Avertismentul unei foste angajate a companiei care a creat ChatGPT: OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private
O fostă cercetătoare a companiei care a creat ChatGPT avertizează asupra unui pericol ignorat de milioane de utilizatori, iar riscul nu este doar cel al confidențialității, ci este vorba despre autonomia psihologică a fiecăruia dintre noi. Zoë Hitzig a lucrat mai mulți ani ca cercetătoare pentru OpenAI, dar – la începutul anului 2016 – ea a decis să plece din compania condusă de Sam Altman, motivul fiind un conflict legat de etica platformei ChatGPT. Mai exact, a fost deranjată de decizia de a introduce publicitate în chatbot, o măsură care răspunde aparent nevoilor acestui sector, dar care are în spate un model întunecat.potrivit elEconomista.es. De la lansarea ChatGPT, tot mai mulți utilizatori au început să folosească platforma pentru întrebări personale și private, le povestesc chatbot-urilor temerile medicale, problemele de cuplu și credințele lor despre Dumnezeu și viața de apoi. Și au făcut acest gest crezând că interacționează cu o entitate neutră, fără vreun interes ascuns. FOTO – Caracter ilustrativ Dar, odată cu intrarea banilor în ecuație, platforma capătă intenții ascunse, avertizează Hitzig, care precizează că publicitatea modernă se bazează pe personalizare, iar ChatGPT deține date extrem de sensibile despre fiecare utilizator. Aceste date sunt extrem de sensibile, dar valoroase, deoarece una dintre cheile publicității moderne este personalizarea reclamelor pentru fiecare utilizator. „OpenAI deține cea mai detaliată înregistrare a gândirii umane private compilată vreodată. Dar putem avea încredere că vor rezista forțelor copleșitoare care îi împing să o abuzeze?”, întreabă expertul. Putem avea încredere că nu vor abuza de aceste date? Hitzig avertizează că riscul depășește simpla bombardare cu reclame personalizate, pentru că AI poate influența psihologic utilizatorii în funcție de interesele companiilor. „Nu este doar o chestiune de confidențialitate: este o chestiune de autonomie psihologică”, afirmă ea. Costurile operaționale extrem de ridicate împing companiile tehnologice spre modele de monetizare agresive, iar drecția urmată seamănă tot mai mult cu cea a Facebook: prioritizarea afacerilor de publicitate și a utilizării datelor cu caracter personal, încălcând astfel angajamentele lor inițiale privind confidențialitatea. Autorul mai recomandă: Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. De ce nu mai cumpără investitorii acțiuni „la reducere” AI folosit în magazine pentru a depista hoții. În ce oraș s-a implementat această tehnologie Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Samsung adaugă Perplexity în Galaxy AI, extinzându-și echipa de agenți inteligenți
