SUA și China se abțin din declarația comună privind utilizarea IA în scopuri militare
Tensiunile din relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni, precum și incertitudinea cu privire la viitorul relațiilor transatlantice în lunile și anii următori, au făcut ca unele țări să ezite să semneze acorduri comune, au declarat mai mulți participanți și delegați, citați de Reuters. Angajamentul subliniază îngrijorarea crescândă a unor guverne că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale ar putea depăși normele privind utilizarea sa în scopuri militare, crescând riscul de accidente, erori de calcul sau escaladări neintenționate. Guvernele se confruntă cu o „dilemă a prizonierului”, fiind prinse între impunerea unor restricții responsabile și dorința de a nu se limita în comparație cu adversarii, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans. „Rusia și China avansează foarte repede. Acest lucru creează o urgență în ceea ce privește progresul în dezvoltarea IA. Dar, văzând că avansează rapid, crește și urgența de a continua să se lucreze la utilizarea sa responsabilă. Cele două merg mână în mână”, a declarat el în comentariile adresate Reuters. Doar 35 din cele 85 de țări participante la summitul Responsible AI in the Military Domain (REAIM) de la A Coruña, Spania, au semnat joi un angajament privind 20 de principii referitoare la IA. Acestea includ afirmarea responsabilității umane asupra armelor bazate pe IA, încurajarea unor lanțuri clare de comandă și control și schimbul de informații privind măsurile naționale de supraveghere „în măsura în care acestea sunt compatibile cu securitatea națională”. Documentul a subliniat, de asemenea, importanța evaluării riscurilor, a testării riguroase, a formării și a educării personalului care operează capacitățile militare de IA. La două summituri militare anterioare privind IA, organizate la Haga și Seul în 2023 și, respectiv, 2024, aproximativ 60 de țări, cu excepția Chinei, dar inclusiv Statele Unite, au aprobat un „plan de acțiune” modest, fără angajament juridic. Deși documentul din acest an nu era nici el obligatoriu, unii erau încă incomodați de ideea de a aproba politici mai concrete, a declarat Yasmin Afina, cercetătoare la Institutul ONU pentru Cercetări în domeniul Dezarmării, consilier în acest proces. Printre principalii semnatari de joi s-au numărat Canada, Germania, Franța, Marea Britanie, Țările de Jos, Coreea de Sud și Ucraina.
Cea mai bine plătită meserie din lume este pe cale de dispariție. În ce domeniu se câştigă acum 1.000 dolari pe oră
Mulți oameni se tem deja că inteligența artificială (AI) va distruge locuri de muncă, în viitor, dar liderii din tehnologie susţin că AI va crea în același timp multe altele joburi. De exemplu, trainerii profesioniști pentru modelele software, care pot câștiga chiar și 1.000 de dolari pe oră, deși viitorul acestora este incert, pentru că experții se așteaptă ca acest tip de muncă să dispară odată cu perfecționarea software-urilor care utilizează AI. Mai multe startupuri, cu nume precum Surge AI (evaluată anul trecut la 25 de miliarde de dolari) și Turing (evaluată la 2,2 miliarde de dolari, conform Pitchbook), formează o piață nouă care angajează profesioniști pentru a antrena sistemele AI, de obicei ca freelanceri. Astfel, s-a creat un nou tip de „gig economy” pentru munca de birou, scrie Bloomberg. Printre cele mai mari astfel de companii se numără Mercor.io Corp., fondată în anul 2023 și evaluată la 10 miliarde de dolari, adesea menționată ca una dintre cele mai dinamice startupuri din AI. Aproape 30.000 de persoane din diverse domenii, avocați, medici, consultanți financiari, bucătari, osteopați, sunt plătite cu ora de către Mercor pentru a antrena modelele de AI să devină mai competente în acele domenii, de multe ori pentru clienți precum OpenAI, Anthropic sau Google. Mercor intenționează să-și extindă baza de colaboratori „de mai multe ori”, după cum afirmă fondatorul și directorul general Brendan Foody. Personalul care interacționează cu clienții, la o astfel de companie, este obligat să lucreze șase zile pe săptămână, cu opțiunea de a lucra de acasă, sâmbăta, iar procesul de recrutare pentru colaboratori este automatizat, candidații fiind selectați prin interviuri video susținute cu ajutorul AI. Activitatea trainerilor AI se desfășoară în secret, protejată de acorduri stricte de confidențialitate, și este dificilă din punct de vedere tehnic. De multe ori, colaboratorii creează ghiduri de evaluare („evals” sau „rubrics”), care sunt folosite apoi pentru a învăța modelele AI și a le evalua răspunsurile, un proces similar conceperii examenului de barou pentru