Alexandru Nazare, discuții la Viena cu investitorii: România poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la conferința CEE Macro & Fixed Income organizată de J.P. Morgan la Viena, unde a purtat discuții cu peste 150 de investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și ai Fondului Monetar Internațional (FMI). „Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani. Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale şi legitime sunt și întrebările investitorilor”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nazare. Scădere semnificativă a deficitului în primele patru luni În raport cu interesul investitorilor față de traiectoria fiscal bugetară a României, ministrul Nazare a prezentat rezultatele execuției bugetare a anului curent, subliniind evoluția pozitivă față de 2025. „Deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA-ul a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare”, transmite Nazare pe Facebook. Pe partea de cheltuieli, Nazare a explicat că au fost utilizate mai multe fonduri europene: „Am redus presiunea pe cheltuieli curente și am făcut loc pentru fonduri europene și PNRR. Plățile din fonduri europene au crescut puternic, iar investițiile finanțate european sunt esențiale în acest an. Am discutat intens și despre PNRR în dialogurile de azi. Investitorii urmăresc foarte atent acest subiect, pentru că aceasta este una dintre marile mize ale anului”. Un alt punct important abordat a fost programul SAFE, întrucât România a semnat acordul de finanțare în valoare de 16.68 miliarde de euro. Țintele pentru 2026 și obiectivul bugetului pentru 2027 Referindu-se la perspectivele fiscale, ministrul a reiterat că țintele pentru anul 2026 sunt un deficit cash de 6,2% din PIB și un deficit ESA de 6% din PIB. „Sunt realizabile dacă ritmul actual se păstrează şi reuşim să imprimăm continuitate reformelor demarate”, spune Nazare. În ceea ce privește anul 2027, Alexandru Nazare a afirmat că investitorii așteaptă un buget credibil, elaborat din timp și bazat pe surse clare de finanțare, subliniind totodată că este posibilă îmbunătățirea ratingului de țară anul viitor. „România are nevoie de un buget pentru 2027 care să confirme traiectoria de ajustare, nu să o pună sub semnul întrebării. Dacă România reuşeşte să îşi mențină traiectoria fiscal – bugetară, poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027”, conchide Nazare.
Semne de întrebare ale investitorilor, după prăbușirea acțiunilor unei companii la Bursa de Valori București. Vânzări de milioane înaintea unui anunț de restructurare
O serie de tranzacții și decizii desfășurate în ultimele luni în jurul Grup Șerban Holding (GSH), emitent ce activează în mai multe domenii din agricultură, ridică semne de întrebare în rândul investitorilor. Acțiunile GSH s-au prăbușit în ședințele de tranzacționare și au pierdut peste jumătate din valoare, iar un investitor la Bursa la Valori București a făcut o cronologie a evenimentelor care indică cum acționarul grupului a vândut acțiuni de milioane de lei înainte ca restructurările companiei să devină publice. Interagroaliment cere deschiderea procedurii de insolvenţă, acțiunile se prăbușesc Interagroaliment, parte din Grup Șerban Holding, a solicitat la mijlocul lunii aprilie deschiderea procedurii de insolvență. Grupul Șerban Holding a anunțat că această decizie a fost luată din cauza pierderilor și a prețurilor mari la motorină, îngrășăminte și semințe, dar și din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor cerealelor. Interesant este faptul că decizia grupului a apărut în spațiul public înainte cu aproximativ 2 ore ca Bursa de Valori București să anunțe suspendarea temporară a companiei de la tranzacționare. Sursa: Bursa de Valori București De la începutul anului, titlurile GSH și-au pierdut aproape jumătate din valoare, cu un declin cumulat de 44,5%, dar, după solicitarea deschiderii procedurii de insolvență, acțiunile companiei au scăzut cu 25,77%. