Experți BCE: Sistemele de inteligență artificială necesită electricitate suplimentară, cu efecte asupra piețelor naționale ale energiei
Sistemele de inteligență artificială necesită resurse suplimentare de energie, ceea ce riscă să genereze presiuni asupra tarifelor la electricitate pe piețele naționale, afirmă experți ai Băncii Centrale Europene (BCE), notând că, în noul context, ar putea fi utilizate surse suplimentare de gaze naturale sau energii regenerabile. Adoptarea modelelor de inteligență artificială este întâlnită tot mai frecvent pe plan mondial, necesitând mai multă energie pentru calculatoare. Consumul de electricitate pentru centrele de coordonare a sistemelor de inteligență artificială este în prezent limitat, fiind estimat la circa 20 de terawați/oră (TWh) sau 0,02% din energia consumată pe plan mondial. ”Cu toate acestea, modelele de inteligență artificială sunt folosite tot mai mult pentru dezvoltarea aplicațiilor inteligente, de la softuri de asistență până la vehicule conduse autonom. Modelele de inteligență artificială generativă (…) necesită cantități mari de energie. (…) În acest context, cererea de energie urmează să crească”, arată un raport al Băncii Centrale Europene (BCE). Cererea de electricitate va crește, printr-un model cu distribuție inegală În perspectivă, creșterea cererii de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială va persista, cu o distribuire inegală între țări. Agenția Internațională a Energiei (AIE) anticipează că centrele de date, atât cele convenționale. cât și cele bazate pe inteligență artificială, ar urma să consume cu 80% mai multă energie electrică în 2026 în raport cu anul 2022. Cele mai mari creșteri ale cererii de electricitate se vor înregistra în China și Statele Unite. Sursele de generare a electricității ar putea fi gazul natural și energiile regenerabile. Dar, în contextul eforturilor de reducere a poluării, multe companii vor privilegia sursele de energie regenerabilă. ”În scenariul asigurării necesarului de electricitate pentru sistemele de inteligență artificială din gaze naturale, impactul asupra tarifelor gazelor este limitat. În al doilea scenariu, în care sunt folosite surse regenerabile, va crește și cererea pentru minerale, dar prețurile acestora probabil nu vor fi afectate semnificativ”, notează specialiștii BCE. Ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale energiei Cu toate acestea, potrivit evaluărilor, ar putea apărea presiuni pe piețele naționale ale electricității. ”Creșterea cererii pentru energie electrică necesară sistemelor de inteligență artificială ar putea crea presiuni asupra prețurilor pe piețele naționale ale electricității. Este greu de anticipat impactul general asupra piețelor energiei electrice, urmând să depindă de concentrarea centrelor de date pentru sisteme de inteligență artificială în fiecare țară”, subliniază experții BCE. Foto: Profimedia Citește și: Ministrul Economiei dezvăluie planul care le va permite francezilor să investească mai mult în APĂRARE/„Trebuie să ne intensificăm efortul” militar Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai mult pe ChatGPT, iar răspunsul ne-a făcut să înțelegem că problemele românilor sunt, de multe ori, altele decât ne-am imaginat
ChatGPT, asistentul digital folosit tot mai des și în România, a devenit pentru mulți români nu doar un motor de răspunsuri rapide, ci și o oglindă a preocupărilor lor cotidiene. Departe de clișeele cu întrebări filosofice, bancuri sau „vorbe de duh”, utilizatorii români apelează la inteligența artificială pentru motive mult mai concrete: pensii, legislație, teme pentru școală sau… cum să scrie o cerere oficială. Când am întrebat AI-ul ce caută românii cel mai des pe ChatGPT, răspunsul a fost surprinzător: problemele reale, urgente și uneori neglijate ale societății ies la iveală mai clar decât ne-am fi așteptat. Pensii, salarii și legi: cele mai frecvente subiecte Pe primul loc se află, detașat, interesul pentru schimbările legislative, în special în domenii care afectează direct viața oamenilor: legea pensiilor, modificări fiscale, salariul minim, vârsta de pensionare sau drepturile angajaților. Românii vor să înțeleagă dacă se pot pensiona anticipat, cum li se recalculează pensia sau ce înseamnă noile modificări din Codul Muncii. AI-ul este folosit ca instrument de decodare a unui sistem legislativ perceput adesea ca fiind complicat și neprietenos. Educație, teme și redactare de documente Un alt domeniu unde românii cer ajutor constant este educația. Elevii și studenții solicită referate, eseuri, planuri de idei sau chiar explicații pentru teme mai dificile. De asemenea, părinții caută modele de cereri, formulări administrative și ajutor pentru redactarea scrisorilor oficiale sau CV-urilor. Pentru unii, ChatGPT a devenit „colegul de bancă” care nu te judecă, dar știe aproape tot. Traduceri și reformulări pentru muncă și comunicare Mulți români folosesc AI-ul pentru traduceri și rescrierea de texte, fie în context profesional, fie pentru uz personal. Există o cerere constantă pentru adaptări jurnalistice, titluri atractive, postări pentru rețelele sociale sau mesaje clare pentru e-mailuri oficiale. Pentru cei care lucrează în presă, comunicare sau marketing, ChatGPT a devenit un