avocați. Dar, oricât de sumbru și paradoxal ar părea să antrenezi un sistem care te-ar putea înlocui, colaboratorii Mercor spun că plata este excelentă, iar unul dintre ei – care a dorit să rămână anonim – a declarat că nu va mai câștiga niciodată la fel de bine ca acum. Compania care plăteşte trainerii 1.000 dolari pe oră O altă companie care își plătește colaboratorii la fel de bine este Scale AI, care în trecut plătea lucrători din Filipine și India chiar și cu un cent pe sarcină. Acum, compania recrutează colaboratori cu diplome de master și doctorat pentru sarcini mai complexe. Surge AI oferă până la 1.000 de dolari pe oră pentru expertiza fondatorilor de startupuri și a investitorilor de tip venture capital, și a colaborat cu peste 20.000 de profesioniști cu doctorate. Este greu de spus dacă aceasta va fi noua formă de muncă ce va umple golul lăsat de AI în piețele muncii, în timp ce multe alte slujbe se transformă, mai ales că aceste schimbări vor fi greu de definit și de urmărit. „În trecut, un marketer lucra în echipă cu un inginer și un designer pentru un proiect. […] Acum, e posibil ca totul să fie făcut de o singură persoană. Vom vedea multe slujbe hibride și fuziuni între titlurile de job”, spune Wade Foster, CEO al companiei de automatizare a fluxului de lucru Zapier Inc. Recent, Mark Zuckerberg a declarat că, datorită AI, un singur inginer talentat de la Meta poate face acum munca unui întreg departament. Mark Zuckerberg / FOTO – Profimedia Însă, pentru noua generație de lucrători profesioniști din „gig economy”, viitorul este incert, dacă urmărim exemplul pieței pentru „data labelers” (etichetatorilor de date-n.r.). Mulți dintre aceștia sunt acum înlăturați, sarcinile mai simple fiind preluate de software, iar cele complexe de noii antrenori experți. Avocații, medicii și foștii jurnaliști care lucrează pentru companii precum Mercor ar putea avea parte de o evoluție similară. Unul dintre ei a spus că se așteaptă ca acest tip de muncă să mai dureze doi ani, poate chiar cinci, cu puțin noroc. Dar, în cele din urmă, și antrenorii experți în AI vor fi, cel mai probabil, înlocuiți de automatizare. Autorul mai recomandă: Robotul umanoid chinez care a stabilit un record mondial. Cu ce viteză a alergat Companiile SpaceX și xAI ale lui Elon Musk au fuzionat. Ce planuri are cel mai bogat om din lume Ce este Moltbook, noua platformă lansată special pentru agenții AI. Este destinată exclusiv inteligenței artificiale
Zuckerberg trimite o undă de șoc. Dezvăluie că un angajat, cu ajutorul AI, poate face cât o echipă întreagă. Gigantul regândește strategia de angajări
Directorul executiv Mark Zuckerberg a dezvăluit că un angajat al Meta muncește mult mai mult decât o echipă întreagă. Secretul angajatului este că folosește inteligența artificală și productivitatea acestuia pentru companie este mult mai mare decât în cazul unei echipe mari. Meta plănuiește să crească investițiile în AI cu 70% în acest an și să regândească strategia de angajări în ciuda crizei alarmante de cipuri. Zuckerberg caută să angajate numai oameni talentați în domeniul AI. „Am început să pornim proiecte care necesitau echipe mari, care acum sunt duse la bun sfârșit de către o singură persoană foarte talentată. Vreau să mă asigur că cei mai talentați oameni vor alege Meta ca locul în care să producă cel mai mare impact. Cred că 2026 va fi anul în care AI va schimba dramatic modul în care noi muncim”, a spus Mark Zuckerberg, potrivit Business Insider . Directoarea de finanțe Susan Li a spus că Meta caută persoane foarte talentate pe o piață a muncii care a devenit tot mai competitivă. „Totuși, vrem să investim în mod agresiv oriunde putem”, a spus ea. În decembrie, Meta a închis anul 2025 cu 6% mai mulți angajați față de anul trecut, angajând mai mulți oameni pe monetizare, infrastructură, reglementări, reclamații și în laboratoarele Meta de AI, însă concentrându-se pe formarea de mici echipe. Meta nu este singura companie care a adoptat această strategie. Sam Altman, directorul OpenAI, a pevestit din februarie 2024 că „în curând, vor exista companii în valoare de miliarde de dolari cu numai 10 angajați”. Intel și Amazon au decis să crească eficiența și productivitatea prin reducerea birocrației. Amazon a anunțat că va elimina 16.000 de posturi din sectorul corporate. Google a redus pozițiile de manageri cu 10% pentru eficientizare, iar companii ca Walmart, Wayfair și Block au transferat managerii în alte roluri sau poziții fără rol de conducere. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok
Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români. Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?
