De ce a interzis Amsterdam reclamele la carne și combustibili fosili
Controversa a apărut după ce liderul partidului portughez Chega, André Ventura, a afirmat pe rețeaua X că reclamele la carne au fost interzise deoarece musulmanii „s-ar simți ofensați”. Politicianul a susținut că Europa „se îndreaptă spre nebunie” și a avertizat că măsuri similare ar putea apărea și în Portugalia, mai arată Euronews. Interdicția are legătură cu reducerea emisiilor În realitate, decizia adoptată de administrația din Amsterdam face parte din strategia climatică a orașului. Capitala olandeză a devenit la 1 mai prima capitală din lume care interzice publicitatea pentru produse considerate cu impact ridicat asupra emisiilor de carbon. Măsura se aplică pentru carne, companii aeriene, croaziere și combustibili fosili. Autoritățile locale urmăresc ca orașul să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și ca locuitorii să reducă la jumătate consumul de carne în aceeași perioadă. Textul aprobat de municipalitate susține că astfel de reclame „normalizează stiluri de viață cu emisii ridicate”, incompatibile cu obiectivele climatice. Documentul nu face nicio referire la islam sau la comunitățile musulmane. Reclamele din magazine rămân permise Măsura vizează spațiile publice administrate de municipalitate. Supermarketurile, măcelăriile și magazinele private vor putea continua să își promoveze produsele în propriile spații comerciale. Autoritățile au anunțat că firmele vor avea o perioadă de tranziție pentru eliminarea reclamelor deja existente, iar amenzile pentru nerespectarea regulilor vor începe să fie aplicate din 2027. Tot mai multe orașe limitează reclamele pentru produse poluante Amsterdam nu este primul oraș care adoptă astfel de măsuri. Orașul olandez Haarlem a introdus încă din 2024 restricții similare pentru publicitatea produselor poluante. Și alte orașe europene, precum Haga, Stockholm, Geneva și Bristol, au limitat sau interzis reclamele pentru combustibili fosili. Potrivit cercetărilor citate de autoritățile locale, industria zootehnică este responsabilă pentru aproximativ 12-15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Afirmația potrivit căreia islamul interzice consumul de carne este de asemenea falsă. Legea islamică interzice anumite tipuri de carne, precum cea de porc, însă permite consumul altor produse pregătite conform regulilor halal.
Un tribunal din Rusia interzice difuzarea documentarului premiat cu Oscar Mr Nobody Against Putin
Documentarul, regizat de David Borenstein și Pavel Talankin, se bazează pe imagini filmate în secret de Talankin, profesor într-o școală din orașul Karavaș, în regiunea Celiabinsk. Materialul documentează modul în care autoritățile ruse ar încerca să influențeze percepția elevilor asupra războiului din Ucraina. Se prezintă introducerea de lecții de propagandă pro-război și manifestări „patriotice” în școli după invazia din 2022, mai transmite Euronews. Talankin a înregistrat imaginile timp de doi ani și le-a oferit ulterior regizorului David Borenstein, înainte de a părăsi Rusia în 2024. Film premiat la nivel internațional „Mr Nobody Against Putin” a avut premiera la Festivalul de Film Sundance în ianuarie 2025. Acolo a reușit performanța de a câștiga premiul special al juriului. Ulterior, documentarul a fost recompensat cu BAFTA și Oscarul pentru cel mai bun documentar, devenind unul dintre cele mai discutate filme politice ale ultimilor ani. La ceremonia Oscarurilor, Pavel Talankin a făcut un apel public pentru încetarea conflictelor armate, spunând că filmul vorbește despre pierderea unei țări „prin mici acte de complicitate”. Procurorii ruși au susținut că filmul promovează „extremismul și terorismul” și prezintă Rusia într-o lumină negativă. Tribunalul din Celiabinsk a decis interzicerea distribuției documentarului pe întreg teritoriul Rusiei, inclusiv pe platformele de streaming. Autoritățile au mai susținut că unele imagini ar fi fost filmate cu elevi fără acordul părinților. Critici la adresa filmelor occidentale Decizia vine într-un context în care Kremlinul a intensificat controlul asupra culturii și mass-media în urma invaziei Ucrainei. Într-o întâlnire recentă cu reprezentanți ai sectorului cultural, președintele Vladimir Putin a criticat cinematografele ruse pentru difuzarea unor producții străine. El le-a descris pe acestea drept „inutile”. Consiliul prezidențial pentru drepturile omului din Rusia a anunțat că va solicita Academiei Americane de Film și UNESCO să analizeze modul în care a fost realizat documentarul.
