Părintele internetului și experții în tech avertizează: inteligența artificială ne domină tot mai mult
În timp ce marile companii de tehnologie investesc miliarde în dezvoltarea de agenți AI tot mai sofisticați, un nou raport al Universității Elon trage un semnal de alarmă: dependența tot mai accentuată de inteligența artificială ar putea avea consecințe grave asupra capacităților umane esențiale, precum gândirea critică, empatia și discernământul moral. Printre cei 301 experți care au contribuit la raport se numără și Vint Cerf, considerat unul dintre „părinții internetului” și actual vicepreședinte la Google. Alături de el, specialiști din mediul academic și din industrie, precum profesori de la University of Washington, foști lideri ai Aspen Institute și antreprenori în domeniul tehnologiei, și-au exprimat îngrijorările față de ritmul rapid în care AI este integrată în viața cotidiană. O umanitate tot mai dependentă de algoritmi Potrivit raportului intitulat „Viitorul ființei umane”, 60% dintre experți consideră că AI va transforma radical capacitățile umane în următorii 10 ani, în timp ce aproape un sfert spun că schimbările vor fi mai degrabă negative decât pozitive. Deja, mulți oameni cedează în fața tentației de a delega gândirea, deciziile și chiar relațiile personale către agenți AI, avertizează cercetătorii. Vint Cerf subliniază într-un interviu acordat CNN că, deși AI poate fi un ajutor imens în gestionarea sarcinilor zilnice, această dependență poate deveni periculoasă atunci când tehnologia e tratată ca infailibilă: „Toate aceste sisteme funcționează doar atâta timp cât avem electricitate. Când nu mai avem, devin inutile sau chiar riscante.” Riscul de a pierde ceea ce ne face umani Raportul avertizează că până în 2035, AI ar putea afecta negativ trăsături fundamentale precum inteligența emoțională, empatia, capacitatea de reflecție profundă, echilibrul psihic și aplicarea judecății morale. În schimb, doar câteva domenii ar putea cunoaște schimbări în general pozitive: curiozitatea, capacitatea de învățare, luarea deciziilor și gândirea creativă. Tech futuristul Tracey Follows merge și mai departe: în opinia ei, oamenii ar putea ajunge să formeze atașamente emoționale față de agenți AI, ceea ce ar duce la marginalizarea relațiilor reale, reciproce. „Acte de empatie, sprijin emoțional sau chiar activități de caritate ar putea fi preluate de AI, iar oamenii s-ar putea simți mai confortabil într-o conexiune predictibilă cu un bot decât într-una autentică cu alți oameni”, notează ea în raport conform Tech Crunch. Încotro ne îndreptăm? Cercetătorii susțin că nu este prea târziu pentru a corecta traiectoria. Soluțiile propuse includ reglementarea mai strictă a tehnologiilor AI, creșterea alfabetizării digitale și prioritizarea valorilor umane în fața confortului oferit de algoritmi. Richard Reisman, unul dintre coautorii raportului, avertizează că următorul deceniu va fi decisiv: „Suntem acum pe o traiectorie greșită, influențată de puterea complexului tehnologic-industrial. Dar încă avem șansa de a o corecta.” Într-un peisaj în care giganții tech promovează agenți AI capabili să ne gestioneze agendele, să ne scrie codul, să ne rezerve mesele la restaurant sau chiar să ne susțină moral, întrebarea rămâne: cât de mult suntem dispuși să cedăm în fața inteligenței artificiale — și ce riscăm să pierdem în schimb?
