Federația Sindicatelor Libere din Învățământ: Dacă nu suntem toți, educația va fi distrusă iremediabil de Guvernul Bolojan
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a transmis un comunicat de presă prin care menționează, printre altele, că sistemul de învățământ românesc traverseză o perioadă dificilă și că „avem datoria să continuăm protestele”. De altfel, îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate care au fost impuse sistemului educațional din România. În comunicatul de presă se menționează că măsurile luate prin Legea 141/2025 au fost luate în lipsa unui studiu de impact. De asemenea, președintele FSLI mai menționează că urmările măsurilor „pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune”. În comunicat se mai precizează că aceste măsuri „nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă”. Mai mult, FSLI susține că responsabilă pentru situația actuală a învățământul este întreaga clasă politică. Totodată, cadrele didactice sunt îndemnate să participe la proteste. La data de 8 septembrie, ziua în care începe noul an școlar, are loc „Marșul Educației” în București. „Apel la solidaritate: Dacă nu suntem toți, educația va fi distrusă iremediabil de Guvernul Bolojan! Dragi colegi, ❗Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice. 🚫 Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate. ⚠️Trebuie să conștientizăm că aceste măsuri sunt cu bătaie lungă, motivul ascuns fiind acela de distrugere a învățământului preuniversitar de stat și nicidecum argumentul că nu sunt bani suficienți pentru acoperirea salariilor și burselor în învățământ, până la finalul acestui an. Nimeni nu se mai îndoiește de marile interese ale politicienilor, de lumea coruptă, de infractorii care fură statul, de oligarhi! Poate că aceste lucruri ar trebui să ne dea mai mult de gândit și să ne determine, în masă, să ne cerem drepturile, în stradă. 📣 Stimați colegi, 📌Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici! ➡️Pe data de 8 septembrie este primul mare protest – MARȘUL EDUCAȚIEI, din București. Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! ✊Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest! Liderii de sindicat nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor imposibile luate de Guvernul Bolojan. Este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate! 👉 Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală!”, transmite Simion Hancescu, Președinte FSLI.
Șapte zeciste din Iași. Povești de 10 la Evaluarea Națională: A fost un obiectiv clar pentru mine”
Șapte eleve din județul Iași au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2025. În spatele acestor reușite se află nu doar multă muncă, ci și visuri clare despre viitor, activități extracurriculare și pasiuni care le definesc, scrie Ziarul de Iași. Iașiul a urcat din nou pe podiumul excelenței în educație, clasându-se pe locul doi la nivel național, după București, ca număr de medii de 10 la Evaluarea Națională 2025. Șapte eleve din județ au reușit performanța de a obține nota maximă atât la Limba română, cât și la Matematică, demonstrând că seriozitatea, disciplina și pasiunea pot merge mână în mână. Acestea sunt eleve care nu doar că au excelat academic, ci s-au implicat activ și în activități extracurriculare. Trei dintre ele sunt cercetașe cu vechime, două urmează cursuri de dans, iar altele iubesc lectura, cântă la chitară electrică sau joacă șah. AFLAȚI AICI CARE SUNT CELE 7 ELEVE DIN IAȘI CARE AU OBȚINUT MEDIA 10 LA EVALUAREA NAȚIONALĂ 2025 Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Ilie Bolojan susţine creşterea normei didactice: Nu este o tragedie să predai 20 de ore
Invitat la Antena 3 CNN, Ilie Bolojan a susţinut măsura propusă de creştere a normei didactice în învăţământul preuniversitar, considerând că România are unele dintre cele mai reduse norme din Europa: „Am ajuns la 16 ore normă didactică pentru un profesor cu experienţă. În condiţiile în care lucrează 40 de ore pe săptămână, nu e o tragedie să se ajungă la 20 de ore la clasă.” Bolojan a subliniat că, în paralel cu scăderea numărului de elevi, au fost reduse orele de predare, dar performanţele educaţionale nu au crescut. În opinia sa, sistemul a devenit ineficient şi scump, cu multe posturi ocupate de suplinitori sau profesori cu derogări: „Avem peste 30.000 de posturi la plata cu ora, iar orele suplimentare se plătesc dublu. Creşterea normei reduce această povară bugetară.” Oficialul a pus în discuţie şi modul în care sunt acordate bursele de merit, arătând că există discrepanţe între mediile obţinute în clasă şi rezultatele la examenele naţionale: „Avem clase întregi cu bursă de merit, iar la bac iau 5 sau 6. Nu mai ştim ce înseamnă merit. Asta este, din păcate, o formă de fraudă morală.” În final, Bolojan a spus că este nevoie de reguli clare şi aplicate uniform pentru a obţine rezultate mai bune în educaţie şi în societate: „Dacă vrem comportamente corecte, trebuie să stabilim reguli bune, care se aplică tuturor.”
