice. Printre „figurinele” generate au apărut politicieni, influenceri, personaje din pop culture, dar și avataruri ale utilizatorilor obișnuiți. Realizarea de figurine cu ajutorul AI a cuprins o gamă largă de personaje, de la cele politice la cele din filme și seriale populare în România. În imagine: Firicel și Bobiță, celebrii din serialul de la Pro TV Las Fierbinți. (Imagini Facebook) Reacția ilustratorilor: între frustrare și protest creativ În ciuda popularității de care se bucură trendul, un număr tot mai mare de ilustratori și artiști vizuali s-au declarat nemulțumiți de această explozie a conținutului generat de AI. Motivul invocat este familiar: utilizarea masivă a inteligenței artificiale în spațiul creativ riscă să devalorizeze munca manuală, să uniformizeze stilurile și să elimine diversitatea artistică autentică. Ca reacție, mai mulți desenatori au inițiat o contramișcare sub hashtagul #StarterPackNoAI, promovând creații desenate manual în același format, tocmai pentru a sublinia unicitatea și expresivitatea artei realizate de oameni. Printre cei mai vocali se numără ilustratori cunoscuți în spațiul francofon, care au replicat vizual formatul „starter pack”, dar folosind doar creionul și tableta grafică – fără generare automată. Mesajul este clar: ceea ce face ca o lucrare artistică să fie valoroasă nu este doar produsul final, ci procesul, alegerea subiectivă a detaliilor și vocea distinctă a autorului. Între divertisment și dezbatere etică Dezbaterea privind utilizarea AI în artă este departe de a fi nouă, însă fenomenul „starter pack” pare să fi relansat discuțiile într-un mod mai accesibil și mai vizibil pentru publicul larg. Pe de o parte, avem un instrument ludic care permite oricui să experimenteze și să creeze fără cunoștințe tehnice. Pe de altă parte, asistăm la o formă de standardizare vizuală care, în opinia multor artiști, ignoră valoarea expresiei personale și a muncii creative. Deocamdată, fenomenul pare să se afle într-o fază de apogeu, iar rețelele sociale continuă să fie populate de noi și noi „figurine” generate de AI. Însă reacțiile tot mai ferme ale artiștilor ar putea semnala începutul unei polarizări mai clare în rândul creatorilor de conținut digital – între cei care îmbrățișează noile tehnologii și cei care trag un semnal de alarmă cu privire la posibilele consecințe pe termen lung asupra culturii vizuale.
Cum ar putea inteligența artificială să revoluționeze filmele SF: Părerea regizorului James Cameron
Regizorul seriei „Terminator” susține că tehnologia ar putea reduce drastic costurile producției cinematografice, fără a înlocui munca oamenilor. James Cameron, cunoscut pentru poziția critică față de inteligența artificială, pare să-și fi revizuit radical opinia. Invitat recent în cadrul podcastului Boz to the Future, regizorul triplu laureat al premiului Oscar a vorbit despre potențialul AI-ului de a revoluționa industria cinematografică, în special în contextul filmelor cu efecte vizuale complexe precum „Avatar” sau seria „Dune”. De la avertismente apocaliptice, la integrare practică Cameron, care în 2023 declara că a „avertizat lumea încă din 1984” asupra pericolelor inteligenței artificiale, făcând referire la filmul său cult „The Terminator”, spune acum că AI-ul ar putea fi cheia pentru menținerea viabilității financiare a producției de blockbustere. El susține că realizarea de filme vizual ambițioase devine din ce în ce mai costisitoare, iar utilizarea AI-ului ar putea reduce cheltuielile chiar și la jumătate. „Dacă vrem să continuăm să vedem filmele pe care le iubim, precum Dune, Dune: Part Two, sau producțiile mele cu multe efecte speciale, trebuie să găsim o metodă de a reduce costurile la jumătate”, a spus regizorul, citat de Kotaku. AI ca unealtă, nu ca înlocuitor: Ce crede James Cameron Deși și-a nuanțat poziția față de AI, James Cameron precizează că nu susține înlocuirea artiștilor sau a echipelor tehnice cu algoritmi. În schimb, el vede AI-ul ca pe un instrument menit să accelereze procesele creative, făcând ca echipele de