KARI Era, AI-ul Kaufland care promite să ajute tinerii să își găsească jobul potrivit
Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta. Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut. Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de reclame se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea. Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun. Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie. Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu. Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea. De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara. KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România. Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată. Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă. Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail. Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.
Inspirată din boala unui copil: o platformă AI îi ajută pe pacienții cu boli rare să se descurce mai ușor și să obțină mai repede tratament
Totul a început în 2017, când fiica cea mică a antreprenoarei americane Nasha Fitter a fost diagnosticată cu sindromul FOXG1, o afecțiune genetică rară, despre care existau foarte puține date și aproape niciun ghid clar pentru pentru pacienți și familiile lor. „Nu se făcea aproape nimic. Răspunsurile la întrebările mele de zi cu zi erau haotice… practic, intram pe Facebook și speram că cineva îmi răspunde acolo”, a povestit ea, citată de CNBC. Diagnostic fără răspunsuri Diagnosticul a venit la pachet cu un verdict descurajant: fără tratament, fără cercetări în desfășurare și fără un plan clar pentru viitor. Pentru multe familii aflate în situații similare, rolul de „navigator” al sistemului medical ajunge să fie preluat de părinți. „În bolile rare, un părinte petrece, în medie, 53 de ore pe săptămână în îngrijire suplimentară”, a explicat Farid Vij, cofondator al Citizen Health, aplicația care îi ajută pe pacienții cu boli rare să își gestioneze îngrijirea și să navigheze în sistemul medical. „Cel mai important lucru pe care îl poți avea este cineva care să fie de partea ta”, spune Farid Vij, referindu-se la necesitatea unui sprijin real pentru pacienții cu boli rare. Ideea unui „sprijin” digital Pentru a schimba această realitate, Nasha Fitter a pus bazele unei fundații de cercetare dedicate bolii fiicei sale. Dar a realizat rapid că problema este mai largă: modul în care pacienții cu boli rare găsesc informații și sprijin este fragmentat și ineficient. În 2023, împreună cu Vij, a lansat Citizen Health, platforma care folosește inteligența artificială pentru a deveni un fel de „avocat” al pacientului. Practic, aplicația poate programa consultații, poate gestiona contestații la asigurări, poate semnala probleme din dosarul medical și poate conecta pacienții cu alții aflați în situații similare. „Îți dă înapoi o parte din timp, dar și rezultate mai bune pentru pacienți, pentru că înveți din experiența întregii comunități”, spune dezvoltatorii săi. Problemă ignorată de sistem Inteligența artificială a început să fie folosită tot mai mult în medicină, însă în cazul bolilor rare apare o limită majoră: lipsa datelor. „Nu există cercetare, nu există terapii aprobate. Chiar și cei mai buni experți au văzut doar câțiva pacienți în toată cariera lor”, au explicat creatorii platformei. În lipsa unor surse oficiale, multe familii ajung să caute răspunsuri pe rețele sociale, fără să știe dacă informațiile sunt corecte. Mii de pacienți înscriși Platforma încearcă să rezolve această problemă prin construirea unei rețele de date: dosare medicale, informații genetice și experiențe ale pacienților, colectate cu acordul acestora. Până acum, peste 8.000 de pacienți s-au înscris, fiind acoperite peste 350 de boli rare, iar peste 16 companii farmaceutice folosesc datele pentru cercetare. „Am reușit să reducem timpul necesar pentru a aduce terapiile la pacienți cu 30%-50%”, spun dezvoltatorii. Impact real, dincolo de tehnologie Pentru mama fetiței diagnosticată cu sindromul care afectează dezvoltarea creierului, proiectul nu este doar unul tehnologic, ci unul profund personal. Ea folosește platforma inclusiv pentru îngrijirea propriei fiice. „Este o schimbare majoră pentru pacient – te ajută să iei decizii mai bune zi de zi”, spune antreprenoarea. În cadrul fundației pe care a creat-o, datele pacienților cu sindrom FOXG1 au schimbat modul de abordare al bolii: accentul nu a mai fost pus doar pe convulsii, ci și pe problemele de mișcare ale copiilor. Mai mult, autoritățile au permis utilizarea datelor reale ale pacienților în locul unui grup placebo, ceea ce a eliminat o etapă costisitoare de testare. Economia estimată se ridică la aproximativ 80 de milioane de dolari. Ajutor pentru viitorii pacienți Pentru fondatoare, cel mai important rezultat nu este tehnologia în sine, ci impactul asupra altor familii. „Cea mai mare realizare este că următorul pacient care primește acest diagnostic va avea o viață mult mai ușoară”, spune Fitter.