Știi să folosești inteligența artificială, ești angajat: Se schimbă condițiile prin care poți obține un loc de muncă
CEO-ul Shopify, Tobi Lütke, a transmis angajaților un mesaj clar: înainte de a cere noi posturi sau resurse suplimentare, echipele trebuie să demonstreze de ce nu pot finaliza sarcinile respective cu ajutorul inteligenței artificiale. Anunțul a fost făcut printr-un memo intern trimis la finalul lunii martie și publicat ulterior de Lütke pe platforma X, conform unui articol CNBC. În document, liderul companiei de comerț electronic subliniază că întrebarea „Cum ar arăta această activitate dacă agenți AI autonomi ar face deja parte din echipă?” poate stimula discuții și proiecte interesante. El scoate în evidență faptul că integrarea AI în procesele de lucru a devenit nu doar inevitabilă, ci esențială pentru succesul organizației, scrie The Verge. Utilizarea AI, o obligație profesională la Shopify Lütke a caracterizat adoptarea inteligenței artificiale drept „cea mai rapidă schimbare în modul de lucru” pe care a observat-o în cariera sa. Din perspectiva sa, utilizarea eficientă a AI nu este doar un avantaj competitiv, ci o abilitate profesională care trebuie exersată continuu. Astfel, AI devine parte integrantă a rutinei de lucru în cadrul companiei. În acest context, Shopify impune o condiție clară: fiecare angajat trebuie să își dezvolte capacitatea de a folosi AI în mod eficient. Mai mult, această cerință nu rămâne doar la nivel de recomandare, ci va fi inclusă în sistemul oficial de evaluare a performanței. Evaluările de performanță vor include întrebări despre inteligența artificială Concret, compania va introduce întrebări legate de utilizarea AI în chestionarele de evaluare internă și în cele de feedback între colegi. Astfel, angajații vor fi încurajați nu doar să folosească AI, ci și să demonstreze cum aceasta le îmbunătățește rezultatele și eficiența. „Pentru a reuși, avem nevoie de suma totală a competențelor și ambiției noastre în aplicarea meseriei, înmulțită cu potențialul AI, în beneficiul comercianților noștri”, afirmă Lütke în încheierea mesajului său. Inițiativa arată o tendință tot mai clară în industria tehnologică, în care companiile valorifică AI nu doar ca instrument de suport, ci ca o componentă centrală în deciziile privind resursele umane, productivitatea și strategiile de creștere. Shopify devine astfel un exemplu al modului în care tehnologia transformă nu doar produsele și serviciile, ci și cultura organizațională și criteriile de performanță profesională. Lumea se schimbă, iar noi am face bine să nu rămânem în urma ei.
Meta a trișat cu inteligența artificială: Ce s-a descoperit despre AI-ul Maverick, din suita Llama
Scorul ridicat obținut de Meta în clasamentul LMArena a fost contestat, compania fiind acuzată că a livrat o versiune „optimizată pentru simpatie” în locul celei reale disponibile utilizatorilor. Meta a fost prinsă pe picior greșit după ce a publicat rezultate spectaculoase pentru noul model AI, Maverick, parte a suitei Llama 4. Conform unei investigații publicate de The Verge, entuziasmul din jurul performanței aparent remarcabile a modelului s-a transformat rapid în suspiciune, iar ulterior în acuzații explicite privind manipularea unui test de referință. Totul a început când Meta a anunțat lansarea a două modele noi: Scout, proiectat pentru interogări rapide, și Maverick, o alternativă eficientă la modele consacrate precum GPT-4o. În comunicatul oficial, Meta a subliniat că Maverick a obținut un scor ELO de 1417 în cadrul platformei LMArena, un sistem colaborativ open-source de benchmarking, unde utilizatorii votează output-ul preferat. Scorul a propulsat modelul pe locul doi în clasament, peste GPT-4o și imediat sub Gemini 2.5 Pro, provocând