Samsung mai face un salt în cursa telefoanelor „inteligente” și nu e vorba doar despre o cameră nouă sau un procesor mai performant. Compania a anunțat, pe 22 februarie, că integrează Perplexity în ecosistemul Galaxy AI, extinzând ideea că telefonul nu mai rulează aplicații, ci coordonează agenți AI diferiți pentru sarcini diferite. În comunicatul oficial, Samsung descrie Galaxy AI drept un „ecosistem multi-agent deschis și integrat”, construit pentru a reduce pașii necesari în interacțiunile zilnice. Practic, telefonul încearcă să înțeleagă contextul utilizatorului la nivel de sistem de operare, nu doar în interiorul unei aplicații. Galaxy AI funcționează „la nivel de framework” și poate lucra în fundal fără să sari constant între aplicații. Potrivit unor date interne citate de companie, aproape 8 din 10 utilizatori folosesc deja mai mult de doi agenți AI în viața de zi cu zi. Acesta ar fi rolul Perplexity, care va deveni un alt agent disponibil pe viitoarele flagship-uri Galaxy. Rămâne însă neclar modul în care Samsung definește termenul de „agent AI”. Compania nu precizează dacă include doar agenți integrați la nivel de sistem sau și aplicații bazate pe modele lingvistice mari (LLM-uri), precum ChatGPT, ClaudeAI, Gemini, DeepSeek. Diferența nu este lipsită de importanță, deoarece statisticile pot varia substanțial în funcție de metodologie. De asemenea, comunicatul nu indică aria geografică a datelor, fiind probabil vorba despre piețe unde utilizarea AI este deja foarte ridicată, cum ar fi Coreea de Sud. Perplexity devine un agent implicit în Galaxy AI Integrarea nu este doar un shortcut către o aplicație. Utilizatorii vor putea „trezi” Perplexity prin comanda vocală „Hey Plex” sau prin apăsarea lungă a butonului lateral, care până acum activa Gemini. Agentul va avea acces direct la Samsung Notes, Clock, Gallery, Reminder și Calendar, dar și la unele aplicații third-party. Ideea este să nu mai fie nevoie să deschizi manual mai multe aplicații, ci să-i spui telefonului ce vrei să faci, iar el să execute pașii. Spre exemplu, îi poți cere să trimită un e-mail lui Ion, să-i amintească de call-ul de la ora 15:00 și să includă în mesaj subiectul discuției, pe care îl ai notat în Samsung Notes. Aici e schimbarea conceptuală reală, saltul tehnologic. Până acum telefonul era un dispozitiv cu aplicații, fiecare independentă. Samsung încearcă să-l transforme într-un secretar digital care știe unde ai pus lucrurile. Și în mai mult, diferența tehnică ține de organizare, adică AI-ul nu mai răspunde la o întrebare, ci coordonează mai multe surse de date și acțiuni cu un sigur scop. Dacă funcționează cum promit, interfața viitorului nu mai este ecranul, ci cererea exprimată în limbaj natural. The Verge scrie că Samsung pariază pe faptul că oamenii au deja „preferințe emoționale” pentru anumite AI-uri și vrea să le ofere libertatea de a-și alege agentul preferat direct în telefon. Integrarea Perplexity este parte din strategia unui „multi-agent ecosystem”, diferit de abordarea mai strictă a Apple sau Google. Noutatea e și mai interesantă dacă ne uităm la Motorola, care a mers chiar mai departe: modelul Signature include nu mai puțin de patru agenți simultan, Gemini, Copilot, Perplexity și Moto AI. Practic, telefonul începe să semene mai mult cu un dispozitiv pentru inteligența artificială decât cu un smartphone clasic. Și ceea ce cred că anticipează Samsung, dar și alte companii este că, la un momentdat, nu vom mai alege un telefon pentru aplicații, ci pentru „personalitatea digitală” care ne asistă zilnic. Iar dacă această direcție prinde, competiția viitoare nu va mai fi între camere foto sau procesoare, ci între ecosisteme de agenți.