HONOR la MWC 2026. Interviu cu Zachary Jiang despre Robot Phone, Magic V6 și viitorul AI
La Mobile World Congress 2026, HONOR a venit nu doar cu telefoane noi, ci cu o viziune mai largă despre cum ar putea arăta viitorul dispozitivelor inteligente. Compania a anunțat și extinderea platformei HONOR AI Connect, prin care își propune să construiască un ecosistem AI deschis și să integreze peste 20.000 de servicii inteligente până la finalul lui 2026. În acest context, am stat de vorbă cu Zachary Jiang, președinte HONOR pentru regiunea CEE și Europa de Nord, despre Robot Phone, noul pliabil Magic V6 și planurile companiei pentru era AI. În timp ce discutam despre baterii record, colaborări cu ARRI și compatibilitate cu ecosistemul Apple, a devenit evident că pentru HONOR, MWC 2025 nu a fost un simplu eveniment de lansare, ci o nouă declarație că giganții industriei au acum un rival extrem de serios. Interviu cu Zachary Jiang, președinte HONOR în regiunea CEE și Europa de Nord Care sunt cele mai importante produse lansate la MWC? HONOR a lansat Alpha Plan în 2025, iar astăzi este o zi mare pentru noi toți. Am prezentat Robot Phone, primul produs din Alpha Plan. Nu este vorba doar despre un form factor diferit, ci și despre robotul care se mișcă. Robot Phone va fi un produs comercial? Da. Așa cum a spus James pe scenă, CEO-ul nostru James Li, telefonul va fi pus în vânzare anul acesta. Puteți să ne spuneți prețul? Aveți idee cât de scump va fi? Să ne bucurăm mai întâi de experiența extraordinară pe care o va oferi acest telefon. Să avem puțină răbdare, prețul va veni și el. Am văzut că aveți o colaborare cu ARRI, faimoasa companie de cinema. Avem o colaborare bună cu furnizori și parteneri din toată lumea. În domeniul telefoanelor tradiționale avem parteneriate solide cu Qualcomm și Google. Iar acum, în noua eră, producțiile profesionale au nevoie de moduri profesionale de lucru. ARRI este o companie cu o expertiză uriașă în cinematografie, iar împreună cu ei aducem fotografia, video-ul și AI-ul într-o nouă eră. Celălalt anunț important a fost HONOR Magic V6. Unul dintre cele mai bune pliabile din lume este acum și mai bun? Sigur. De la V2 până acum s-au făcut pași uriași. Ne-am concentrat mereu pe modul în care putem extinde beneficiile pentru utilizatori. Nu ne-am focusat doar pe a-l face mai subțire, subțirimea este de fapt rezultatul. După cum ai văzut pe scenă, realizăm unele dintre cele mai subțiri componente din industrie: cel mai subțire modul NFC, cea mai subțire baterie. Rezultatul final este suma acestor inovații. Am reușit să facem cel mai subțire pliabil din lume fără să sacrificăm performanța telefonului. Ai văzut deja că autonomia este chiar mai bună decât a unui laptop. Suntem foarte atenți la utilitate. Bateria este atât de subțire și atât de puternică, e greu de crezut. Exact. Pentru asta trebuie să le mulțumim inginerilor pentru timpul, munca și chiar lacrimile lor. Cred că este una dintre cele mai mari baterii, de fapt cea mai mare baterie de pe un pliabil din lume. Corect? Da, este cea mai mare baterie disponibilă pe un pliabil, după capacitatea în miliamperi. Când veți lansa Magic V6? Prin aprilie? În trimestrul al doilea din 2026. Deocamdată pregătim totul și vom anunța în curând. Vă vom ține la curent. Am văzut că V6 are și unele dintre cele mai bune camere pe un pliabil. Ce ne puteți spune despre asta? Lasă-mă să mă laud puțin. De la Magic V5 aveam deja unele dintre cele mai bune camere din categoria pliabilelor. Iar V6 aduce un salt major, o schimbare revoluționară. Așa că aveți răbdare și încredere în V6. Nu este vorba doar despre baterie sau despre partea wireless, ci și despre camere. Vrem să fim cei mai buni în toate aceste categorii. Ce ne puteți spune despre compatibilitatea cu ecosistemul Apple? Pentru că pare surprinzător. Este chiar posibil? Da, am reușit acest lucru. Ideea este că trebuie să automatizăm diversitatea din lumea dispozitivelor. Noi încercăm întotdeauna să oferim utilitate. Pentru interacțiunea cu alte