Cine este Sienna Rose, artista misterioasă cu milioane de ascultători despre care se spune că ar fi creată cu inteligența artificială
Ți-a apărut vreodată pe platformele de socializare Sienna Rose, o artistă care a ajuns în top pe Spotify pentru piesele sale cu influențe de jazz? Există indicii că artista nu ar fi reală, ci creată cu inteligența artificială. Apariția ei a fost luată în „vizor” de mulți internauți, în jurul ei pendulând un real mister, mai ales că este ascultată de milioane de persoane. Totuși, n-ar fi singura artistă creată cu ajutorul AI. De exemplu, Lolita este o creație a inteligenței artificiale, cântăreața „cyber” reușind să cucerească inimile multor ascultători (vezi aici povestea ei). Sienna Rose, artista despre care se spune că ar fi creată cu inteligența artificială, a ajuns în Top 50 Viral de pe Spotify cu 3 mpiese care au influențe de jazz. „Into the Blue” este una dintre piesele populare și care a strâns peste 5 milioane de vizualizări. Cine este Sienna Rose „Multe dintre albumele și piesele ei de pe platformă sunt detectate și marcate” ca fiind generate de computer, susține serviciul de streaming Deezer. De altfel, Deezer este și cel care a dezvoltat instrumente pentru a combate muzica generată de inteligența artificială. Multe indicii conduc spre faptul că artista nu ar fi reală. Cântăreața nu este prezentă pe social media și nici nu a susținut vreodată un moment artistic public. Mai mult decât atât, nu are videoclipuri pe internet. O altă suspiciune conduce către numărul de piese lansate într-un interval foarte scurt, scrie BBC. Cine este Sienna Rose, artista misterioasă cu milioane de ascultători / foto: Instagram Potrivit datelor, în perioada 28 septembrie – 5 decembrie a încărcat cel puțin 45 de piese pe serviciile de streaming. Pe un cont de Instagram au apărut o serie de videoclipuri cu artista respectivă și în care apare cu o lumină difuză, de obicei caracteristică filmulețelor generate cu inteligența artificială. Sienna Rose este creditată și cu albume de folk și muzică ambient pe Tidal, un alt serviciu de streaming. Piesele sale au stârnit un val de reacții din partea ascultătorilor. De pildă, în piesele „Under the Rain” sau „Breathe Again” se aude un șuierat. Un astfel de sunet este generat, de pildă, de aplicații precum Udio și Suno. „Când (n.r. software-ul) adaugă toate straturile și instrumentele, introduce erori. Nu sunt perceptibile, nu le putem auzi, dar sunt ușor de identificat dacă faci câteva operații matematice”, spune Gabriel Meseguer-Brocal, cercetător științific senior la compania de streaming. Ce au spus unii dintre utilizatori despre piesele artistei: „Am fost gen: «Îmi place», dar era ceva acolo”; „Așa că m-am uitat la profilul ei și mi-am zis: «Asta e AI»”; „Am început să ascult Olivia Dean (fantastică). În două zile, Spotify mi-a recomandat Sienna Rose, care are un sunet similar, dar mai generic. Mi-a luat câteva piese să-mi dau seama că e AI”; „Vă rog, spuneți-mi că e reală”; „Sunt dezamăgit, pentru că mi-au apărut câteva piese și muzica nu e REA”; „Cineva a spus că odată ce știi, sună lipsit de suflet și sunt de acord”. Autorul recomandă: SUA finalizează achiziția TikTok. Unde vor fi stocate datele utilizatorilor aplicației chinezești Trucuri pentru a identifica un deepfake. Cum poți detecta și preveni fraudele generate cu inteligența artificială Inteligența artificială a învățat să mintă? O femeie a avut iluzii de comunicare cu fratele ei decedat după sesiuni de chatbot nocturne AI: binecuvântare pentru bogați, barieră pentru săraci? Ce spune gigantul Anthropic De ce vor deveni telefoanele și laptopurile mai scumpe. Povestea din spatele exploziei Inteligenței Artificiale Cântăreața creată cu ajutorul AI de care toți românii s-au îndrăgostit. Lolita face furori cu vocea ei Sursă foto: capturi Instagram
Papa Leon al XIV-lea trage un semnal de alarmă: Cine controlează inteligența artificială ne controlează viitorul
Declarațiile au fost făcute într-un mesaj public transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor Sociale, scrie AFP. Suveranul Pontif a subliniat că inteligența artificială, în special chatbot-urile bazate pe modele lingvistice mari (LLM), precum ChatGPT sau Gemini, reprezintă un risc major prin capacitatea lor de „persuasiune ocultă”. Potrivit Papei Leon al XIV-lea, aceste sisteme pot influența opiniile utilizatorilor fără ca aceștia să fie pe deplin conștienți de mecanismele din spatele interacțiunilor digitale. Papa Leon al XIV-lea a avertizat că modelele de inteligență artificială sunt construite pe baza viziunii asupra lumii a dezvoltatorilor lor și pot perpetua stereotipuri și prejudecăți existente în datele utilizate. „Modelele de AI pot impune moduri de gândire prin reproducerea prejudecăților prezente în seturile de date”, a transmis Suveranul Pontif. Controlul oligopolistic, un nou pericol al inteligenței artificiale Un alt aspect criticat de Papa Leon al XIV-lea este concentrarea puterii în domeniul inteligenței artificiale în mâinile unui număr redus de companii globale. Acesta a vorbit despre riscul unui „control oligopolistic” care ar putea influența masiv societatea, economia și comunicarea publică, fără mecanisme democratice de control. În fața acestor riscuri, Papa Leon al XIV-lea susține introducerea alfabetizării media, informaționale și AI în toate nivelurile sistemului educațional. Liderul Bisericii Catolice consideră că educația este esențială pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă modul în care funcționează inteligența artificială și să utilizeze responsabil aceste tehnologii. Papa a reiterat și poziția sa fermă împotriva utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar, condamnând delegarea deciziilor privind viața și moartea oamenilor către mașini, pe care a descris-o drept „o spirală distructivă”.
Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic
Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu: chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini. Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Ce efecte a avut decizia unui startup indian de a înlocui 90% din angajați cu Inteligență Artificială
Un startup din India a declanșat o dezbatere globală după ce a înlocuit cea mai mare parte a echipei de relații cu clienții cu inteligență artificială (AI), potrivit IDR. O schimbare radicală În iulie 2023, Dukaan, o platformă de comerț electronic din Bangalore, a concediat 90% din personalul său de suport clienți. Posturile au fost înlocuite cu un chatbot AI dezvoltat intern în doar două zile de un specialist în date al companiei. CEO-ul Suumit Shah a anunțat decizia pe rețelele sociale, descriind îmbunătățiri semnificative de performanță. We had to layoff 90% of our support team because of this AI chatbot. Tough? Yes. Necessary? Absolutely. The results? Time to first response went from 1m 44s to INSTANT! Resolution time went from 2h 13m to 3m 12s Customer support costs reduced by ~85% Here’s how’s we did it 🧵 — Suumit Shah (@suumitshah) July 10, 2023 Potrivit lui Shah, timpul de răspuns a scăzut de la aproape două minute la răspunsuri instantanee, iar rezolvarea solicitărilor a fost redusă la puțin peste trei minute. El a adăugat că, în urma tranziției, costurile de suport clienți au fost reduse cu aproximativ 85%. Reacții publice și poziția companiei Anunțul a devenit rapid viral, generând atât aprecieri, cât și critici dure. Mulți utilizatori au contestat tonul mesajului, susținând că tratează concedierile în masă ca pe un instrument de marketing. Relatările din presă au arătat că postarea a depășit 2,7 milioane de vizualizări, amplificând atenția asupra stilului de conducere al companiei. În pofida reacțiilor negative, Dukaan a susținut că orientarea strategică spre clienți mari, de tip direct-to-consumer, a redus nevoia de suport uman permanent. Compania a continuat între timp să recruteze personal în domenii precum inginerie, produs și marketing. Un exemplu dintr-un trend global mai amplu Cazul Dukaan reflectă o tendință mai largă, pe măsură ce firmele din întreaga lume accelerează adoptarea AI. Un raport din 2023 al Goldman Sachs estima că până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate la nivel global. Cercetări realizate de IBM arată că majoritatea directorilor executivi intenționează să implementeze AI pentru creșterea productivității și controlul costurilor. De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că inclusiv rolurile cu calificare înaltă pot fi tot mai expuse automatizării.
Va înlocui inteligența artificială programatorii?