Cele mai inutile facultăți din prezent, conform inteligenței artificiale
Inteligența artificială nu judecă cu pasiune, ci cu date. Iar atunci când a fost pusă să analizeze ce facultăți mai au sens în 2025, răspunsurile ei au fost surprinzătoare. Unele dintre cele mai respectate domenii de studiu, considerate odinioară esențiale pentru formarea unui individ educat, sunt astăzi pe lista specializărilor cu utilitate scăzută pe piața muncii. Iar pe primul loc se află o facultate care, paradoxal, încă atrage studenți. Filozofia: ignorată de angajatori, esențială pentru gândire Facultatea de Filosofie a fost plasată pe primul loc de către algoritmii care au analizat ratele de angajabilitate, veniturile medii ale absolvenților și relevanța cunoștințelor dobândite. Deși este adesea percepută drept o disciplină elitistă, și chiar inutilă pentru lumea reală, filosofia oferă o serie de competențe greu de cuantificat: gândirea critică, analiza etică, logica pură. Aparent neprofitabilă, filosofia este de fapt esențială pentru profesii emergente din domeniul inteligenței artificiale, eticii tehnologice sau cercetării fundamentale. Problema este că prea puține companii știu să valorifice acest potențial, iar absolvenții se confruntă cu un drum profesional neclar în lipsa unei integrări interdisciplinare. Istoria: importantă pentru societate, puțin căutată de piața muncii Studiile istorice, la rândul lor, suferă de un decalaj acut între valoarea academică și aplicabilitatea economică. Deși formează caractere, contextualizează cultura și ajută la înțlegerea geopoliticii, istoria este tot mai rar cerută în sectorul privat. Absolvenții se îndreaptă spre cariere limitate la cercetare, predare sau muzeografie. Inteligența artificială a semnalat și aici o problemă majoră: lipsa adaptabilității la cerințele actuale ale pieței. Fără formare complementare în comunicare digitală, scriere aplicată sau analiză de date, licența în istorie devine un titlu onorific fără ecou economic. Literele: frumosul nu plătește facturile Filologia și studiile literare sunt adesea alese din pasiune. Dar pasiunea, fără un plan concret de carieră, se poate transforma rapid într-un impas financiar. Deși dezvoltă abilități lingvistice, de exprimare și analiză profundă a textului, aceste competențe sunt greu de convertit în bani în lipsa unei specializări clare: traducere, content writing, marketing editorial. IA a remarcat că rata de subocupare în rândul absolvenților de Litere este printre cele mai ridicate, iar salariile medii, printre cele mai scăzute. Supraviețuiesc cei care reușesc să combine pasiunea cu strategia profesională și să intre pe piețe de nișă, inclusiv online. Artele și designul: vizual atractiv, dar economic fragil Deși creativitatea este la mare căutare, studiile universitare din domeniul artei și designului nu garantează succesul. IA a identificat o problemă structurală: succesul în aceste domenii depinde enorm de talent, portofoliu, expunere și conexiuni, mai degrabă decât de diploma obținută. În timp ce unele cariere din publicitate, branding sau UX/UI pot fi bine plătite, ele cer competențe tehnice precise, adesea învățate informal sau prin cursuri rapide. Absolvenții facultăților clasice de arte rămân adesea pe marginea pieței, dacă nu se adaptează la cerințele comerciale ale vremurilor. Concluzie: Lista celor mai „inutile” facultăți nu e un verdict definitiv, ci un semnal de alarmă. Inteligența artificială nu condamnă aceste domenii, dar ne arată că, fără adaptare și integrare practico-profesională, chiar și cele mai nobile specializări pot deveni irelevante. Iar adevărata provocare rămâne la intersecția dintre pasiune și pragmatism.