branduri trebuie să le oferim consumatorilor soluții automatizate. Oamenii au nevoie de instrumente cross-OS, tehnologii care să nu îi țină blocați într-un ecosistem restrâns. De aceea, chiar și pentru dispozitive din afara ecosistemului nostru, HONOR a anunțat această tehnologie. Poți partaja fotografii și videoclipuri fără bariere. Pentru oamenii care ne urmăresc, ce este mai exact HONOR Ring? Cum funcționează? Din punct de vedere tehnic, îi voi lăsa pe inginerii noștri să explice în detaliu cum funcționează. Mă interesează cum funcționează din punct de vedere practic? Trebuie doar să selectezi imaginile sau videoclipurile și să le tragi spre margine, în cerc, apoi în jos. Nu mai sunt necesari alți pași sau clickuri. Este atât de simplu. Am văzut că puteți transfera fotografii de pe iPhone în ecosistemul vostru și invers. Da, funcționează în ambele sensuri. Este impresionant. Dar, din punctul meu de vedere, cel mai spectaculos produs rămâne robotul. Și pentru mine la fel. Este un produs care va deveni cu siguranță comercial în a doua parte a anului. Ați avut și câteva anunțuri importante legate de AI. Care sunt planurile HONOR pentru AI în acest an? Veți extinde ecosistemul? Din perspectiva viziunii, ai văzut deja ce a prezentat James pe scenă. Productivitatea și toate aceste lucruri sunt parte din AI. Misiunea noastră este să aducem aceste funcții pas cu pas pe piață, astfel încât oamenii să se bucure de ele și să beneficieze de avantajele lor. Îți amintești de la începutul prezentării acea bunică care întreba de unde vin lacrimile? Este doar un exemplu de AI integrat în viața de zi cu zi. Pas cu pas vom introduce mai multe opțiuni, nu doar legate de partea emoțională, ci și de productivitate. Iar detaliile le-ai văzut deja în prezentare. Vei vedea că toate aceste lucruri vor coborî de pe scenă în viața noastră de zi cu zi. După discuția cu Zachary Jiang, rămâi cu impresia că HONOR a trecut în ofensivă. De la cel mai subțire pliabil, la un telefon cu mecanism robotic și compatibilitate
Pas uriaș în medicină. Instrumentul care prezice Alzheimer cu 93% precizie
Sistemul de învățare automată a analizat scanările cerebrale ale unor persoane cu vârste între 69 și 84 de ani. Lotul a inclus 281 de scanări cu funcții mentale normale, 332 cu tulburări cognitive ușoare și 202 cu Alzheimer confirmat, conform The Independent. Algoritmul a examinat 95 din cele aproape 200 de regiuni distincte ale creierului. Principalul factor predictiv identificat a fost pierderea de volum cerebral în zone precise. Zonele afectate includ hipocampusul, care formează memoria, amigdala, care procesează frica, și cortexul entorhinal, responsabil de simțul timpului. Modificările în aceste zone semnalează debutul bolii. „Am descoperit că tehnologiile de învățare automată pot analiza cantități mari de date pentru a identifica schimbări subtile”, a explicat Benjamin Nephew, profesor asistent la institut. Diferențe între bărbați și femei în predicția Alzheimer Cercetarea a relevat că boala evoluează diferit în funcție de sex. La femei, pierderea de volum cerebral apare în cortexul temporal mijlociu stâng, implicat în limbaj și percepție vizuală. La bărbați, zona afectată este cortexul entorhinal drept. Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt legate de modificările hormonale. Pierderea de estrogen la femei și de testosteron la bărbați ar putea explica tiparele distincte observate. De ce contează diagnosticul precoce al Alzheimerului Diagnosticarea timpurie oferă pacienților și medicilor timp crucial. Pot fi luate măsuri pentru a încetini progresia bolii înainte ca simptomele să devină severe. „Diagnosticarea precoce poate fi dificilă, deoarece simptomele se pot confunda cu îmbătrânirea normală”, a subliniat Nephew. Inteligența artificială în predicția Alzheimer ar putea schimba fundamental această realitate. Peste 7,2 milioane de americani suferă în prezent de Alzheimer, potrivit Alzheimer’s Association. Cercetările continuă pentru identificarea altor factori predictivi.