Ce fac profesorii și nu va putea face niciodată inteligența artificială
Fie că este vorba de automatizarea notării sau chiar de scrierea de scrisori către părinți, inteligența artificială oferă profesorilor mai multe oportunități de mentorat, implicare și învățare practică. Având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei, nu este nerezonabil să ne imaginăm un viitor în care aceștia pot urmări implicarea elevilor în timp real, pot automatiza evaluările și pot dezvolta parcursuri de învățare personalizate, potrivit BBC Science. Dar, deși IA promite să transforme eficiența clasei, guvernul britanic a afirmat clar că tehnologia ar trebui utilizată numai pentru notarea cu miză redusă și că profesorii ar trebui să fie transparenți în ceea ce privește utilizarea acesteia. Limitările sale evidențiază o nevoie crucială de expertiză umană atunci când vine vorba de asigurarea integrității și corectitudinii în timpul evaluărilor cu miză mare. Ce au profesorii și nu are IA? Profesorii de științe au, desigur, o înțelegere profundă a materiei pe care o predau. Această judecată profesională și capacitatea de a evalua învățarea pe baza contextului, experienței și integrității fac ca implicarea lor să fie esențială pentru a asigura că evaluările rămân corecte, precise și reflectă cu fidelitate potențialul fiecărui elev. În calitate de companie lider mondial în domeniul învățământului, Pearson are peste 18.000 de angajați care activează în mai mult de 70 de țări, deservind milioane de cursanți, educatori, instituții și angajatori la nivel global. Lucrând ca examinatori, moderatori sau specialiști în anumite discipline, angajații Pearson joacă un rol esențial în asigurarea faptului că studenții primesc notele de care au nevoie pentru a progresa în carieră. De ce să devii examinator? Cei care devin examinator, vor contribui la o misiune educațională mai amplă: ajutarea studenților să-și realizeze visurile în viață și carieră prin învățare. Susținut de experiență, implicarea examinatorului poate contribui la garantarea rigurozității care definește o calificare, transformând munca asiduă a studenților într-un viitor plin de oportunități. Asumarea rolului de examinator poate oferi profesorilor de științe beneficii care se reflectă direct și în propria lor viață profesională. – Perspectivă: obține o imagine de ansamblu asupra performanțelor naționale, identificând erorile frecvente și tehnicile de succes în beneficiul propriilor elevi. – Venituri suplimentare: muncă flexibilă, de acasă, concepută pentru a se adapta angajamentelor didactice existente. – Extinde rețeaua: intră în contact cu profesioniști din domeniul educației cu experiențe diferite, împărtășește idei și construiește o rețea de sprijin valoroasă. – Recunoaștere profesională: obține CPD recunoscut și îmbunătățește portofoliul profesional prin expertiza respectată în materie. Majoritatea posturilor de examinator Pearson necesită cel puțin un an de experiență în predare, acumulată în ultimii opt ani. De asemenea, este obligatoriu ca examinatorul să dețină o diplomă și o calificare relevantă în predare sau echivalentul acesteia în materia aleasă, precum și o recomandare din partea unui profesionist cu experiență din cadrul instituției în care a acumulat experiența în predare. Unele calificări profesionale necesită experiență profesională în locul experienței în predare, iar o diplomă/calificare în predare nu este necesară.
Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. Investitorii nu mai cumpără acțiuni la reducere
Investitorii sunt tot mai prudenți după ce noile tehnologii de Inteligență Artificială au provocat scăderi puternice pe burse. Deși prețurile multor acțiuni au coborât semnificativ, mulți preferă să stea deoparte, în loc să profite „de reduceri”. Sursa foto: Envato În mod normal, când acțiunile scad brusc, investitorii cumpără și mizează pe o revenire. Acum însă, situația este diferită. Apariția unor instrumente AI tot mai avansate a creat temeri că anumite domenii ar putea fi afectate serios sau chiar transformate radical. Printre sectoarele lovite se numără transportul rutier, imobiliarele, administrarea averii și asigurările. Unele companii au pierdut într-o singură săptămână între 10% și 16% din valoarea