producție să finalizeze mai rapid cadrele vizuale și să se poată concentra ulterior pe alte elemente inovatoare. „AI-ul ar trebui să le dubleze viteza de lucru artiștilor, să reducă timpul de execuție și să le permită să se ocupe de alte aspecte creative interesante”, a explicat el. Cameron compară această tranziție cu trecerea de la mașina de scris la calculator, nu cu apariția unor entități autonome care preiau controlul asupra producției artistice. Există, totuși, și rezerve Totuși, regizorul menține o rezervă clară în privința folosirii AI-ului pentru scenarii sau conținut narativ. Într-un interviu anterior, el a subliniat că nu crede în capacitatea unei entități „dezîntrupate” de a genera povești care să emoționeze publicul: „Nu cred că un sistem care doar reciclează ideile altora poate să creeze ceva cu adevărat emoționant.” În prezent, Cameron face parte din consiliul de administrație al companiei Stability AI, semn că implicarea sa în acest domeniu este activă și orientată către integrarea responsabilă a tehnologiei în procesul artistic. Deși rămâne sceptic față de anumite aspecte ale AI-ului, el pare să accepte ideea că tehnologia, folosită cu discernământ, ar putea juca un rol important în viitorul cinematografiei. Rămâne de văzut dacă Hollywood-ul va reuși să adopte o abordare echilibrată, fără a compromite creativitatea umană în favoarea eficienței algoritmice.
De ce nu va conduce AI lumea: adevărul din spatele fricii colective
În ultimele decenii, inteligența artificială a trecut din laborator direct în buzunarele noastre, devenind o parte firească a vieții cotidiene. De la sugestii de playlist-uri personalizate până la asistenți vocali care îți spun vremea sau îți programează întâlniri, AI pare tot mai prezentă. Cu toate acestea, ideea că AI ar putea prelua controlul asupra lumii, așa cum se întâmplă în filmele distopice de la Hollywood, nu are prea multă susținere în realitatea tehnologică actuală. Hai să desfacem mitul în bucăți și să vedem ce poate, de fapt, face AI – și ce nu. Aproape toate aplicațiile AI pe care le folosești zilnic fac parte din categoria inteligenței artificiale restrânse, adică sunt concepute pentru un singur tip de sarcină. Fie că vorbim de un algoritm care îți recomandă filme pe Netflix, fie de un chatbot care îți răspunde la întrebări banale, aceste sisteme funcționează în limite foarte clare. Ele nu gândesc, nu au conștiință și nu pot să decidă „de capul lor”. Chiar și cele mai avansate modele de generare de text sau imagini, precum cele dezvoltate de companii mari din domeniul tech, nu fac altceva decât să „ghicească” următorul cuvânt, pixel sau notă muzicală, pe baza unor calcule statistice complexe. Nu există nicio înțelegere reală a lumii, a intențiilor sau a emoțiilor. Cu alte cuvinte, AI-ul tău nu are un plan secret de a domina planeta – doar îți sugerează ce să mănânci diseară sau cum să-ți optimizezi traseul. Obiectivul AGI este încă un vis îndepărtat Conceptul de inteligență artificială generală (AGI) – acel tip de AI care ar putea înțelege, raționa și acționa în mod autonom în orice domeniu, la fel ca un om – este încă la stadiul de teorie. Deși se vorbește mult despre el, mai ales în media și în cercurile speculative, realitatea este că niciun laborator din lume nu a reușit să creeze așa ceva. Chiar și cele mai performante sisteme de AI actuale au dificultăți în a rezolva sarcini simple pentru un copil de 5 ani: identificarea unui obiect într-o cameră dezordonată sau interpretarea unei glume cu subînțeles. Motivul e simplu: aceste sisteme nu au înțelegerea contextuală și adaptabilitatea umană. Mai mult, AI-ul actual are nevoie de cantități uriașe de date ca să învețe. Spre deosebire de tine, care poți învăța ceva nou dintr-o singură experiență, un model AI are nevoie de mii sau milioane de exemple pentru a face același lucru. În plus, în multe domenii, datele necesare nu sunt disponibile, ceea ce limitează dramatic aplicabilitatea AI. Așadar, până la un AGI real și funcțional mai sunt ani buni – dacă nu chiar decenii. Evoluția