Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
Inteligența artificială nu este ceea ce credem: Cum suntem păcăliți de o iluzie
Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation. Mitul „tehnologiei autonome” Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate. Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe. Felul în care limbajul distorsionează dezbaterea În vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată. Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște. Inteligența artificială – perspectiva corectă Sanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune: mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și actuale; sublinierea faptului că deciziile umane sunt esențiale în proiectarea și utilizarea AI; evitarea limbajului antropomorf, preferând termeni tehnici precum „procesare avansată a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.
Inteligență artificială și deepfake-uri: UE pregătește legea AI Act
Conform noilor norme, orice tip de material realizat sau alterat prin sisteme de inteligență artificială – inclusiv deepfake-urile – va trebui să fie însoțit atât de o etichetă vizibilă, cât și de un marcaj tehnic care să permită identificarea automată. Scopul legii „AI Act” este creșterea transparenței și combaterea dezinformării, într-o perioadă în care diferențierea dintre conținutul real și cel artificial devine tot mai dificilă. Pentru a sprijini mediul privat și instituțiile, Comisia Europeană a lansat o primă formă a Codului de bune practici privind transparența materialelor generate de IA. Documentul, realizat cu contribuția unor specialiști independenți și a reprezentanților din industrie, are caracter voluntar, mai arată La Stampa. Codul de bune practici: structura și obiectivele Documentul este rezultatul unei colaborări demarate în luna noiembrie, la care au participat sute de persoane. Codul include două secțiuni distincte: una adresată dezvoltatorilor de sisteme IA și alta destinată utilizatorilor acestor tehnologii. Obiectivul este oferirea de soluții practice pentru respectarea cerințelor AI Act. Se va proceda fără a introduce, în acest stadiu, obligații peste cele prevăzute de lege. AI Act impune ca furnizorii de algoritmi generativi să asigure etichetarea clară, în format compatibil cu sisteme informatice, a materialelor create – fie ele texte, imagini, fotografii sau videoclipuri – astfel încât să fie detectabile ca artificiale. Codul propune o abordare de tip „multilayer”, combinând tehnici precum filigrane invizibile, metadate încorporate și alte tipuri de marcaje active. Totodată, se recomandă dezvoltarea unor instrumente de verificare accesibile publicului, inclusiv aplicații sau detectoare gratuite. Deepfake-uri, texte generate automat și marcaj comun Pentru deepfake-uri și pentru textele create de IA în scop informativ, legislația cere o mențiune explicită a originii artificiale. Codul stabilește o diferențiere clară între materialele generate integral de IA și cele în care IA este folosită doar pentru modificări punctuale, cum ar fi schimbarea feței sau a vocii într-un clip video. Se prevede și introducerea unei iconițe standard, alcătuită din inițialele expresiei „inteligență artificială” adaptate limbii fiecărui stat membru UE. Aceasta urmează să fie afișată vizibil la prima expunere a conținutului. Comisia Europeană va colecta opinii și sugestii privind acest proiect până la data de 23 ianuarie. O a doua versiune este estimată pentru jumătatea lunii martie, iar forma finală ar putea fi publicată până în iunie. Cerințele de transparență prevăzute de AI Act vor deveni obligatorii de la 2 august 2026, existând posibilitatea unei perioade de tranziție de șase luni pentru furnizori, dacă va fi aprobat pachetul Digital Omnibus.
IA poate distruge omenirea: experții numesc deepfake-urile una dintre principalele amenințări ale timpurilor noastre
Dezvoltarea Inteligenței Artificiale (IA) ar putea afecta securitatea nucleară, avertizează „Foreign Affairs”. Pericolul principal îl reprezintă ideea de a transfera mașinilor dreptul de a decide când să lanseze un atac nuclear. Statele Unite au deja reguli care garantează că ultimul cuvânt îi aparține omului. Xi Jinping a declarat, de asemenea, că IA nu poate fi încredințată armele nucleare. FOTO – Caracter ilustrativ Dar amenințarea a apărut mai devreme. IA poate deja să încurce liderii țărilor nucleare cu deepfake-uri – audio, fotografii și videoclipuri false, dar convingătoare. Un astfel de fals ar putea arăta un atac inexistent și ar putea duce la un ordin greșit. IA poate declanșa un război sau semăna haos. Odată cu dezvoltarea rețelelor neuronale, calitatea videoclipurilor va atinge un nivel atât de înalt încât va fi imposibil să le distingem de cele originale. Există și o altă problemă – erorile și „halucinațiile” IA, dacă este conectată la sistemele de avertizare timpurie. Mașina ar putea da un semnal fals, iar în domeniul nuclear, prețul unei astfel de greșeli ar fi milioane de vieți.
Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială. Documente secrete indică manipularea scrutinurilor din Taiwan
Potrivit publicației japoneze Yomiuri Shimbun, citată de Taipei Times, Beijingul ar fi utilizat inteligența artificială pentru a influența procese electorale din străinătate, în special în Taiwan și Hong Kong. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, confirmată de documente obținute de cercetători Aproape 400 de pagini de documente aparținând companiei GoLaxy, cu legături directe cu guvernul chinez, au fost obținute de Institutul de Securitate Națională al Universității Vanderbilt. Analiza acestora indică desfășurarea unor campanii sofisticate de propagandă bazate pe IA, menite să modeleze opinia publică în Taiwan și Hong Kong. Conform investigației, GoLaxy oferă servicii avansate de monitorizare a rețelelor sociale, identificare a liderilor de opinie și analiză psihologică detaliată a publicului țintă. Pe baza acestor date, compania creează personaje fictive generate de inteligență artificială, adaptate lingvistic și cultural, inclusiv prin utilizarea dialectelor locale. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială și imposibilitatea identificării boților Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială este dificil de contracarat, avertizează experți din industria IA din Taiwan. Aceștia susțin că progresele tehnologice fac aproape imposibilă diferențierea dintre utilizatorii reali și personajele generate de algoritmi, mai ales în mediul rețelelor sociale. Aceste entități virtuale nu doar distribuie dezinformare, ci participă activ la discuții online pentru a influența percepțiile publicului. GoLaxy a respins acuzațiile, negând existența unor rețele de boți sau implicarea în procese electorale, poziție prezentată anterior și de New York Times. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, legată de scrutinuri anterioare Articolul Yomiuri Shimbun face referire și la posibile intervenții în alegeri anterioare din Taiwan. Trei fișiere audio scurse online ar conține discuții între oficiali ai Armatei Populare de Eliberare și reprezentanți ai unei companii de analiză de date din Beijing, înaintea alegerilor locale din Kaohsiung din 2018. Convorbirile ar sugera alocarea a circa 20 de milioane de yuani pentru influențarea alegerilor locale și prezidențiale. Autoritățile taiwaneze au reacționat ferm. Comitetul consultativ al Consiliului pentru Afaceri Continentale a cerut intensificarea luptei împotriva dezinformării online și creșterea nivelului de educație media a populației, în contextul alegerilor locale din 2026 și al scrutinului prezidențial din 2028.
România, ultimul loc în UE la utilizarea inteligenței artificiale generative
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative. În anul 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială. Cine conduce topul Procentul este unul semnificativ sub media europeană și mult inferior celui înregistrat în țări precum Norvegia, Danemarca sau Elveția, unde aproape jumătate din populație apelează frecvent la IA. Deși accesul la tehnologie este tot mai facil, utilizarea inteligenței artificiale în România rămâne limitată și sporadică. Mulți români declară că folosesc IA doar ocazional, mai ales pentru sarcini simple, precum redactarea unor mesaje sau căutarea unor informații punctuale. Un aspect neobișnuit relevat de datele Eurostat este faptul că românii care folosesc inteligența artificială o fac frecvent pentru a primi răspunsuri la dileme personale. Întrebări legate de fidelitatea partenerului de viață, decizii privind divorțul sau alte situații emoționale sensibile sunt adresate tot mai des aplicațiilor de tip ChatGPT. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inteligența artificială greșește istoria. Cum e „reinventată” Roma antică prin imagini false Cum poate să transforme inteligența artificială economia globală până în 2031 Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială. Expert digital: „O fuziune între lumi”
2026 va fi anul drumețiilor în natură. Trendurile care sugerează că tot mai mulți turiști vor planifica excursii pentru a evada din stresul urban