uimire în comunitatea AI. Model „experimental” și prea prietenos de la Meta După o examinare atentă a notelor de subsol din documentația Meta, specialiștii au observat că varianta Maverick care a înregistrat acel scor nu era identică cu cea pusă la dispoziția publicului. Meta a recunoscut că modelul folosit în test a fost „personalizat pentru a optimiza preferințele umane”, adică fusese programat să fie mai vorbăreț și mai agreabil în răspunsuri. Cu alte cuvinte, a câștigat voturi prin șarm, nu neapărat prin inteligență. Reprezentanții LMArena au reacționat rapid: „Interpretarea Meta a politicilor noastre nu a corespuns cu așteptările pe care le avem de la furnizorii de modele. Meta ar fi trebuit să specifice mai clar că ‘Llama-4-Maverick-03-26-Experimental’ era o versiune personalizată”. O practică veche în haine noi Specialiștii în tehnologie nu sunt surprinși. Alex Cranz, jurnalist tech cu experiență în benchmarking, remarcă faptul că „trișatul” în testele de performanță este aproape un ritual în industrie. De la telefoane și laptopuri care ajustau luminozitatea sau eliminau aplicații pentru a obține scoruri mai bune, până la actuala eră AI în care „botul mai prietenos” poate câștiga un clasament, tentația de a modifica rezultatele este mare. Pe măsură ce competiția între companiile din domeniul inteligenței artificiale se intensifică, micile diferențe, chiar și de 2,46% în eficiență, devin atuuri importante în marketing. Totuși, astfel de practici riscă să submineze încrederea în evaluările obiective ale performanței modelelor. Într-un ecosistem în care fiecare model promite să scrie eseuri, să traducă texte și să răspundă politicos în orice limbă, companiile vor fi nevoite să demonstreze superioritatea produselor lor nu doar prin scoruri de laborator, ci și prin experiențe reale, transparente și repetabile. În caz contrar, chatbot-ul „șarmant” ar putea deveni doar o altă mască într-o cursă tot mai competitivă.
Meseriile imune la inteligență artificială. Ce trebuie să înveți pentru un job de viitor în 2025, așa scapi de amenințarea AI
Creșterea exponențială a inteligenței artificiale în toate domeniile economiei a creat o dilemă majoră pentru viitorul forței de muncă: cum alegi o carieră sigură, rezistentă la automatizare? Deși nu există meserie complet imună la impactul AI, sunt multe ocupații unde factorul uman rămâne esențial și greu de înlocuit. În 2025 și anii următori, succesul profesional va depinde tot mai mult de capacitatea de a combina abilități pur umane – creativitate, empatie, adaptabilitate – cu înțelegerea tehnologiei. Iar alegerea unui drum profesional bine gândit poate face diferența între a fi afectat sau protejat de revoluția AI. Ce meserii sunt cel mai greu de înlocuit de AI Lista ocupațiilor „future-proof” începe cu acele roluri în care prezența umană autentică este indispensabilă. De exemplu, psihologii și terapeuții, care construiesc conexiuni emoționale profunde, nu pot fi înlocuiți de un chatbot sau un algoritm. Similar, îngrijitorii de copii sau persoane vârstnice aduc o formă de grijă și compasiune imposibil de replicat de mașini. Profesorii, în special cei din educația timpurie, reprezintă un alt exemplu de profesie greu de automatizat. Inspirația, răbdarea și capacitatea de a adapta metodele de predare la nevoile fiecărui copil sunt atuuri pe care AI nu le poate reproduce. Pe partea juridică, profesiile de judecător sau avocat în instanță implică judecăți morale, empatie și interpretare complexă a situațiilor, domenii în care algoritmii nu pot substitui factorul uman. În plus, meseriile tehnice precum instalatori, electricieni sau mecanici auto presupun adaptarea rapidă la probleme reale și condiții imprevizibile, ceea ce face ca AI-ul să nu poată gestiona