de piață. Indicele Nasdaq a scăzut cu peste 2% în această săptămână, iar S&P 500 cu 1,4%. Însă în spatele acestor cifre moderate se ascund căderi mult mai abrupte ale unor companii importante. Temerile au fost amplificate după ce mai multe firme mici au anunțat soluții AI care ar putea înlocui munca umană sau ar putea reduce drastic costurile. De exemplu, o companie americană a susținut că platforma sa de Inteligență Artificială poate crește volumele de transport cu 400%, fără angajați suplimentari. Anunțul a șters miliarde de dolari din valoarea unor giganți din logistică într-o singură zi. Sursa foto: Envato Și sectorul administrării averii a fost afectat, după lansarea unor instrumente AI care pot automatiza planificarea financiară și fiscală. Investitorii se tem că multe modele de business tradiționale ar putea deveni rapid depășite. „Lumea se schimbă foarte, foarte repede”, a declarat un manager de portofoliu. Acesta spune cum tehnologia AI de astăzi este mult mai puternică decât cea de acum câteva luni, iar ceea ce pare sigur acum s-ar putea dovedi vulnerabil în viitor. Pe scurt, investitorii nu știu încă cine va câștiga și cine va pierde din revoluția AI. De aceea, preferă să evite riscurile și să aștepte mai multă claritate. Totuși, nu toți sunt pesimiști. Unii administratori de fonduri consideră că piața reacționează exagerat și că au apărut oportunități bune de cumpărare. Un lucru este cert însă – Inteligența Artificială nu mai este doar un trend tehnologic, ci a devenit un factor care mișcă bursele și schimbă regulile jocului în economie. AUTORUL RECOMANDĂ: Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii
Inteligența artificială, instrument negativ în avocatură: Utilizarea AI în profesia de avocat trebuie să se realizeze cu prudență
Inteligența artificială este considerată un instrument mai mult negativ decât util în avocatură. Avocații ieșeni sunt de părere că AI-ul poate fi de folos dacă se utilizează în condiții optime. Acest instrument vine în ajutorul apărătorilor pentru a le facilita găsirea anumitor texte de lege. Cu toate acestea, inteligența artificială nu ar putea înlocui avocatul, deoarece între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor, iar acest instrument răspunde robotic. Inteligența artificială, instrument negativ în avocatură Transformarea digitală a profesiilor juridice accelerează pe măsură ce soluțiile bazate pe inteligență artificială (IA) devin tot mai prezente în activitatea avocaților. De la redactarea documentelor și analiza jurisprudenței, până la prognoze privind șansele de câștig într-un litigiu, tehnologia promite creșterea eficienței și reducerea costurilor. Totodată, apar dezbateri intense despre confidențialitate, responsabilitate profesională și limitele automatizării. „Inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai importante transformări tehnologice ale prezentului, iar domeniul juridic nu face excepție. În opinia mea, AI nu trebuie privită ca un substitut al avocatului, ci ca un instrument de sprijin care, utilizat corect, poate eficientiza activitatea profesională. Există deja avocați care folosesc aplicații bazate pe inteligență artificială pentru documentare juridică, analiză de jurisprudență, structurarea unor materiale sau gestionarea volumelor mari de informații. În special în cauzele complexe, unde analiza presupune parcurgerea unui număr semnificativ de acte și hotărâri, astfel de instrumente pot economisi timp și pot sintetiza informații”, a spus avocata Delia-Bianca Traglă. Folosită în anumite condiții, AI poate fi de ajutor în activitatea avocaților, însă asta nu înseamnă că aceștia pot fi înlocuiți. „Utilizarea AI în profesia de avocat trebuie să se realizeze cu prudență. Răspunderea profesională aparține exclusiv avocatului, iar verificarea informațiilor, interpretarea normelor și strategia procesuală nu pot fi delegate unui algoritm. De asemenea, aspectele privind confidențialitatea datelor și secretul profesional trebuie atent protejate”, a completat avocata. Poate fi inteligența artificială un instrument util în activitatea avocațială? Inteligența artificială poate fi utilă în activitatea avocaților, ajutându-i să găsească diferite texte de lege, decizii sau altele asemenea. „Consider