Industria turismului a experimentat o revenire excepțională din 2024, după ce în 2023 a trecut printr-un proces de recuperare treptată după pandemia de coronavirus. În prima jumătate a anului 2025, turismul internațional a crescut cu 5% în ciuda provocărilor economice globale. Așteptările sunt foarte mari și pentru anul 2026, dar este anticipată o schimbare majoră după ce au fost colectate date de la lanțurile hoteliere, firmele de călătorii și analiștii de trend în ultimele luni. „2026 va fi anul escapadelor discrete, către itinerarii atent conturate, către refugiu personalizat și întoarcerea către excursii lente și intenționate”, scrie BBC. Liniște, fără internet, fără ecrane, fără telefoane Turiștii anului 2026 se vor orienta mai degrabă către confort, liniște și modalități de a scăpa de stresul vieții urbane. Asta presupune mai puțin city-break în marile orașe care au de suferit de pe urma supraturismului și mai multe excursii în natură. Mult mai mulți oameni care suferă de „epuizare” de la expunerea îndelungată la ecrane vor căuta să se deconecteze pentru o perioadă. „Când am creat „Unplugged” din 2020, detoxifierea digitală și întoarcerea la stilul de viață analog erau prea de nișă. Acum, jumătate dintre vizitatorii noștri invocă motive ca epuizarea și expunerea îndelungată la ecran pentru rezervare”, a spus Hector Hughes, co-fondatorul complexului de cabane de detoxifiere digitală în Marea Britanie. Trendul excursiilor ca „pe vremuri” deja ia amploare în multe țări împădurite ale lumii, precum Suedia și statul american Oregon. 2026 ar putea fi anul întoarcerii la natură pentru o perioadă Inteligența Artificială va fi totuși un instrument util Cu toate că mulți turiști vor să experimenteze pentru perioade mai îndelungate un stil de viață analog, departe de ecrane, telefoane și computere, o cercetare realizată de Institutul Amadeus sugerează că tehnologia nu va fi abandonată în totalitate. Mulți turiști vor folosi instrumentelele cu AI ca ChatGPT integrate în platforme turistice ca Expedia și Booking.com, cu scopul de a căuta cazarea ideală, pentru a evita înșelătoriile sau pentru a-și planifica programul. Jasmine Bina, specialistă în tendințe culturale și director al Concept Bureau, spune că inteligența artificială generativă schimbă modul în care ne exprimăm dorințele, dar nu și motivul pentru care călătorim. „Poate că vrei să călătorești la o stațiune pentru a te vindeca de epuizare, dar acum, în loc să cauți pur și simplu stațiuni pe TikTok, vei folosi ChatGPT pentru a-ți da seama mai întâi ce tip specific de epuizare ai și care destinație reflectă cel mai bine starea ta interioară”, spune ea. Experiențe surprinzătoare Pentru a evita plictiseala, mulți turiști vor prefera să fie luați prin surprindere în mod plăcut. Unii s-ar putea aventura în excursii de croazieră misterioase prin Argentina, fără ca pasagerii să cunpască destinația. Alții ar prefera să se plimbe cu mașini fără șofer în Insulele Feroe. Un raport de tendințe al firmei Lemongrass notează că aceste tipuri de evadări atent selectate reflectă oboseala decizională crescândă și supraîncărcarea cognitivă privind luarea constantă de micro-decizii. Uneori, turiștii vor să fie „luați de val” pentru a rămâne cu amintiri frumoase. Mai multe drumeții Haștagul #RoadTrip a căpătat popularitate uriașă la nivel global – peste 5,9 milioane de tag-uri. Pentru mulți excursioniști, drumețiile montane sau prin rezervații naturale este o adevărată experiență de lux. Și călătoriile cu mașina sunt din nou în creștere, deoarece turiștii caută libertate, flexibilitate și vacanțe la costuri mai mici. Pe de altă parte, 60% dintre britanicii spun că preferă să facă drumețiile cu mașina decât să meargă pe jos. Motivul: să economisească bani. Milena Nikolova, specialist de la BehaviorSMART, a declarat: „Natura relației dintre om-mașină în America de Nord și Europa este doarte diferită”. Mai bine singur decât în grup Au apus vremurile în care mulți călătoreau în grup sau cu familia. Industria turismului se îndreaptă spre „individualism” la scară largă. În ultimii ani, au apărut tururi specializate cu scop terapeutic după divorț, pierderi, criza vârstei mijlocii, epuizarea, și chiar excursii de nișă, cum ar fi vacanțele pentru sporturi extreme și tururile pentru pasionații de insecte. Pentru Bina, această schimbare reflectă modul în care experimentăm acum timpul. „Viața a devenit un sul infinit, cu mai puține ritualuri și rituri de trecere”, spune ea. Destinații fără curent electric „Tot mai mulți dintre călătorii noștri, în special brigada anti-Instagram, se îndepărtează de locurile supraaglomerate care rareori se ridică la înălțimea imaginii lor online suprafiltrate”, spune Nick Pulley, fondatorul tour-operatorului Selective Asia. Rezervările pentru destinațiile fără curent electric sunt în creștere, în locuri precum Toledo în Spania, Brandenburg în Germania și, pentru cei mai aventuroși, Irak. În Marea Britanie, tendința îi îndepărtează pe oameni de zonele turistice de top, cum ar fi Cotswolds și Cornwall, către zone mai puțin vizitate, cum ar