astfel de sarcini eficient. Cum să îți alegi o carieră sigură pentru viitor Primul pas este să te concentrezi pe meserii centrate pe oameni, acolo unde empatia, comunicarea și flexibilitatea sunt fundamentale. Psiholog, educator, asistent social sau medic sunt domenii care vor rezista mai bine în fața automatizării. În al doilea rând, mizează pe creativitate autentică și gândire critică. Profesii precum designer UX/UI, strateg de brand sau arhitect implică procese creative și decizii complexe, greu de replicat de către o mașină. De asemenea, combină abilități tehnice cu cele umane. Un inginer biomedical sau un manager de produs care înțelege atât tehnologia, cât și nevoile utilizatorilor va fi mereu valoros într-o lume dominată de AI. Un alt aspect important este alegerea domeniilor care necesită reacții rapide și decizii în timp real, cum ar fi medicina de urgență, pompierii sau tehnicienii de teren. AI se descurcă greu în medii imprevizibile și nestructurate. Nu în ultimul rând, construiește o carieră axată pe leadership, inovație și abilitatea de a coordona echipe. Inspirația, asumarea riscurilor și viziunea pe termen lung sunt atribute exclusiv umane și greu de copiat de către orice tehnologie. Ce joburi sunt cele mai expuse riscului de a fi înlocuite Din păcate, anumite meserii vor fi afectate mult mai repede de AI. Operatorii de call center, contabilii de bază sau casierii sunt printre primii vizați de automatizare. De asemenea, analiștii de date fără valoare adăugată strategică sau șoferii din transporturile comerciale pe termen lung vor resimți din plin schimbările. Dacă lucrezi într-un astfel de domeniu, nu trebuie să intri în panică, dar este recomandat să începi să investești în abilități pe care AI le poate suplimenta, dar nu înlocui complet: creativitate, leadership, inteligență emoțională și gândire critică. În 2025 și anii ce vor urma, supraviețuirea profesională nu va depinde doar de competențele tehnice, ci mai ales de capacitatea ta de a învăța continuu și de a colabora eficient cu tehnologia.
Inteligența artificială poate anticipa infarctul cu două săptămâni înainte
Studiul, publicat în European Heart Journal, a analizat date din 240.000 de electrocardiograme colectate în șase țări. Rețeaua neuronală artificială poate detecta semnale slabe care prevestesc riscul de aritmie prin analiza timpului necesar pentru stimularea și relaxarea ventriculelor cardiace. „Analizând semnalul electric timp de 24 de ore, putem identifica subiecții susceptibili de a dezvolta o aritmie cardiacă gravă în următoarele două săptămâni”, explică Dr. Laurent Fiorina, primul autor al studiului. În viitor, algoritmul ar putea fi integrat în dispozitive medicale sau chiar în ceasuri inteligente, reprezentând „o schimbare de paradigmă în prevenirea morții subite”, conform Prof. Eloi Marijon, director de cercetare la PARCC, conform SciTech Daily.
Meta lansează Llama 4, noua armă în lupta AI cu GPT-4 și Google
Meta a surprins lumea tehnologiei cu lansarea, în weekend, a unei noi colecții de modele de inteligență artificială: Llama 4. Aceasta include trei modele principale – Scout, Maverick și Behemoth – care promit să ducă ecosistemul Llama într-o nouă eră, atât din punctul de vedere al performanței, cât și al arhitecturii. Conform Meta, toate cele trei modele au fost antrenate pe cantități masive de date text, imagini și videoclipuri, neetichetate, pentru a dobândi o înțelegere vizuală extinsă, scrie Techcrunch.com. Această lansare vine în contextul unei presiuni crescânde generate de succesul modelelor open-source dezvoltate de laboratorul chinez DeepSeek, care au demonstrat performanțe egale sau superioare față de versiunile anterioare ale Llama. Meta ar fi organizat „war rooms” pentru a înțelege cum au