De ce sunt fișierele PDF o problemă pentru inteligența artificială
PDF-ul (Portable Document Format) a fost creat de compania Adobe în 1993 pentru a permite deschiderea documentelor pe orice computer fără a modifica aspectul acestora. De-a lungul anilor, formatul a devenit standard pentru documente oficiale, formulare administrative, lucrări academice sau documente de lucru, scrie Il Post. Problema este că PDF-urile au fost concepute în primul rând pentru a fi citite de oameni, nu de programe informatice. Deși modelele moderne de inteligență artificială pot analiza texte complexe, ele întâmpină dificultăți atunci când încearcă să interpreteze structura unui document PDF. De exemplu, atunci când textul este organizat în coloane, include grafice sau tabele. Din aceste motive, programele pot interpreta greșit ordinea informațiilor, ceea ce duce la rezultate confuze. De ce AI-ul citește greu documentele PDF Din punct de vedere tehnic, un PDF funcționează mai degrabă ca o „fotografie” a unui document. Fișierul conține instrucțiuni pentru a reproduce exact aceeași pagină pe orice dispozitiv. Pentru a extrage textul, programele trebuie să folosească tehnologii de recunoaștere optică a caracterelor (OCR), care transformă imaginile în text digital. Aceste sisteme funcționează relativ bine în cazul documentelor simple. Ele întâmpină probleme majore atunci când fișierele conțin scanări, scris de mână sau structuri grafice complexe. În schimb, alte formate precum HTML sunt mult mai ușor de analizat de către inteligența artificială. Explicația este că acestea includ etichete care indică structura documentului: titluri, subtitluri sau paragrafe. O provocare pentru industria inteligenței artificiale Limitările PDF-urilor reprezintă o problemă dublă pentru companiile din domeniul inteligenței artificiale. Pe de o parte, utilizatorii se confruntă frecvent cu dificultăți atunci când încearcă să ofere documente PDF pentru analiză sau rezumare. Pe de altă parte, aceste limitări împiedică accesul la un volum uriaș de conținut de calitate care ar putea fi folosit pentru antrenarea modelelor AI. Estimările arată că între 80% și 90% dintre datele existente în companii sunt stocate în formate „nestructurate”. Iar aici sunt incluse PDF-uri, înregistrări audio sau video, care sunt dificil de analizat automat. Ar putea apărea un nou standard În contextul creșterii rapide a industriei AI, mai multe companii încearcă să găsească soluții pentru această problemă. Startup-ul israelian Factify a atras recent peste 70 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unui nou tip de format de document. El a fost conceput pentru a păstra avantajele PDF-ului, dar care să poată fi analizat mai ușor de sistemele de inteligență artificială. În paralel, compania europeană Mistral a lansat un sistem OCR bazat pe AI pentru a îmbunătăți citirea documentelor PDF. Momentan, rezultatele nu sunt încă semnificativ mai bune decât cele ale tehnologiilor existente. Pentru moment, PDF-ul rămâne standardul dominant pentru documente digitale. Totuși, pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai importantă în analizarea datelor, presiunea pentru dezvoltarea unor formate mai prietenoase cu mașinile este tot mai mare.
O fotografie a mâinii tale ar putea detecta o boală rară care scurtează viața cu zece ani
Acromegalia apare când organismul produce prea mult hormon de creștere și se instalează de obicei la vârsta mijlocie. Mâinile și picioarele mărite sunt printre primele semne. Diagnosticul întârzie în medie un deceniu, deoarece boala progresează lent și este rară, conform Science Alert. La fiecare 100.000 de persoane, acromegalia afectează între 8 și 24 de indivizi. Aproximativ un sfert dintre pacienți așteaptă peste zece ani pentru un diagnostic corect. „Deoarece afecțiunea progresează foarte lent și este o boală rară, nu este neobișnuit să dureze până la un deceniu pentru a fi diagnosticată”, explică endocrinologul Hidenori Fukuoka de la Universitatea Kobe. Dacă afecțiunea nu este tratată, poate provoca complicații care pun viața în pericol. În medie, aceasta reduce speranța de viață cu aproximativ zece ani. Cum detectează IA acromegalia dintr-o fotografie a mâinii Cercetătorii au recrutat 725 de participanți, jumătate cu acromegalie, din 15 unități medicale din Japonia. Peste 11.000 de imagini ale mâinilor au fost folosite pentru a antrena modelul de IA. Fotografiile vizau dosul mâinii și pumnul încleștat, nu palma. Rezultatele sunt remarcabile. Dacă testul era pozitiv, șansa de acromegalie era de 88%. Dacă era negativ, șansa de a nu avea boala era de 93%. Modelul a depășit chiar și performanțele specialiștilor în endocrinologie testați cu aceleași fotografii. De ce mâna și nu fața Utilizarea fotografiilor feței ridică probleme de confidențialitate. Mâinile sunt „mai anonime” și permit un screening discret și practic. „Ceea ce mi s-a părut deosebit de semnificativ a fost atingerea acestui nivel de performanță fără trăsături faciale”, spune prima autoare, Yuka Ohmachi. Modelul IA nu înlocuiește specialiștii. Endocrinologii iau în considerare și modificările vocii, expresiile faciale și markerii biochimici. Instrumentul vine să completeze și să accelereze procesul de diagnostic. Echipa de la Kobe vrea să testeze modelul pe populații mai mari și să exploreze dacă poate detecta și alte afecțiuni vizibile la mâini, precum artrita reumatoidă sau anemia.