fi Northumberland, Țara Galilor și Somerset, potrivit unui raport al Lemongrass. Britanicii, caută dezvoltare personală și explorare, chiar și în detrimentul muncii. Există un apetit tot mai mare pentru aventură, fie că este vorba de căutarea unor pensiuni autentice în Nepal, vizitarea unor zone mai puțin cunoscute din Italia sau pur și simplu orice regiune rustică. Fanii în excursii Alimentate parțial de „#BookTok”, călătoriile inițiate din motive literare vor crește în 2026, alături de cealaltă tendință: „set-jetting” (călătorii inspirate după serialele TV, filme și jocuri video). Hotelurile din întreaga lume, chiar și în destinații mai cunoscute pentru viața lor de noapte, se adaptează la cerințele fanilor. De la Ibiza la Madrid, oaspeții hotelurilor se pot aștepta la orice, de la biblioteci la piscină și sejururi tematice. Mai multe destinații sunt trecute pe lista de bestselleruri anul viitor: Cornwall, unde se filmează în prezent noul serial TV Harry Potter; Mlaștinile Yorkshire, fundalul viitorului film „Wuthering Heights” al lui Emerald Fennell; și Grecia, datorită adaptării romanului „Odiseea” de Christopher Nolan. „În vremuri de schimbări rapide sau de criză, evadăm în ficțiune pentru a ne explora atât temerile, cât și dorințele”, spune ea. „De aceea, literatura fantasy a explodat în anii 1930 și 1940, când lumea era în război. SF-ul a devenit popular în anii 1960, în timpul cursei înarmării nucleare, a cursei spațiale și a contraculturii; iar ficțiunea mitică și speculativă
Noua armă a grupărilor extremiste: Cum este folosită inteligența artificială în propagandă și recrutarea de noi membri
Pentru organizațiile extremiste, inteligența artificială ar putea fi un instrument puternic pentru recrutarea de noi membri, producerea de imagini false, dar cu aspect foarte realist, și perfecționarea atacurilor cibernetice. Acesta este avertismentul lansat de experții în securitate națională și agențiile de spionaj, potrivit Euronews. Informația vine în contextul în care luna trecută, pe site-ul unui grup cineva a postat pe site-ul unui grup pro-Statul Islamic, susținătorii au fost îndemnați să integreze inteligența artificială în operațiunile lor. „Inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile” Experții în securitate națională mai atrag atenția asupra faptului că nu este o surpriză faptul că astfel de grupuri, printre care gruparea Statul Islamic, folosesc inteligența artificială. Acest lucru se explică prin faptul că grupurile extremiste au realizat în urmă cu câțiva ani că rețelele sociale pot fi un instrument puternic pentru recrutare și dezinformare. „Pentru orice adversar, inteligența artificială facilitează foarte mult acțiunile. Cu ajutorul AI, chiar și un grup mic, care nu dispune de multe resurse financiare, poate avea un impact semnificativ”, a declarat John Laliberte, fost cercetător în domeniul vulnerabilităților la Agenția Națională de Securitate, potrivit sursei citate. Pentru grupurile extremiste slab organizate și cu resurse limitate, instrumentele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a difuza propagandă sau deepfake-uri la scară largă, lărgind aria de influență. Odată cu apariția inteligenței artificiale și cu disponibilitatea acesteia pe scară largă, și grupurile militante au început să experimenteze cu aceste instrumente. În anii care au urmat, grupurile au utilizat din ce în ce mai mult programe de inteligență artificială pentru a genera fotografii și videoclipuri cu aspect realist. Atunci când sunt manipulate de algoritmii rețelelor sociale, aceste conținuturi false pot contribui la recrutarea de noi adepți. Astfel de grupuri au răspândit imagini false în urmă cu doi ani despre războiul dintre Israel și Hamas, înfățișând copii însângerați și abandonați în clădiri bombardate. Rezultatul? – grupurile violente din Orientul Mijlociu au folosit aceste fotografii generate pentru a recruta noi membri, la fel ca și grupurile antisemite din SUA și din alte părți. Inteligența artificială, instrument care poate fi folosit în crearea atacurilor cibernetice Hackerii folosesc deja audio și video generate pentru inteligența artificială pentru campanii de phishing, în care încearcă să se dea drept lideri de afaceri sau guvernamentali pentru a obține acces la rețele sensibile. În plus, folosi instrumentele AI pentru a scrie coduri malițioase sau pentru a automatiza anumite aspecte ale atacurilor cibernetice. Ce este mai îngrijorător este faptul că există și posibilitatea ca grupurile militante să încerce să utilizeze aceste instrumente de inteligență artificială pentru a produce arme biologice sau chimice.