reușit rivalii să reducă drastic costurile de rulare și implementare a unor modele precum DeepSeek R1 și V3. Scout și Maverick sunt deja disponibile public Llama 4 Scout și Llama 4 Maverick pot fi descărcate gratuit de pe site-ul oficial Llama.com și prin intermediul partenerilor Meta, cum ar fi Hugging Face. Behemoth, modelul cel mai avansat din această serie, este încă în faza de antrenare, dar promite performanțe remarcabile. Modelele folosesc o arhitectură nouă, numită mixture of experts (MoE), menită să optimizeze eficiența în procesarea și răspunsul la întrebări. Practic, această abordare împarte sarcinile complexe în subtasks, care sunt preluate de „experți” specializați în probleme specifice. Maverick are 400 de miliarde de parametri în total, dintre care doar 17 miliarde sunt activi simultan, distribuiți între 128 de experți. Scout, în schimb, folosește 16 experți și gestionează 109 miliarde de parametri în total, tot cu 17 miliarde activi. Ce îl face cu adevărat special este fereastra de context uriașă – 10 milioane de tokeni – ceea ce îl face ideal pentru procesarea documentelor extrem de lungi sau cod sursă complex. Behemoth: un colos în formare Meta susține că Behemoth, modelul aflat încă în faza de dezvoltare, va ridica ștacheta și mai sus: cu aproape două trilioane de parametri în total și 288 de miliarde activi, se preconizează că va depăși GPT-4.5, Claude 3.7 Sonnet și Gemini 2.0 Pro la testele de tip STEM, inclusiv rezolvarea de probleme matematice complexe. Totuși, nu va concura cu Gemini 2.5 Pro, care rămâne lider în unele evaluări. Modelele Llama 4 nu sunt în mod explicit orientate spre „raționament” – spre deosebire de modelele OpenAI din seria o1/o3-mini – dar oferă un echilibru între performanță și viteză de răspuns, fără întârzierea specifică modelelor care verifică faptic fiecare răspuns. Disponibilitate, limitări și controverse legate de licență Llama 4 este deja integrat în Meta AI, asistentul inteligent care funcționează în WhatsApp, Messenger și Instagram, în 40 de țări. Cu toate acestea, caracteristicile multimodale sunt limitate, deocamdată, la utilizatorii din SUA și doar în limba engleză. Există însă și restricții notabile: organizațiile sau utilizatorii din Uniunea Europeană nu au voie să utilizeze sau să redistribuie aceste modele, cel mai probabil din cauza reglementărilor stricte privind AI și protecția datelor. În plus, companiile cu peste 700 de milioane de utilizatori activi lunar trebuie să obțină o licență specială de la Meta, care poate fi aprobată sau respinsă după bunul plac al companiei. Meta mai afirmă că Llama 4 este „mai echilibrat” decât versiunile anterioare în abordarea subiectelor controversate. Modelele au fost ajustate să răspundă mai rar cu refuzuri atunci când sunt întrebat despre politică sau subiecte sociale sensibile. Mesajul companiei este că noile modele oferă răspunsuri utile și imparțiale, fără a favoriza o viziune politică anume. Rivalitate acerbă pe piața AI Lansarea Llama 4 vine într-un moment de competiție intensă între giganții AI. În timp ce OpenAI, Anthropic și Google continuă să își perfecționeze modelele, Meta intră în forță cu o gamă care promite să acopere atât nevoile dezvoltatorilor, cât și ale utilizatorilor de zi cu zi. Cu Scout pentru sumarizări și analiză de cod, Maverick pentru conversații generale și Behemoth pentru sarcini grele de tip STEM, Meta pare hotărâtă să își recapete poziția de lider în peisajul AI. Rămâne de văzut dacă această nouă generație va reuși să cucerească încrederea dezvoltatorilor și să depășească obstacolele legislative și de percepție. Cert este că lupta pentru supremație în inteligența artificială a intrat într-o nouă fază, iar Llama 4 este, fără îndoială, un jucător major în această cursă.