Arabii i-au interzis Simonei Halep să poarte haine mulate! Câți bani a plătit românca
Simona Halep (34 de ani) a fost surprinsă doar în ținuturi largi și sobre în primele cinci zile de la Turneul Campioanelor, iar noul stil adoptat de româncă nu este deloc întâmplător. Competiția se desfășoară pentru al doilea an la rând la Riad, capitala Arabiei Saudite, o țară în care regulile vestimentare pentru femei, inclusiv cele străine, sunt stricte. Astfel, organizatorii au transmis un set clar de recomandări privind vestimentația tuturor femeilor implicate în eveniment, de la invitate la oficiale. Simona Halep, care se află la Riad în calitate de ambasadoare oficială a Turneului Campioanelor, s-a conformat cerințelor locale, alegând să poarte haine largi, decente și fără croieli mulate. Femeile prezente la competiție, exceptând jucătoarele aflate pe teren, trebuie să se îmbrace modest, să acopere umerii și să poarte pantaloni sau fuste care depășesc genunchii, evitând în același timp articole de îmbrăcăminte cu mesaje sau imagini „profane”. Chiar și respectând aceste reguli stricte, Simona Halep nu a renunțat la eleganță și la gustul rafinat în materie de modă. Ținuta purtată recent de fosta campioană WTA este semnată de brandul italian Miu Miu și face parte din colecția de denim a casei de lux. Simona Halep a scos din buzunar 3.000 de euro pentru ultima ținută purtată la Turneul Campioanelor Pentru ansamblul compus din bluză și pantaloni din denim, Simona Halep a scos din buzunar în jur de 3.000 de euro: câte 1.500 de euro pentru fiecare piesă vestimentară. Oricum, fosta campioană din Constanța pare să se simtă perfect în această nouă postură, afișând un zâmbet larg în toate fotografiile publicate de organizatori. „Ce frumos a fost să explorăm împreună locul unde se desfășoară Turneul Campioanelor! Mulțumesc, Garbine Muguruza, și felicitări pentru munca extraordinară pe care ai depus-o în organizarea acestui eveniment”, a transmis Simona Halep, adresându-i-se directoarei turneului.
Partidul Moldova Mare, asociat cu Ilan Șor, a fost scos din cursa electorală de la Chișinău. La fel, partidul Pentru Oameni, Natură și Animale
Alegerile parlamentare din Moldova, decisive pentru consolidarea traiectoriei europene a tării, au intrat pe ultima sută de metri. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat sâmbătă, 23 august, lista Partidului Politic Alianța „Moldovenii” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dar două formațiuni au fost respinse, inclusiv Partidul Politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, asocizată oligarhului fugar Ilan Șor, si partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, din motive care vizează nereguli în desemnarea candidaților. Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe pe 29 august, iar alegerile vor avea loc pe 28 septembrie. Potrivit CEC, s-a constatat că unul dintre candidații de pe lista partidului se încadrează în prevederile articolului 16 din Codul electoral, care interzice alegerea persoanelor cu condamnări definitive sau cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Excluderea acestuia a făcut întreaga listă neconformă și a dus la respingerea cererii formațiunii. Formațiunea este condusă de Victoria Furtună, fostă procuroare, sancționată de Uniunea Europeană la 15 iulie, împreună cu alți afiliați ai oligarhului fugar Ilan Șor. Sancțiunile presupun blocarea conturilor și bunurilor atât în UE, cât și în Republica Moldova, precum și interdicții de circulație. CEC a respins și lista partidului „Pentru Oameni, Natură și Animale”, invocând nereguli în desemnarea candidaților. Numărul concurenților electorali înregistrați oficiali de CEC în cursa pentru parlamentare se ridică la 16. Recomandarea autorului: Maia Sandu, primele declarații despre alegerile prezidențiale din România. S-a implicat sau, nu, Republica Moldova