Cifre îngrijorătoare: 1 din 4 adolescenți apelează la inteligența artificială pentru sprijin privind sănătatea mintală
Cercetarea a fost realizată de organizația caritabilă Youth Endowment Fund (YEF), pe un eșantion de 11.000 de copii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani din Anglia și Țara Galilor. Rezultatele arată că mai mult de jumătate dintre adolescenți au folosit o formă de sprijin online pentru sănătate mintală în ultimul an, iar 25% dintre ei au declarat că au folosit chatbot-uri cu inteligență artificială în acest caz, scrie The Independent. De asemenea, datele evidențiază faptul că tinerii afectați de violență gravă erau și mai predispuși să caute ajutor online. Aproximativ 38% dintre copiii care au fost victime ale violenței grave au declarat că au apelat la chatbot-urile cu inteligență artificială pentru a primi sprijin. 44% dintre copiii care au fost autori de violență gravă au declarat că au făcut același lucru. Conversațiile cu chatbot-urile AI, considerate de tineri mai sigure Studiul mai arată faptul că tinerii consideră că este mai sigur și mai ușor să vorbească cu un chatbot AI în mod anonim, la orice oră din zi, decât să vorbească cu un profesionist. Liderii organizațiilor caritabile au avertizat că acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza lipsei de sprijin disponibil pentru sănătatea mintală a adolescenților, subliniind că „ei au nevoie de un om, nu de un robot”, potrivit The Guardian. De asemenea, un alt factor în utilizarea acestor instrumente de inteligență artificială constă în presupusa confidențialitate. La începutul acestui an, serviciul național de sănătate din Regatul Unit a îndemnat tinerii să nu mai folosească chatbot-urile cu inteligență artificială ca substitut pentru terapie, avertizând că acestea pot oferi sfaturi „dăunătoare și periculoase” pentru sănătatea mintală.
Șeful OpenAI anunță cod roșu din cauza progreselor realizate de concurenți
Sam Altman a declarat „Cod Roșu” la Open AI după ce s-a raportat că adversarii săi din industria tech au început să facă progrese semnificative în dezvoltarea tehnologiilor de Inteligență Artificială. Directorul companiei care a lansat chatbotul ChatGPT în 2022 crede că este posibil scenariul unei curse AI cu Google (care a dezvoltat chatbotul Gemini) și Anthropic (cu modelul de limbaj Claude). Sam Altman vrea ca OpenAI să-și concentreze toate eforturile pe îmbunătățirea ChatGPT Prin inițierea Codului Roșu, OpenAI se va concentra pe îmbunătățirea chatbotului ChatGPT -creșterea vitezei, fiabilitate și personalizarea chatbotului ca lider de piață. Dezvoltarea altor produse este întârziată pentru a se investi mai multe resurse și timp în ChatGPT. Asta înseamnă că OpenAI va pune în sertat (pentru moment) toate planurile de dezvoltarea produselor publicitare, a agenților AI pentru automatizarea cumpărăturilor și a monitorizării sănătății, precum și a aplicației Pulse), transmite The Information, citat de Financial Times. Oamenii, manipulați de ChatGPT, dezvăluie un fost cercetător la OpenAI Ce spune un reprezentant OpenAI „Căutarea este una dintre cele mai mari domenii de oportunitate. ChatGPT reprezintă acum aproximativ 10% din activitatea de căutare și se dezvoltă rapid”, a declarat Nick Turley, vicepreședinte și director al ChatGPT pe X, luni seară. „Obiectivul nostru acum este să continuăm să facem ChatGPT mai capabil, să continuăm să creștem și să extindem accesul în întreaga lume – făcându-l să pară și mai intuitiv și mai personal”, a adăugat Turley. Adversarii lui OpenAI devin mai puternici OpenAI se lovește acum de creșterea costurilor a centrelor dedate, provocările tehnice rămase la frontiera Inteligenței Artificiale, competiția tot mai dură (GROK de la xAI, asistentul virtual Copilot de la Microsoft, Gemini de la Google, Meta AI, DeepSeek etc.). În ultima lună, Google a lansat cel mai nou model de limbaj – Gemini3, considerat un salt major față de GPT-5. Iar Anthropic a lansat modelul Opus 4.5., care de asemenea, a depășit GPT-5 la performanță. Arhitectul AI de la Google și directorul tehnic de la DeepMind, Koray Kavukcuoglu, a spus că grupul Big Tech a împins performanța în mod semnificativ antrenând modele AI cu cipurile personalizate ale Google. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Compania OpenAI nu se consideră „răspunzătoare” pentru moartea unui adolescent după ce acesta a discutat timp de câteva luni despre suicid cu ChatGPT