AI este supravegheată și reglementată Un alt aspect important care nu trebuie ignorat este faptul că dezvoltarea AI nu se petrece în haos sau într-un vid legal. Din contră, pe măsură ce această tehnologie avansează, apar și reguli tot mai clare care îi definesc limitele. Organizațiile internaționale, guvernele și companiile din tech colaborează tot mai des pentru a stabili cadre de reglementare etică și de siguranță în jurul AI. De exemplu, Uniunea Europeană a propus deja un set de reguli stricte privind utilizarea AI în scopuri sensibile. În paralel, firmele private implementează din ce în ce mai des echipe de „AI safety” care se asigură că sistemele dezvoltate sunt testate riguros și folosite în mod responsabil. Această infrastructură în creștere înseamnă că, deși AI-ul se dezvoltă rapid, el nu scapă de sub control. Există suficiente „frâne de mână” care pot preveni orice derapaj major, fie că e vorba de supravegherea utilizării AI în armată, sănătate sau în spațiul public. În concluzie, ideea că AI ar putea deveni o entitate malefică ce preia controlul asupra lumii este, deocamdată, mai mult o fantezie alimentată de filme decât o posibilitate reală. AI-ul de azi este impresionant, dar limitat, puternic, dar dependent de date, și tot mai bine supravegheat. Așa că, deocamdată, poți sta liniștit – inteligența artificială nu va decide viitorul omenirii fără tine.
Avertismentul șefului Microsoft despre inteligența artificială. Ar putea să rezolve încălzirea globală, dar ne va costa scump
Microsoft își continuă cursa accelerată în domeniul inteligenței artificiale, însă ambițiile tehnologice vin la pachet cu provocări majore în ceea ce privește sustenabilitatea. Brad Smith, vicepreședintele și președintele companiei, a transmis un mesaj clar: AI are potențialul să ajute omenirea să combată încălzirea globală, dar drumul va fi anevoios și extrem de costisitor. Compania se află într-un punct de răscruce, încercând să echilibreze inovația tehnologică cu angajamentele de mediu asumate anterior. Smith avertizează că obiectivul Microsoft de a deveni o companie carbon negativă până în 2030 a devenit „mult mai complicat” din cauza exploziei investițiilor în infrastructura necesară pentru AI. Investițiile masive în AI pun presiune uriașă pe promisiunile de sustenabilitate În cadrul unei întâlniri interne recente, Brad Smith a recunoscut că, deși Microsoft și-a luat angajamentul să devină carbon negativ până în 2030, realitatea economică și tehnologică impune noi provocări. Compania a alocat în acest an fiscal peste 80 de miliarde de dolari pentru construirea de centre de date dedicate procesării sarcinilor AI, o mișcare care vine în contradicție cu obiectivele de reducere a amprentei de carbon. Smith a folosit o metaforă sugestivă pentru a explica situația: „Este ca și cum luna spre care ținteam s-a mutat. Și atunci ce faci? Construiești o rachetă mai puternică.” Acest lucru înseamnă investiții și mai mari în soluții de energie regenerabilă, eficientizarea consumului de apă și energie, dar și tehnologii pentru reducerea emisiilor din materiale-cheie precum oțel, beton sau semiconductori. În prezent, Microsoft a contractat deja 34 de gigawați de energie regenerabilă în 24 de țări, însă acest efort nu este suficient pentru a compensa impactul noilor centre de date, care sunt extrem de energofage. Optimism în fața unui viitor nesigur: AI ar putea accelera soluțiile pentru climă Deși recunoaște dificultățile, Brad Smith rămâne optimist că Microsoft va reuși să își atingă țintele de mediu. Mai mult, el consideră că tocmai AI-ul ar putea deveni cheia pentru găsirea de soluții inovatoare la problemele climatice. „Trebuie să folosim puterea AI pentru a sparge codul și a realiza progrese tehnologice suplimentare de care avem nevoie”, a spus Smith. În opinia sa, AI-ul va putea optimiza modul în care producem, consumăm și stocăm energie, va accelera cercetarea în domeniul materialelor sustenabile și va contribui la o economie globală mai verde. Cu toate acestea, Smith a subliniat într-un interviu