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole, inclusiv motorină, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor, care, în cel mai bun caz, au stagnat, iar în numeroase situaţii au înregistrat scăderi. Această tendinţă s-a manifestat în sectorul agricol pe parcursul ultimilor ani şi a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă”, a transmis Nicolae Şerban, unul din antreprenorii care controlează grupul Șerban Holding. Compania a avut o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, în scădere de la 500 de milioane de lei. Raportat la cifra de afaceri consolidată a grupului de 600 de milioane de lei în același an, filiala insolventă a generat singură aproximativ 77% din veniturile totale, ceea ce explică amploarea reacției bursiere. Cronologia acțiunilor Șerban Holding În contextul în care acțiunile au scăzut abrupt, Marius Alexe, investitor la BVB, a publicat pe pagina sa de Facebook o cronologie a evenimentelor care sugerează neconcordanțe între vânzări de acțiuni de 4,1 milioane de lei și anunțul oficial al restructurărilor din companie. Pe 2 februarie 2026, Nicolae Șerban, unul dintre acționarii companiei, a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei. Interesant este că, la acel moment, nu exista niciun raport care să arate că banii respectivi au fost folosiți pentru creditarea companiei. La mai puțin de o săptămână, pe 8 februarie, același acționar a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru înlocuirea sa din funcția de administrator. Ulterior, pe 18 martie, acesta a votat împotriva propriei propuneri, fără ca motivele acestor schimbări de poziție să fie explicate public. Situația a devenit tensionată pe 24 martie, atunci când compania a anunțat concedierea a aproximativ 81 de angajați și reorganizarea activității. Nici de această dată investitorii nu au primit detalii cu privire la cauzele care au dus la aceste măsuri. Momentul decisiv a venit, joi, 16 aprilie, atunci când au apărut informații cu privire la intrarea în insolvență a uneia dintre firmele din grup, Interagroaliment. Informația a fost făcută publică cu întârziere de Bursa de Valori București, iar tranzacționarea acțiunilor a fost suspendată temporar. Scăderea bruscă a acțiunilor ridică semne de întrebare în rândul investitorilor În acest context, investitorii au început să-și pună semne de întrebare cu privire la legitimitatea evenimentelor: „Problemele companiei au apărut brusc între 2 și 8 februarie 2026? Sau domnul Șerban a tranzacționat pe baza unor informații privilegiate?” Suspiciunile investitorului Marius Alexe vizează conceptul „insider trading”, care presupune utilizarea unor informații confidențiale, nepublice, „privilegiate” pentru a obține profit pe piața de capital. „În loc să spună situația reală, a vândut acțiuni, iar banii au intrat în buzunarul dumnealui? Ca de obicei, nu vom afla niciodată. Pentru că totul e minunat pe bursa noastră, așa cum vor să audă sponsorii”. În România, practica este ilegală, iar principala autoritate responsabilă cu supravegherea pieței financiare și combaterea acestui tip de practici este Autoritatea de Supraveghere Financiară. De altfel, scăderea bruscă a acțiunilor Grup Șerban Holding a avut efecte directe, în special asupra investitorilor de retail, și a pus semne de întrebare privind informațiile publicate despre companiile listate la Bursa de Valori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursa de la București bate toate bursele din Europa la câștigurile investitorilor. Franța și Germania roșesc de invidie. Cum s-a ajuns aici Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare
Specialiștii unei renumite bănci din Marea Britanie fac anunțul către investitori: Vindeți titlurile României și cumpărați-le pe cele ale Ungariei
Analiștii băncii britanice Barclays spun că investitorii ar trebui să își mute plasamentele de pe titlurile de stat emise de România către cele ale Ungariei. Deși Ungaria este expusă la șocul generat de creșterea cotației petrolului, o victorie a opoziției în Ungaria ar crește atractivitatea datoriei emise de guvernul de la Budapesta deoarece ar putea duce la o normalizare a relației cu Comisia Europeană și la deblocare unor fonduri UE. Barclays a fost printre primele bănci care, la mijlocul anului 2025, au recomandat poziționarea pe piața valutară pentru o victorie a opoziției împotriva partidului de guvernământ al premierului Viktor Orban. „Ambele țări se confruntă cu provocări generate de prețurile mai mari la petrol, prin inflație, pentru creșterea economică și de efectele asupra contului curent. Totuși, considerăm că, în cazul Ungariei, piețele se