că, utilizată în anumite condiții, inteligența artificială poate fi un instrument benefic în domeniul juridic. Unul dintre motivele pentru care este necesară prudența în utilizarea AI este riscul de generare a unor erori – de exemplu, indicarea unor articole de lege incorecte, jurisprudență eronată sau furnizarea de informații eronate. Astfel de inadvertențe, dacă nu sunt verificate riguros, pot conduce la concluzii greșite ale avocatului”, a mai spus avocata. Este neapărat important să se verifice informațiile primite de la AI, întrucât există situații în care pot fi furnizate informații eronate. „În acest context, inteligența artificială trebuie privită ca un ajutor de analiză, nu ca o sursă definitivă de soluții. Aplicarea responsabilă a tehnologiei impune intuiția, experiența și discernământul avocatului, elemente care nu pot fi înlocuite de un algoritm. În concluzie, AI nu înlocuiește avocatul, dar poate deveni un aliat valoros al acestuia, dacă este folosită responsabil și în limitele cadrului profesional”, a încheiat Delia-Bianca Traglă. Prin urmare, inteligența artificială poate fi de ajutor în activitatea avocaților, dacă informațiile sunt verificate din mai multe surse. Între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor! Indiferent de evoluția inteligenței artificiale, aceasta nu îi poate lua locul avocatului. Această profesie apelează la empatie, ceea ce instrumentul artificial nu poate oferi. „AI este o provocare pentru societate, nu doar pentru avocați, însă nu trebuie să ne temem, deoarece nu este un pericol. AI răspunde la texte de lege, însă nu oferă o consultație juridică sau o apărare, ce ar putea fi folosită în fața instanței de judecată. Acest instrument poate fi interpretat ca o soluție pentru a descoperi mai ușor un text de lege. În loc să răsfoim sute de pagini pentru a găsi un text de lege, îl putem identifica la un click distanță. Dar, cu toate acestea, nu trebuie să ne bazăm pe această inteligență artificială. Folosesc acest instrument pentru a găsi anumite decizii, dar mereu verific rezultatul și în alte surse. Este un instrument menit să ne ajute, nu care să ne înlocuiască”, a spus avocata Doina Stupariu reporterilor BZI. Avocata Doina Stupariu susține că inteligența artificială nu poate înlocui activitatea avocaților, având în vedere că avocatul se implică emoțional în apărarea unui client. „Între coperțile unui dosar sunt viețile oamenilor!”, a încheiat avocata. Inteligența artificială este considerată un instrument negativ în avocatură dacă nu este utilizat în anumite condiții. Cu toate acestea, avocații nu pot fi înlocuiți. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Raymond Kurzweil: Prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja”
Afirmația lui Kurzweil apare într-un eseu publicat în revista Wired. Textul face parte din viitoarea sa carte, The Singularity is Nearer, conform El Economista. Kurzweil crede că fuziunea dintre biotehnologie și inteligența artificială va schimba totul. Această combinație va permite nanotehnologiei să repare limitările biologice ale corpului uman. Cu alte cuvinte, îmbătrânirea ar putea deveni o boală tratabilă. Iar dacă îmbătrânirea poate fi tratată, moartea poate fi amânată la nesfârșit. Cum ar funcționa concret? Fiecare corp ar putea conține câteva sute de miliarde de nanoboți. Aceștia ar repara celulele deteriorate și ar menține organele în funcțiune. „Odată ce nanoboții vor putea repara sau distruge celule individuale în mod selectiv, vom domina complet biologia noastră”, spune Kurzweil. Kurzweil gândește în etape. Dacă nanotehnologia din 2050 rezolvă problemele de îmbătrânire ale persoanelor de 100 de ani, aceștia vor trăi până la 150. Până în 2100, știința va rezolva problemele care apar la 150 de ani. Și tot așa. Important de știut Kurzweil nu prezintă certitudini. El prezintă scenarii bazate pe ritmul actual al progresului tehnologic. În prezent, nu există nicio tehnologie care să se apropie de ce descrie el. Dar, după cum spune chiar el: „Nu există nimic care să indice că nu se va întâmpla”. Frica de moarte a împins omenirea să avanseze mereu. De la epidemiile medievale la pastila de răceală de azi, drumul a fost lung. Poate că următorul pas e mai aproape decât credem.