aliat de nădejde, gata să ofere variante alternative, structuri logice sau chiar idei de campanii. Curiozități culturale și întrebări despre viață În topul întrebărilor frecvente se mai află și curiozitățile culturale sau istorice. Românii întreabă despre figuri controversate din istorie, semnificația unor simboluri, dar și lucruri aparent mărunte, precum corectitudinea unor expresii, diferențele gramaticale sau chiar interpretarea viselor. Se conturează astfel un profil de utilizator pragmatic, curios, dar și cu nevoi reale de înțelegere a lumii în care trăiește. Călătorii, rețete și… aplicații de viață Pe lângă aspectele serioase, românii mai caută recomandări de destinații turistice, idei de vacanțe ieftine, rețete tradiționale sau sfaturi legate de viața de zi cu zi: de la „cum îmi fac bugetul lunar” la „cum vorbesc mai convingător în public”. Tot mai mulți întreabă și cum pot folosi AI-ul în afaceri sau în activitatea profesională zilnică, semn că încep să perceapă tehnologia ca pe o unealtă utilă, nu doar ca pe o curiozitate digitală. Răspunsul AI-ului a fost, în fond, o oglindă sinceră a preocupărilor românilor. Nu vise utopice, ci realități concrete: pensii, muncă, învățare, nevoia de claritate și control. Poate că problemele noastre nu sunt întotdeauna spectaculoase, dar tocmai asta le face importante — pentru că sunt ale noastre, zi de zi. Iar ChatGPT, în mod neașteptat, pare să le înțeleagă. ✅ : Aceste valori sunt aproximative și au fost generate în urma unei interogări adresate ChatGPT privind cele mai frecvente teme căutate de utilizatorii din România pe platforma de inteligență artificială. Ele se bazează pe observația generală a frecvenței subiectelor abordate în limba română și nu reprezintă date oficiale publicate de OpenAI. Estimările pot varia semnificativ în funcție de sezon (de exemplu, în perioade de examene, campanii electorale sau modificări legislative importante).
Google confirmă schimbări majore în Gmail, iar 3 miliarde de utilizatori trebuie să decidă dacă acceptă noul AI
Google a anunțat oficial introducerea unei funcții noi în Gmail, bazată pe inteligență artificială, care promite să transforme modul în care utilizatorii caută informații în inbox-ul lor. Este vorba despre un sistem de căutare „mai inteligent”, capabil să livreze rezultate mai relevante într-un timp mai scurt. Deși actualizarea poate părea binevenită, ea vine și cu un avertisment subtil: aproximativ 3 miliarde de utilizatori trebuie să decidă dacă acceptă sau nu această funcționalitate AI care accesează date personale. AI-ul intră în inbox: între utilitate și prudență Noua funcție, denumită „most relevant search”, analizează modul în care utilizatorii interacționează cu emailurile și expeditorii pentru a livra rezultatele cele mai utile, nu doar cele mai recente. Google spune că această schimbare este menită să ajute în special utilizatorii care se confruntă cu inbox-uri aglomerate și care, de multe ori, nu reușesc să găsească informațiile necesare rapid. Funcția este disponibilă atât pe versiunea web, cât și în aplicația Gmail pentru Android și iOS, și poate fi comutată între modul tradițional de afișare („recent”) și cel nou („relevant”). Business-urile vor beneficia și ele de această funcționalitate, dar într-o fază ulterioară. Totuși, această eficiență sporită vine cu un cost potențial: confidențialitatea. Inteligența artificială va accesa istoricul de căutare, modul de utilizare al platformei și alte date sensibile pentru a personaliza rezultatele. Google susține că analiza se face cu respect pentru intimitatea utilizatorului și că noua funcție face parte din „smart features” – opțiuni pe care fiecare utilizator le poate controla din setările de personalizare. Decizia e în mâna utilizatorului Într-o eră în care AI este integrat cu o viteză uluitoare în serviciile digitale, presiunea asupra utilizatorilor de a înțelege și controla ce se întâmplă cu datele lor este mai mare ca niciodată. Cazuri recente, precum activarea automată a funcției Copilot AI în OneDrive de către Microsoft, au ridicat întrebări despre consimțământul real al utilizatorilor. În cazul Gmail, Google subliniază că utilizatorii au control asupra activării acestei funcții și pot alege să nu o folosească. Cu toate acestea, pentru mulți utilizatori obișnuiți, diferența dintre analiză locală (on-device) și procesare în cloud rămâne vagă – iar implicațiile de securitate și intimitate pot scăpa neobservate. O transformare majoră pentru Gmail Cu peste 3 miliarde de conturi active, Gmail este unul dintre cele mai utilizate servicii de email din lume. Decizia Google de a implementa un astfel de upgrade la scară globală semnalează o nouă etapă în automatizarea digitală: una în care AI nu mai este doar un asistent pasiv, ci un instrument care învață, anticipează și influențează direct modul în care utilizatorii interacționează cu tehnologia. De acum înainte, fiecare utilizator va trebui să decidă câtă autonomie este dispus să ofere inteligenței artificiale – și cât de multă încredere are în promisiunile marilor companii că datele sale vor fi protejate. Pentru unii, poate fi un pas către o experiență digitală mai eficientă. Pentru alții, o zonă gri în care confortul se plătește cu controlul asupra propriei intimități.