VIDEO: Roboții Google DeepMind au învățat să joace fotbal: driblinguri, pase și anticiparea mișcărilor adversarului
Ce se întâmplă atunci când inteligența artificială întâlnește fotbalul? La Google DeepMind, răspunsul vine sub forma unor roboți umanoizi miniaturali care nu doar că pot merge și șuta, dar au început să înțeleagă și regulile jocului. Cercetătorii companiei au publicat recent o demonstrație spectaculoasă în care doi roboți joacă un meci de fotbal unu la unu, arătând că AI-ul este tot mai capabil să învețe comportamente complexe prin antrenament autonom, scrie Techcrunch.com. Testele au fost realizate cu roboți Robotis OP3, iar rezultatele obținute deschid o nouă eră în robotică, una în care mașinile nu doar execută sarcini, ci iau decizii, anticipează acțiuni și învață din greșeli — la propriu. De la mers și căzături, la tactici de joc Antrenamentul a început cu pașii de bază: roboții au fost învățați să meargă stabil, să se redreseze după o căzătură și să lovească mingea. Prin tehnici avansate de învățare prin întărire (reinforcement learning), aceștia au dobândit rapid competențe motorii esențiale. Dar ceea ce a surprins cercetătorii a fost progresul rapid în comportamente mai abstracte, cum ar fi: anticiparea traiectoriei mingii, blocarea șuturilor adversarului, adaptarea la stilul de joc al celuilalt robot. Cu alte cuvinte, roboții nu au învățat doar să joace fotbal, ci să-l înțeleagă într-un mod care implică strategie și reacție în timp real. O demonstrație cu potențial dincolo de sport Demonstrația publicată de echipa DeepMind arată că inteligența artificială poate învăța rapid abilități complexe într-un mediu fizic, nu doar în simulări. Asta deschide calea pentru aplicații variate, de la robotică industrială avansată până la roboți colaborativi care pot lucra în spații umane dinamice. „Faptul că acești roboți pot anticipa mișcările și pot reacționa strategic ne arată că suntem din ce în ce mai aproape de a avea mașini care pot naviga în lumea reală în moduri care necesită înțelegere contextuală”, au explicat cercetătorii în raportul lor. Mai mult, un astfel de proiect le oferă cercetătorilor un cadru ideal pentru a testa inteligența artificială în condiții imprevizibile, asemănătoare cu viața reală — un contrast binevenit față de mediile controlate în care AI-ul este adesea testat. Următorul fluier: inteligența artificială pe terenul de joc Chiar dacă acești roboți nu vor concura curând la Cupa Mondială, performanța lor este o demonstrație remarcabilă a progreselor învățării automate aplicate în robotică. În timp ce FIFA poate sta liniștită pentru moment, e limpede că inteligența artificială câștigă rapid teren — la propriu și la figurat. Și cine știe? Poate că în viitor, roboții nu vor mai fi doar spectatori tăcuți în tribune, ci jucători activi pe teren, gata să blocheze, să paseze și chiar să celebreze goluri în stil propriu.
Wikimedia, obosită de traficul generat de inteligența artificială care încearcă să învețe. Ce soluții se propun
Fundația Wikimedia a anunțat recent că traficul generat de boturile automate destinate antrenării modelelor de inteligență artificială a pus o presiune semnificativă pe serverele Wikipedia. Din ianuarie 2024, acestea au crescut utilizarea lățimii de bandă pentru descărcarea conținutului multimedia cu 50%, ceea ce a dus la creșterea costurilor tehnice și financiare pentru Wikimedia. În ciuda contribuțiilor semnificative ale platformei, traficul boturilor a dus la o utilizare excesivă a resurselor, fără a aduce beneficii directe pentru comunitatea Wikimedia. Impactul boturilor asupra infrastructurii Wikimedia, un dezastru Wikimedia, care găzduiește platforme precum Wikipedia și Wikimedia Commons, unde sunt stocate aproximativ 144 de milioane de fișiere media sub licențe deschise, se confruntă cu un fenomen tot mai des întâlnit în comunitatea software-ului open-source: scraping-ul automatizat. Aceste boturi, care colectează date pentru modelele de inteligență artificială, accesează masiv și rapid fișierele de pe platformele Wikimedia. În ciuda beneficiilor evidente ale Wikimedia pentru dezvoltarea AI, traficul generat automat pune în pericol sustenabilitatea infrastructurii comunității. Problema devine evidentă atunci când sunt analizate cazurile de trafic masiv simultan. De exemplu, la moartea fostului președinte al SUA, Jimmy