Secretarul general al ONU solicită 3 miliarde pentru a se asigura că inteligența artificială nu depinde de câțiva miliardari
„De aceea, solicit un Fond Global pentru Inteligență Artificială pentru a construi capabilități de bază peste tot: competențe, date, putere de calcul accesibilă și ecosisteme incluzive. Obiectivul nostru este de 3 miliarde de dolari”, a declarat Guterres liderilor și directorilor mondiali prezenți la forum, notează EFE. Președintele a avertizat că viitorul acestei tehnologii nu poate fi decis de o mână de țări și nici lăsat la „capricii câtorva miliardari”. El a subliniat că suma solicitată reprezintă mai puțin de un procent din veniturile anuale ale unei singure companii mari din sector, un „preț mic” de plătit pentru a se asigura că beneficiile acestor progrese ajung la întreaga umanitate. Panel internațional independent În timpul summitului, Guterres a anunțat numirea oficială a unui Grup Științific Internațional Independent, compus din 40 de experți, însărcinat cu înlocuirea „exagerării și fricii” cu dovezi științifice pentru a elimina lacunele de cunoștințe dintre națiuni. De asemenea, el a anunțat că ONU va lansa un Dialog Global privind Guvernanța la Geneva în iulie, astfel încât toate țările să aibă un cuvânt de spus în crearea unor măsuri și standarde de securitate comune. Potrivit lui Guterres, ceea ce este necesar sunt „balustrade care să păstreze autoritatea, supravegherea și responsabilitatea umană”. Secretarul general a cerut ca infrastructurile tehnologice să facă tranziția către energie curată pentru a nu transfera costurile ridicate ale apei și energiei electrice către comunitățile cele mai vulnerabile. De asemenea, el a îndemnat la investiții în formarea lucrătorilor, astfel încât tehnologia să sporească potențialul uman, nu să îl înlocuiască, și a susținut cu tărie că „niciun copil nu ar trebui să fie un subiect de testare pentru tehnologia nereglementată”. Guterres și-a încheiat mesajul apelând ca succesul acestor progrese să fie măsurat prin capacitatea lor de a proteja planeta și de a îmbunătăți viețile, stabilind întotdeauna „demnitatea ca principiu implicit”.
Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube), TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate. Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta. Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol
Disney denunță exploatarea fără acord a francizelor sale în videoclipuri create cu ajutorul inteligenței artifciale
Disney susține că ByteDance ar fi livrat Seedance cu o bibliotecă piratată de personaje protejate de drepturi de autor din francize precum Star Wars și Marvel și că le-ar fi prezentat drept materiale grafice din domeniul public, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Scrisoarea arată că Seedance reproduce, distribuie și creează opere derivate în care apar Spider-Man, Darth Vader și alte personaje protejate. ByteDance va consolida măsurile de protecție ale instrumentului său Seedance 2.0 pentru a preveni utilizarea neautorizată a personajelor protejate de drepturi de autor și a imaginii celebrităților, a transmis compania chineză pentru BBC. Publicația online Axios a relatat prima despre demersul Disney. De asemenea, Paramount Skydance a trimis o notificare similară către ByteDance și a acuzat compania chineză de „încălcări flagrante” ale drepturilor sale de proprietate intelectuală, potrivit Variety. Videoclipurile generate de Seedance 2.0, lansat săptămâna trecută, au devenit virale în China. Printre acestea se află și un clip în care Tom Cruise și Brad Pitt apar într-o confruntare. Modelul de inteligență artificială a fost comparat cu DeepSeek și a primit aprecieri pentru capacitatea de a produce narațiuni cinematografice pe baza a doar câteva instrucțiuni. Disney a întreprins acțiuni similare și împotriva Character.AI și a cerut startup-ului să oprească imediat utilizarea neautorizată a personajelor sale protejate. În decembrie, Disney a semnat un acord de licențiere cu OpenAI și a permis companiei să folosească personaje din francizele Star Wars, Pixar și Marvel în generatorul său video Sora.
Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică
Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”