Un cuplu din Olanda, fără nicio experiență în construcții, a ridicat o căsuță de la zero cu ajutorul ChatGPT. Unde au apărut probleme în acest proiect
Un cuplu din Olanda a reușit să construiască în 2025 prima lor casă de dimensiuni reduce, deși experiența lor în construcții era inexistentă. Anne Leijdekkers, în vârstă de 32 de ani, antreprenoare în domeniul artelor, și Simone Solazzo, 31 de ani, fost lucrător în tehnologie din Italia, au povestit cum au transformat un vis în realitate, folosind combinația dintre asistența AI și sprijinul unor prieteni cu experiență în construcții. Potrivit Business Insider, Anne a recunoscutcă ideea unui „tiny home (căsuță)” o fascinase de mult timp, mai ales că unul dintre cei mai buni prieteni, arhitect, construise propria locuință similară acum 10 ani. „Întotdeauna am visat să trăiesc diferit. Nu m-am văzut vreodată mutându-mă într-o casă tradițională și plictisitoare din Olanda”, spune ea. Unde au dat, totuși, greș cu acest proiect inedit Pentru Simone, conceptul de „tiny home” era nou, până de curând. „Când m-am mutat din Germania în Olanda împreună cu Anne, lucram în tech și câștigam bine. Presiunea socială era să cumperi o casă acum, dar ideea de a lua un credit ipotecar și de a plăti 20 de ani nu m-a atras niciodată”, explică el. Cuplul nu avea experiență în construcții. „Simone nu mai vopsise niciodată un perete. Totul era nou pentru noi”, spune Anne. Salvarea lor a fost ChatGPT, care i-a ajutat să planifice și să ia decizii pe parcursul procesului de construcție. FOTO – Caracter ilustrativ „Am folosit AI-ul pentru a înțelege ce să cumpărăm, în ce ordine și cum să împărțim costurile. Ne-a ajutat mult, mai ales pentru calcule și organizarea materialelor, dar nu ne-am bazat doar pe el”, adaugă Simone. Cei doi au cumpărat aproximativ 250 de materiale pentru casă și au construit-o în cinci luni, luând decizii zilnice privind designul și execuția. „AI-ul ne ajuta să ne clarificăm gândirea, dar răspunsurile lui erau uneori greșite. Avem nevoie de oameni cu experiență care să pună lucrurile în context”, spune Anne. Tatăl ei i-a ajutat cu instalațiile de apă și electricitate, iar arhitectul prieten le-a oferit sfaturi pentru ventilație și izolație. Cuplul mai recunoaște – de asemenea – că, deși ar fi fost posibil să construiască casa doar cu ajutorul AI, calitatea și viteza construcției ar fi fost mult mai reduse. „Sfaturile prietenului nostru ne-au salvat timp și ne-au dat mai multă încredere”, a concluzionat Simone. Autorul mai recomandă: Adio, vacanță pe litoral? Patronii unităților de cazare avertizează: „Totul e blocat! Așteptăm amenzi!” Ce amendă primești, în 2026, dacă locuiești la bloc și refuzi accesul administratorului sau președintelui asociației de locatari, în apartamentul tău
Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni”
Piața muncii trece printr-un proces de recalibrare sub influența inteligenței artificiale și a noilor tehnologii, iar adaptarea depinde tot mai mult de dezvoltarea competențelor umane, consideră Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. În cadrul conferinței dedicate transformărilor din resurse umane, Iuliana Morlova a subliniat că schimbările din piața muncii sunt deja evidente și inevitabile. „Este o discuție foarte interesantă despre noile realități ale pieței muncii, puternic influențate de AI, despre rolul educației, despre rolul competențelor viitorului și despre cum se transformă carierele angajatului viitorului”, a declarat aceasta. Potrivit specialistului HR, piața muncii se află într-o etapă de ajustare la noile condiții tehnologice: „Aș spune că este o piață în schimbare, dar asta știm cu toții. Cred că este în calibrare pe noua realitate”. Tehnologia și competențele merg „mână în mână” Iuliana Morlova consideră că dezvoltarea tehnologică nu trebuie privită separat de evoluția competențelor profesionale ale angajaților. „Noile tehnologii merg mână în mână cu dezvoltarea noilor competențe ale angajatului”, a explicat ea, subliniind că adaptarea la schimbare presupune investiții constante în dezvoltarea personală și profesională. În opinia sa, competențele umane vor deveni tot mai valoroase într-o economie dominată de tehnologie. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop Expertul HR a oferit și o perspectivă sugestivă asupra relației dintre oameni și inteligența artificială. „Am citit undeva și mi-a plăcut foarte mult: dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni”, a spus Morlova. Aceasta consideră că abilitățile precum empatia, comunicarea, creativitatea și capacitatea de colaborare vor deveni esențiale într-un mediu profesional în care tehnologia preia tot mai multe sarcini automatizabile. Adaptare, nu teamă În concluzie, Iuliana Morlova a subliniat că relația dintre oameni și tehnologie ar trebui să fie una de colaborare, nu de teamă. „Până la urmă este despre a ne împrieteni cu aceste tehnologii și despre a le integra, nu despre a fugi de ele sau a ne speria”, a afirmat career coach-ul. Mesajul transmis în cadrul conferinței Gândul HR Power Players evidențiază ideea că viitorul pieței muncii va depinde de echilibrul dintre progresul tehnologic și dezvoltarea competențelor profund umane. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice
Daniela Bădiță, Product and Services Development Manager Clinicile Affidea: „Inteligența artificială contribuie la creșterea preciziei și eficienței investigațiilor, însă diagnosticul rămâne responsabilitatea medicului”
Inteligența artificială devine un instrument tot mai important în domeniul medical, în special prin capacitatea de a procesa rapid volume mari de date și de a contribui la eficientizarea fluxurilor medicale. Totuși, tehnologia nu poate înlocui rolul esențial al medicului în stabilirea diagnosticului și în relația directă cu pacientul, a subliniat Daniela Bădiță, Product and Services Development Manager Clinicile Affidea, în cadrul Conferinței „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”. În imagistica medicală, inteligența artificială susține analiza informațiilor și automatizarea unor procese, contribuind la creșterea vitezei și acurateței investigațiilor. Cu toate acestea, componenta umană rămâne esențială:AI nu poate gestiona emoțiile pacientului și nici nu își poate asuma responsabilitatea unui diagnostic medical. Conferința Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”FOTO: Mihai Pop Clinicile Affidea România dețin cea mai mare flotă de echipamente de imagistică medicală la nivel național, dotate cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială. Integrate cu expertiza medicilor de top ai Clinicilor Affidea, aceste tehnologii contribuie la realizarea unor investigații de înaltă precizie și la furnizarea unor rezultate medicale la cele mai înalte standarde. Partenerii conferinței Gândul „HR Power Players – Strategii, Legislație și Transformarea Experienței Angajaților”: Philipp Morris Romania Clinicile Affidea Von Consulting Sanador Carmistin Morgan Sol RECOMANDAREA AUTORULUI: Costin Tudor, CEO Undelucram.ro, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Piața muncii este într-o perioadă de așteptare” Iuliana Morlova, HR Expert si Career Coach:”Dacă roboții sunt mai buni la a fi roboți, oamenii trebuie să fie mai buni la a fi oameni” Camelia Mortici, Managing director Morgan Sol, la Gândul HR Power Players: Inteligența artificială, direct proporțională cu inteligența utilizatorului George Butunoiu, consultant executive search, la Gândul „HR Power Players”: Recrutarea nu se mai face pe competențe tehnice Silvia Dinică, la Conferința Gândul „HR Power Players”: Legislativul și zona de reglementare trebuie să fie cu un pas înaintea schimbărilor