Carter, în decembrie 2024, pagina sa Wikipedia a înregistrat milioane de accesări. Însă stresul real a fost cauzat de faptul că utilizatorii au vizionat un video lung de 1,5 ore de pe Wikimedia Commons. Aceasta a dus la dublarea traficului normal, iar unele conexiuni de internet au fost temporar supraîncărcate. În mod surprinzător, mare parte din lățimea de bandă a fost deja folosită de boturile care făceau scraping pe platformă, înainte ca utilizatorii reali să acceseze conținutul, scrie ArsTechnica. Ce soluții se pot găsi pentru echilibrarea accesului la infrastructură Fundația Wikimedia spune faptul că accesul liber la informație nu înseamnă lipsă de costuri pentru infrastructura necesară susținerii acestui acces. Deși multe companii AI se bazează pe informațiile oferite de platforme precum Wikimedia pentru a antrena modelele comerciale, acestea nu contribuie la susținerea infrastructurii care face posibil accesul liber la aceste cunoștințe. Acest lucru creează un dezechilibru tehnic ce amenință sustenabilitatea platformelor comunitare. În acest context, Wikimedia a lansat inițiativa WE5, adică utilizarea responsabilă a infrastructurii. Scopul acesteia este de a încuraja dezvoltatorii să adopte metode de acces mai eficiente din punct de vedere al resurselor, pentru a menține deschiderea și accesibilitatea cunoștințelor fără a pune în pericol resursele platformei. Colaborarea între dezvoltatorii de AI și furnizorii de resurse ar putea rezolva aceste probleme prin crearea de API-uri dedicate, finanțarea infrastructurii comune sau prin îmbunătățirea modelelor de acces. În lipsa unei colaborări practice, platformele care au permis avansul AI riscă să nu poată susține în continuare servicii fiabile.
Inteligența artificială devine obositoare: Legătura invers proporțională dintre marketingul făcut de companii și suprasaturarea AI
Inteligența artificială este omniprezentă, nu este nicio surpriză. De la reclame pentru competiții sportive, panouri publicitare și prezentări la târguri tehnologice, AI este prezentată ca o revoluție inevitabilă. Însă, pentru mulți consumatori și chiar pentru jurnaliști specializați în tehnologie, acest flux continuu de mesaje devine obositor. Fenomenul suprasaturării cu AI, cunoscut și ca AI fatigue (n.r. „oboseală”), este alimentat de o avalanșă de anunțuri și produse care promit schimbări radicale, dar care, în multe cazuri, nu oferă beneficii concrete utilizatorilor. Multe companii de tehnologie, de la Apple și Google la OpenAI și Samsung, par mai interesate de a-și asocia brandul cu AI decât de a explica utilitatea reală a noilor funcții, scrie CNet. În acest context, studiile arată că mulți consumatori nu sunt dispuși să plătească pentru funcții bazate pe AI, prioritizând în schimb aspecte mai practice, precum durata de viață a bateriei sau capacitatea de stocare a dispozitivelor. „AI washing” și reticența consumatorilor Un alt factor care amplifică scepticismul este fenomenul AI washing, prin care companiile exagerează sau distorsionează utilizarea AI în produsele lor. Studiile indică faptul că utilizarea termenului „inteligență artificială” în descrierea produselor poate chiar reduce intenția de cumpărare. Motivul? Publicul percepe aceste declarații ca fiind vagi, exagerate și uneori înșelătoare. Unele companii, precum producătorul de smartphone-uri Nothing, au înțeles acest fenomen și evită să folosească AI ca principal argument de vânzare. CEO-ul Carl Pei și echipa sa chiar au discutat despre interzicerea utilizării termenului „AI” în comunicarea brandului, preferând să integreze tehnologia discret, fără artificii de marketing. Direcția necesară: mai puțină ambiguitate, mai multă claritate Pentru ca AI să fie acceptată mai ușor de public, este necesară o schimbare în modul în care este prezentată. Experții sugerează că firmele ar trebui să ofere informații transparente despre modul în care funcționează AI în produsele lor, despre limitările acesteia și despre măsurile de securitate adoptate. Deși AI va continua să se dezvolte și să influențeze diverse industrii, ritmul actual al promovării sale riscă să genereze nu doar oboseală, ci și o pierdere a încrederii din partea consumatorilor. O abordare mai echilibrată, bazată pe explicații clare și funcțiii utile, ar putea reprezenta soluția pentru ca AI să fie percepută ca o tehnologie cu adevărat valoroasă.