Întrebarea „mai merită să înveți programare în era AI?” apare tot mai des. Nu doar în rândul celor care cochetează cu o reconversie profesională, ci și printre programatorii cu experiență, care văd cum inteligența artificială scrie cod, corectează erori și propune soluții în câteva secunde. Este o întrebare legitimă. Și merită un răspuns sincer, fără alarmism, dar și fără optimism forțat. Pe scurt: nu, AI-ul nu va înlocui programatorii. Însă va schimba radical cine rămâne relevant în industrie, deoarece a schimbat deja regulile jocului. Instrumente precum ChatGPT, Copilot sau Grok pot genera astăzi aplicații simple, API-uri sau scripturi funcționale aproape instant. Pentru task-uri repetitive, clare și bine definite, AI-ul este deja extrem de eficient. Asta înseamnă un lucru incomod, dar real: valoarea „scrisului de cod mecanic” a scăzut. Programatorul care se bazează exclusiv pe memorarea sintaxei, tutoriale rapide și copy–paste va fi cel mai afectat. În trecut, a ști cum să scrii cod era suficient pentru a intra în industrie. În 2026, nu mai este. De ce AI-ul este atât de bun la programare? Pentru că programarea are o componentă puternic logică, analitică, secvențială, exact tipul de procesare la care inteligența artificială excelează.AI-ul poate: respecta reguli stricte; genera structuri repetitive; optimiza algoritmi; executa pași logici fără oboseală. Tot ceea ce ține de execuție precisă, AI-ul o face deja foarte bine. Dar programarea reală nu înseamnă doar cod Aici apare diferența esențială. Programarea care creează valoare reală în companii nu este doar despre cod corect, ci despre decizii, context și oameni. Există zone în care AI-ul încă este limitat: Înțelegerea profundă a nevoilor umane – un client nu știe mereu ce vrea, dar un programator bun poate anticipa; Judecata contextuală – ce soluție e potrivită acum, nu doar teoretic; Creativitatea reală – combinarea unor idei din domenii diferite; Comunicarea și colaborarea – programarea este muncă de echipă; Viziunea de ansamblu – a vedea sistemul ca întreg, nu doar componente izolate. AI-ul poate genera piese de puzzle. Omul decide ce imagine construiește din ele. Cine va avea de câștigat în era AI Industria IT nu dispare. Se rafinează. Vor avea de câștigat cei care vor să înțeleagă „de ce”, nu doar „cum”.Persoanele care folosesc AI-ul ca unealtă, nu ca substitut. Persoanele care gândesc în termeni de sisteme, nu doar linii de cod. Persoanele care pot explica soluții tehnice pe înțelesul celor non-tehnice. Cei care caută doar „un job rapid pentru că se câștigă bine” vor descoperi că AI-ul concurează direct cu exact acest tip de abordare. Concluzia onestă pentru 2026 AI-ul nu va înlocui programatorii buni. Îi va elimina pe cei care nu evoluează. De fapt, programatorii care învață să colaboreze cu AI-ul devin mai productivi și mai valoroși decât oricând. Diferența nu va fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții. După cum explică Dumitrescu Tudor, fondator al Academia Programatorilor – cursuri IT, inteligența artificială nu elimină nevoia de programatori, ci ridică standardul: „Diferența nu va mai fi cine știe să scrie cod, ci cine știe să gândească soluții, să înțeleagă contextul și să folosească AI-ul ca unealtă, nu ca înlocuitor.” Pentru cei care sunt la început sau se gândesc la o reconversie profesională, confuzia este normală. Important este ca decizia să fie luată din claritate, nu din frică. AI-ul nu închide uși, le face mai greu accesibile.
Meta pregătește o aprovizionare masivă cu energie nucleară pentru centrele de date cu inteligență artificială
Meta a anunțat în iulie Prometheus, un cluster de 1 gigawatt care se va întinde pe mai multe clădiri de centre de date. Se preconizează că va fi operațional în acest an. Termenii financiari ai acordurilor cu TerraPower, Oklo și Vistra nu au fost dezvăluiți, conform AP. Meta, condusă de Mark Zuckerberg, a declarat vineri într-un comunicat că cele trei acorduri vor susține până la 6,6 gigawați de energie curată, nouă și existentă, până în 2035. Un singur gigawatt, conform unui standard general al industriei pentru utilități, poate alimenta aproximativ 750.000 de locuințe. „Aceste proiecte adaugă energie fiabilă și stabilă rețelei, consolidează lanțul de aprovizionare nuclear al Americii și susțin locuri de muncă noi și existente pentru construirea și operarea centralelor electrice americane”, a declarat compania. Meta a declarat că acordul său cu TerraPower va oferi finanțare care susține dezvoltarea a două noi unități Natrium capabile să genereze până la 690 de megawați de energie fermă, cu livrare încă din 2032. Acordul oferă, de asemenea, Meta drepturi pentru energie de la până la șase alte unități Natrium capabile să producă 2,1 gigawați și care urmează să fie livrate până în 2035.