acordat BBC că viitorul AI-ului nu poate fi lăsat doar pe mâna algoritmilor. „Trebuie să ne asigurăm că oamenii rămân decidenți în privința lucrurilor care au consecințe asupra vieții altor oameni”, a declarat el, anticipând că reglementarea inteligenței artificiale va deveni inevitabilă în anii următori. Microsoft nu este singurul gigant tehnologic care se confruntă cu această tensiune între inovație și responsabilitate ecologică. Marile companii globale încearcă să găsească un echilibru între ambițiile lor de a domina sectorul AI și imperativele urgente legate de sustenabilitate. Brad Smith și-a exprimat însă încrederea că Microsoft va reuși să surprindă lumea în 2030, așa cum a promis, atingându-și țintele de mediu în ciuda obstacolelor evidente. Pentru asta, compania va trebui să investească masiv, să inoveze fără precedent și să colaboreze activ cu guvernele și societatea civilă pentru a construi un viitor tehnologic responsabil.
Europa devine mai blândă în privința restricțiilor inteligenței artificiale, industria tech o cere
După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primul set de reguli din lume dedicate reglementării riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul dă acum semne că este dispus să îndulcească legislația. Sub presiunea marilor companii din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a anunțat că ia în calcul simplificarea unora dintre cerințele administrative ale așa-numitului AI Act, într-un efort de a încuraja investițiile și inovația pe continent, scrie Politico. Bruxelles-ul încearcă să calmeze industria Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne „angajat” față de obiectivele de bază ale legislației AI, dar recunoaște că este nevoie de un mediu „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa. „Dacă vrem să atragem investiții în AI, trebuie să ne asigurăm că oferim un cadru mai agil decât cel pe care îl avem acum”, a spus Virkkunen, subliniind că unele obligații de raportare ar putea fi eliminate. Această poziție vine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a introduce reguli stricte de răspundere juridică în cazul daunelor cauzate de AI — o măsură considerată de mulți ca fiind un compromis în fața industriei. Presiuni crescânde din partea companiilor de top Lobby-ul industriei tech s-a intensificat în ultimele luni, mai ales în contextul noilor tensiuni comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca „un prim pas” spre simplificare, dar cer „mai mult curaj”. Companii majore precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de principalul său lobbyist Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondatorul companiei Stripe, a criticat în termeni duri actuala legislație, numind-o o „reglementare preventivă a unor riscuri speculative”. O zonă sensibilă rămâne cea a modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt percepute de industrie ca fiind prea rigide și greu de implementat. O dezbatere care se anunță din nou tensionată Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în ceea ce privește ajustarea AI Act până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei. Totuși, vocile din societatea civilă avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea submina chiar obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI. „Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența AI Act nu trebuie compromisă pentru a mulțumi interesele economice. Ce urmează pentru AI în Europa? În contextul unei competiții globale acerbe în domeniul inteligenței artificiale, Europa încearcă să găsească un echilibru între protecția cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost menite să pună oamenii pe primul loc. Pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, în fața ritmului accelerat cu care SUA și China avansează în domeniul AI. Oricare va fi direcția, este clar că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Iar în acest joc de influență, nu doar reglementările, ci și valorile de la care ele pornesc vor fi puse la încercare.