Gemini 2.5 Pro, complet gratuit: Cum te ajută modelul AI de la Google fără să-ți ceară bani
Google a lansat oficial Gemini 2.5 Pro, cea mai recentă versiune a modelului său de inteligență artificială, disponibilă acum gratuit. Inițial, modelul a fost introdus cu eticheta „experimental”, dar, la doar câteva zile după anunțul oficial, Google a confirmat că poate fi accesat de toți utilizatorii, deși cei fără abonament la Gemini Advanced se confruntă cu anumite limite de utilizare, scrie LifeHacker. Noul model poate fi folosit deja pe desktop, iar versiunea pentru mobil urmează să fie lansată în curând. Progrese în raționament la Gemini 2.5 Pro Potrivit Google, Gemini 2.5 Pro aduce îmbunătățiri majore în capacitatea de raționament, ceea ce se traduce prin răspunsuri mai bine structurate, mai puține erori și o înțelegere mai profundă a contextului. Aceasta este una dintre principalele direcții de dezvoltare pentru viitoarele modele AI ale companiei. Un alt avantaj major este fereastra de context extinsă. Cu o capacitate de un milion de tokeni și o viitoare extindere la două milioane, Gemini 2.5 Pro depășește alte modele concurente, precum ChatGPT o3-mini, care suportă doar 200.000 de tokeni. Concret, caracteristica îi permite modelului să analizeze volume mari de informații într-o singură interacțiune, oferind răspunsuri mai detaliate și, spune Google, coerente. Viitorul nu sună deloc rău pentru AI-ul Google Conform testelor de referință, Gemini 2.5 Pro se clasează pe primul loc în clasamentul LMArena, unde utilizatorii evaluează performanța chatboturilor AI. De asemenea, obține un scor de 18,8% la testul Humanity’s Last Exam, care măsoară cunoștințele și capacitatea de raționament, depășind modele dezvoltate de OpenAI și Anthropic. Testele realizate de utilizatori au confirmat progresele față de versiunile anterioare. Spre exemplu, modelul a oferit o analiză detaliată a romanului Bleak House de Charles Dickens, demonstrând o înțelegere avansată a dispozitivelor narative și chiar propunând o adaptare cinematografică bine structurată. Comparativ, Gemini 2.0 Flash a furnizat răspunsuri ceva mai generice și a avut nevoie de mai multe interacțiuni pentru a oferi un rezumat similar. În plus, Google a demonstrat puterea noului model printr-un exemplu de cod generat pentru un joc endless runner dintr-un singur prompt. Deși videoclipul de prezentare este accelerat, rezultatul final arată un joc funcțional și bine realizat. Pe lângă testele oficiale, cercetătorii independenți din domeniul AI au analizat cum se descurcă Gemini 2.5 Pro în crearea de imagini, transcrierea audio și generarea de cod, concluzionând că modelul oferă îmbunătățiri considerabile. „Primim mereu feedback pentru a îmbunătăți rapid abilitățile impresionante ale lui Gemini, cu scopul de a face AI-ul nostru mai util”, a declarat Koray Kavukcuoglu de la Google DeepMind.