vor concentra în următoarele săptămâni asupra viitoarelor alegeri. Ne așteptăm la un efect pozitiv pe piețele financiare dacă va câștiga opoziția, având în vedere perspectivele îmbunătățirii relației cu UE și deblocării de fonduri europene”, semnalează Barclays, conform Bloomberg. În cazul țării noastre, problemele cauzate de prețul petrolului se adaugă la dificultățile bugetare. România se confruntă cu o problemă bugetară semnificativă, după ce în 2024 a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. De asemenea, Guvernul are încheiat un plan fiscal pe 7 ani cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice, iar deficitul bugetar estimat este de 6,2% din PIB în acest an, comparativ cu 7,65% anul trecut și 8,67% în 2024. „Referitor la România, efectele cotațiilor mai ridicate la petrol s-ar putea adăuga problemelor cu care se confruntă în ce privește consolidarea finanțelor publice, aceasta din urmă fiind exențială pentru păstrarea ratingului recomandat investitorilor. Cu diferențele de randament între Ungaria și România încă aproape de minimele recente pe acest segment (titluri pe 10 ani, n.r.), vedem oportunități într-o astfel de reorientare (de la titluri românești la cele ale Ungariei, n.r.)”, spun experții. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026. Dobânzile sunt mai mari decât la bănci Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. Investitorii nu mai cumpără acțiuni la reducere
Investitorii sunt tot mai prudenți după ce noile tehnologii de Inteligență Artificială au provocat scăderi puternice pe burse. Deși prețurile multor acțiuni au coborât semnificativ, mulți preferă să stea deoparte, în loc să profite „de reduceri”. Sursa foto: Envato În mod normal, când acțiunile scad brusc, investitorii cumpără și mizează pe o revenire. Acum însă, situația este diferită. Apariția unor instrumente AI tot mai avansate a creat temeri că anumite domenii ar putea fi afectate serios sau chiar transformate radical. Printre sectoarele lovite se numără transportul rutier, imobiliarele, administrarea averii și asigurările. Unele companii au pierdut într-o singură săptămână între 10% și 16% din valoarea de piață. Indicele Nasdaq a scăzut cu peste 2% în această săptămână, iar S&P 500 cu 1,4%. Însă în spatele acestor cifre moderate se ascund căderi mult mai abrupte ale unor companii importante. Temerile au fost amplificate după ce mai multe firme mici au anunțat soluții AI care ar putea înlocui munca umană sau ar putea reduce drastic costurile. De exemplu, o companie americană a susținut că platforma sa de Inteligență Artificială poate crește volumele de transport cu 400%, fără angajați suplimentari. Anunțul a șters miliarde de dolari din valoarea unor giganți din logistică într-o singură zi. Sursa foto: Envato Și sectorul administrării averii a fost afectat, după lansarea unor instrumente AI care pot automatiza planificarea financiară și fiscală. Investitorii se tem că multe modele de business tradiționale ar putea deveni rapid depășite. „Lumea se schimbă foarte, foarte repede”, a declarat un manager de portofoliu. Acesta spune cum tehnologia AI de astăzi este mult mai puternică decât cea de acum câteva luni, iar ceea ce pare sigur acum s-ar putea dovedi vulnerabil în viitor. Pe scurt, investitorii nu știu încă cine va câștiga și cine va pierde din revoluția AI. De aceea, preferă să evite riscurile și să aștepte mai multă claritate. Totuși, nu toți sunt pesimiști. Unii administratori de fonduri consideră că piața reacționează exagerat și că au apărut oportunități bune de cumpărare. Un lucru este cert însă – Inteligența Artificială nu mai este doar un trend tehnologic, ci a devenit un factor care mișcă bursele și schimbă regulile jocului în economie. AUTORUL RECOMANDĂ: Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii
Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela
La o săptămână după ce SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au obținut control asupra rezervelor de petrol , directorii celor mai mari companii petroliere i-au transmis președintelui american Donald Trump un avertisment: Venezuela are nevoie urgentă de reforme majore pentru a atrage investiții. Cu toate că Trump a declarat la conferința de vineri că industria petrolieră americană va investi 100 de miliarde de dolari pentru a reclădi sectorul energetic al Venezuelei, directorii executivi ai companiilor ca ExxonMobil și Conoco Philips au transmis că nu au de gând să intre imediat în joc. În urma naționalizării din 2007, regimul lui Hugo Chavez a confiscat activele companiilor Exxon și Conoco. După aproape 20 de ani, Caracas le datorează celor două companii câteva miliarde de dolari. Recomandarea șefului Trezoreriei SUA Șeful Trezoreriei SUA Scott Bessent a indicat joi că SUA s-ar putea baza, mai degrabă, pe mai multe companii petroliere mici decât pe cele mari pentru a investi în Venezuela. Companiile mari care se mișcă încet, care au consilii corporative, nu sunt interesate. Vă pot spune că indivizii și companii petroliere independente, exploratorii petrolieri (prospectori neautorizați/ilegal-exploratori) – ne-au înroșit liniile telefonice. Ei vor de ieri să se ducă în Venezuela, a precizat Scott Bessent. ExxonMobil ezită să investească în Venezuela în viitorul apropiat Directorul executiv Darren Woods al companiei Exxon descrie Venezuela drept o țară nefezabilă economic pentru a atrage investiții în situația actuală, informează CNBC. Iar directorul executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, s-a plâns că sistemul energetic al Venezuelei trebuie să fie restructurat. Am avut activele noastre confiscate de două ori și pentru a-ți imagina să ne implicăm pentru a treia oară ar necesita niște mici schimbări semnificative față de ce am văzut aici în trecut. Dacă ne uităm la fundamentele legale și comerciale și la cadrul în care se plasează Venezuela astăzi, este nefezabil, i-a spus Darren Woods lui Trump la Casa Albă. Șeful Exxon a declarat că este dispus totuși să trimită o echipă tehnică pentru a evalua situația curentă a industriei petroliere a Venezuelei, precum și activele. ConocoPhillips solicită restructurări și refacerea infrastructurii Venezuelei Ryan Lance l-a felicitat în numele companiei ConocoPhillips pe Donald Trump pentru că l-a înlăturat pe Maduro de la putere. A spus totuși că sectorul bancar trebuie să ajute la restructurarea datoriei Venezuelei și să furnizeze miliarde de dolari pentru a finanța restaurarea infrastructurii țării după aproape trei decenii de socialism. El a solicitat și restructurarea companiei petroliere de stat Petroleos de Venezuela (PDSVA). Întrucât ne gândim la lucruri mărețe și îndrăznețe, cred că avem nevoie să ne gâdim și la restructurarea întregului sector energetic al Venezuelei, inclusiv a PDSVA, a spus directorul companiei. Trump i-a specificat directorului Conoco că guvernul SUA nu este preocupat de recuperarea activelor companiei ce au fost pierdute în urma naționalizării din 2007. Nu ne uităm în trecut precum fac oamenii pierduți în trecut pentru că este vina lor. A fost un președinte diferit. Voi o să faceți foarte mulți bani, dar nu o să ne uităm înapoi în trecut, a spus Trump. Chevron este dispus să investească Chevron a fost singura companie petrolieră majoră care s-a arătat dispusă să investească. Vice-președintele companiei Mark Nelson a declarat că Chevron va înainta rapid producția petrolieră, care în prezent este la 240.000 de barili de petrol pe zi. Vom înainta aici în scurt timp pentru a ne crește veniturile din participația cu 100%. Suntem capabili să creștem producția prin investiția noastră prin scheme bine planificate cu 50% în următoarele 18-24 luni, a spus vicepreședintele companiei Chevron. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:Donald Trump anunță că este deschis pentru afaceri cu Rusia și China după ce a preluat tot petrolul Venezuelei
În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească
România se pregătește să intre în noul an cu o inflație uriașă, o creștere economică slabă și o presiune tot mai mare asupra consumului, în timp ce Banca Națională a României (BNR) va avea o misiune dificilă în calibrul politicii monetare. Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne statul cu cele mai mari scumpiri și o inflație de 8,6%, conform datelor Eurostat. România intră în 2026 campioană la inflație Date Eurostat Luna trecută, țările membre cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Cipru, 0,1%, Franța, 0,8% și Italia cu 1,1%. La polul opus se află țara noastră cu 8,6% urmată de Estonia, 4,7% și Croația cu 4,3%. Nici datele INS nu sunt mai optimiste, rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar mărfurile alimentare cu 7,46%. În luna noiembrie 2025, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre evoluția inflației și a dobânzilor și a spus că măsurile cabinetului Bolojan au dus făcut ca România să devină camipoana Europei la inflație. Primul șoc inflaționist care s-a manifestat la 1 iulie, atunci când au fost eliminate plafoanele pentru tarifele la energie electrică, care au determinat o creștere a prețului mediu de consum pentru electricitate de 61,6% a avut o contribuție de aproximativ 2,3% la rata anuală a inflației. Al doilea șoc, produs în luna august, care a presupus încorporarea în prețuri a modificărilor fiscale, respectiv creșterea cotelor de TVA și a accizelor, care au fost transmise în mare parte la nivelul prețurilor, a avut un impact de aproximativ 2%, care a generat ecouri și în septembrie. În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, România rămân marcată de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. Or, dacă estimările anterioarea ale BNR inidcau o apropiere de ținta de 2% până la finalul lui 2025, inflația din România continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. După o perioadă în care piețele financiare au crescut puternic, iar acțiunile au ajuns la evaluări ridicate, tot mai mulți investitori își pun semne de întrebare cu privire la riscurile pentru 2026. Deși marile bănci anticipează în continuare câștiguri consistente pe burse, lista pericolelor este lungă, de la corecția sectorului de inteligență artificială, până la tensiunile geopolitice sau probleme în zona creditului privat. Piețele par totuși calme deoarece investitorii mizează pe sprijinul masiv al statelor. În ultimii ani, guvernele au arătat că sunt dispuse să cheltuiască consistent pentru a evita încetinirile economice sau crizele sociale. Președintele Donald Trump a generat tenisuni geopolitice prin tarifele sale, dar și-a îndreptat rapid atenția către reducerile de taxe care vor aduce beneficii pentru gospodăriile americane care vor solicita rambursări la începutul lui 2026. În Europa, Germania a anunțat un program de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, iar țările din sud continuă să beneficieze de fondurile europene post-pandemie. Investitorii nu mai au încredere în mediul economic Investitorii români nu au încredere în economia locală, iar sentimentul a rămas profund accentuat în al patrulea trimestru din 2025 când 70% dintre investitorii români spuneau că nu au încredere în perspectivele economice ale României. Situația nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că țara noastră continuă să se confrunte cu o creștere lentă, deficite bugetare ridicate și o inflație uriașă. La nivel european, instabilitatea politică, deficitele bugetare și decalajele de inovare față de Statele Unite rămân vulnerabilități majore, iar pe piețele de capital investitorii devin tot mai selectivi, inclusiv în zona inteligenței artificiale. România are nevoie de disciplină fiscală pentru stabilitate economică Investitorii sunt supuși unui risc care poate da peste cap întregul mecanism, inflația. Spre deosebire de alte probleme, inflația nu poate fi combătută prin stimulente noi, dimpotrivă, cheltuielile publice excesive și relaxarea monetară pot să alimenteze creșterea prețurilor. Pentru România, riscul este și mai mare pentru că inflația rămâne peste media UE, iar BNR avertizează constant că presiunile inflaționiste sunt alimentate de măsurile fiscale exagerate și de deficitele bugetare uriașe. Spre deosebire de marile economii, țara noastră are un spațiu mult mai limitat pentru stimulente fără să pună presiune pe cursul valutar și pe costurile de finanțare. De asemenea, marile economii au capacitatea să susțină creșterea prin cheltuieli și dobânzi mai mici, în timp ce România riscă să ajungă la o inflație și mai mare și la dobânzi ridicate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avertisment: „Prețurile la fructe, legume și pâine vor exploda, vom ajunge dependenți de importuri.” Economist: „Problema e de parte socială, nu de moralitatea taxei.” Efectul impozitului Bolojan pe sere, solare și silozuri Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB
Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele