Amenințările Iranului par să dea roade. Americanii și-au retras avioanele cisternă din Bulgaria
Amenințările Iranului par să fi produs efecte deoarece două avioane cisternă americane au părăsit baza aeriană Bezmer din Bulgaria, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Apărării, citat de Reuters. Avioanele au plecat la aproape o lună de la sosirea lor în Bulgaria, măsură care a stârnit revolta Iranului. Americanii au solicitat desfășurarea temporară a aeronavelor în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare. Ulterior, Iranul a transmis că prezența aeronavelor reprezintă o complicitate la „agresiune și crime de război”. Acuzația a fost respinsă de Sofia. Avioanele americane i-au speriat pe bulgari Cele două aeronave KC-135 ale Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Bulgaria vineri. Americanii nu au comentat informația. Sosirea avioanelor a fost aprobată de Parlamentul Bulgariei pe 22 iulie. Decizia a provocat proteste din partea unor localnici care s-au temut că baza bulgară ar putea fi atacate de rachete și drone iraniene. Unele surse au susținut că Bulgaria a ajuns pe lista neagră a iranienilor care au luat în calcul un atac asupra țării de la sud de Dunăre. Ar putea fi vizate obiective americane și baze folosite de SUA în Bulgaria, au dezvăluit sursele. În aceeași situație se află și Cipru. Iranienii analizează varianta care ar putea fi folosită în cazul în care conflictul cu americanii din Orientul Mijlociu se va intensifica. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în Europa și ar obliga aliații NATO să aloce noi resurse. Iranul a amenințat și România În urmă cu câteva luni, Iranul a amenințat și România. În primăvară, oficialii iranieni au spus că punerea bazelor militare din România la dispoziția SUA echivalează, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei. Oficialul iranian a mai spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage răspunderea internațională a României. Declarația de atunci a apărut la câteva zile după ce România a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca pe teritoriul său avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran. Decizia a fost aprobată la 11 martie atât de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și de Parlament. Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că echipamentele americane sunt „defensive” și nu transportă muniție, precizând că acestea sunt corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și cu parteneriatul strategic româno-american.
Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Ambasadele SUA își îndeamnă cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu
Ambasadele SUA din Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis un mesaj cetățenilor americani aflați în aceste țări să „ia în considerare” părăsirea Orientului Mijlociu. „Cetățenii americani din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în cazul unei escaladări”, se arată în alerta de securitate publicată de ambasadele SUA din țările menționate mai sus, notează France24. Cetățenii americani sunt îndemnați să verifice detaliile zborurilor, dar și să urmeze sfaturile de siguranță ale autorităților locale. „Cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu ar trebui să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să fie pregătiți pentru anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și posibile perturbări ale călătoriilor”, se mai precizează în alertă, potrivit sursei citate. Totodată, cetățenilor americani aflați în Iordania li s-a recomandat să nu viziteze bazele militare americane din țară, iar cei aflați în Israel au fost îndemnați să se intereseze unde se află cel mai apropiat adăpost antiaerian. „Regimul iranian este imprevizibil, după cum o demonstrează deciziile sale recente de a ataca zone din regiune fără avertisment sau provocări, precum și de a-și extinde atacurile către zone care nu au fost vizate anterior”, transmite ambasada SUA la Ierusalim. Iranul și Statele Unite se află în război din 28 februarie. După un armistițiu fragil, atacurile au fost reluate.
Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele
Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială
Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie. Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”. Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni, 58.220 de morți Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”. Sursa Foto: Pentagon
Doi soldați americani uciși, iar un al treilea a fost dat dispărut în Iordania, după atacurile iraniene
Comandamentul Central al Forțelor Armate SUA a anunțat că doi soldați au murit, iar un al treilea este dat dispărut, după atacurile aeriene la o bază din Iordania, potrivit Associated Press. Potrivit comunicatului publicat sâmbătă, soldații au fost uciși cu o zi în urmă, în timp ce Armata SUA și forțele aliate se apărau împotriva atacurilor cu rachete balistice și drone iraniene. Acestea sunt primele victime americane cauzate de focul inamic iranian de la începutul războiului. Comunicatul precizează că alți patru militari, care au fost evacuați medical la spitale din Iordania, au fost externați ulterior. CENTCOM Statement on Recently Fallen, Missing U.S. Service Members TAMPA, Fla. — On July 17, two U.S. service members in Jordan were killed in action as U.S. Central Command (CENTCOM) and partner forces defended against Iranian ballistic missile and drone attacks. Additionally,… — U.S. Central Command (@CENTCOM) July 18, 2026 Teheranul lansează noi amenințări pentru SUA Cu câteva minute înainte de anunț, liderul suprem al Iranului a avertizat că vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA vor continua să atace Republica Islamică. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei – care nu a făcut vreo apariție publică încă de la începutul războiului – au calificat semnătura președintelui Trump drept „fără valoare și nulă”. Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce un negociator a anunțat că Teheranul își suspendă angajamentele asumate în cadrul acordului provizoriu semnat în în iunie, ce viza încetarea definitivă a luptelor. Atacurile au reînceput sporadic în urmă cu o săptămână. SUA a început ripostele după ce Iranul a atacat o navă comercială încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Cu o zi în urmă, SUA au atacat cinci poduri din sudul Iranului, un tren, dar și o un aeroport din estul Iranului. Drept ripostă, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA din Bahrain, Qatar și Kuweit. De la începutul războiului, 16 militari americani au fost uciși și peste 430 au fost răniți.
Republicanii din Camera Reprezentanților aprobă un pachet de 95 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte merge către războiul cu Iranul
Republicanii din Camera Reprezentanților a SUA au făcut un nou pas pentru aprobarea unui pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari, din care aproximativ 60 de miliarde ar urma să fie alocate operațiunilor militare legate de conflictul cu Iranul, potrivit AP. Propunerea, susținută de președintele Donald Trump, include și fonduri pentru agricultură, servicii de informații și noi măsuri privind organizarea alegerilor. Comisia pentru Buget a Camerei Reprezentanților a aprobat joi proiectul cu 20 de voturi la 14, exclusiv pe linie de partid, în timp ce democrații s-au opus în bloc. 60 de miliarde de dolari pentru operațiunile militare Președintele Comisiei pentru Buget, republicanul Jodey Arrington, a declarat că cea mai mare parte a fondurilor este destinată asigurării resurselor necesare armatei americane. „Sunt doar bombe, gloanțe și pregătirea pentru câmpul de luptă, astfel încât bărbații și femeile noastre în uniformă să își termine misiunea și să se întoarcă acasă în siguranță”, a spus Arrington. Pe lângă cele aproximativ 60 de miliarde de dolari destinate războiului din Iran, proiectul prevede: 13 miliarde de dolari pentru comunitatea de informații, 12 miliarde de dolari pentru agricultură,10 miliarde de dolari pentru administrația responsabilă de alegeri și sistemul electoral. Mike Johnson încearcă să impună planul lui Trump Pachetul reprezintă al treilea proiect de reconciliere bugetară promovat de republicani în actuala sesiune a Congresului, procedură care permite adoptarea cu majoritate simplă și evitarea blocajului provocat de opoziția democrată. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să obțină aprobarea proiectului înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. În ultimele zile, acesta a avut mai multe întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă și o reuniune cu parlamentarii republicani la Camp David pentru a încerca să consolideze sprijinul pentru inițiativă. Totuși, proiectul se confruntă cu rezerve inclusiv în interiorul Partidului Republican, unde unii congresmeni îl consideră insuficient, iar alții îl critică pentru impactul asupra deficitului bugetar. Democrații: americanii vor plăti nota de plată Democrații au respins proiectul și au acuzat administrația Trump că ignoră problemele economice ale populației. Brendan Boyle, principalul democrat din Comisia pentru Buget, a declarat că documentul nu abordează problema costului vieții, una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani. La rândul său, congresmanul Lloyd Doggett a afirmat că războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la carburanți și alimente. Democrații au propus mai multe amendamente, inclusiv restabilirea finanțării pentru programele de asistență alimentară și reducerea unor cheltuieli pentru a limita creșterea datoriei publice, însă toate au fost respinse. Viitorul proiectului rămâne incert Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Reprezentanților săptămâna viitoare, însă adoptarea sa este departe de a fi garantată. Republicanii dețin o majoritate fragilă, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că senatorii republicani au „multe întrebări” legate de propunere și nu există garanții că aceasta va trece și de camera superioară a Congresului. Dacă va fi aprobat de Camera Reprezentanților, proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în timp ce comisiile de specialitate vor continua să lucreze la forma finală a legislației în perioada vacanței parlamentare din august.
Donald Trump anunță că proiectul de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi aplicat și împotriva Iranului și grupării Hezbollah
„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN. Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii. „Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump. Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina. Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului. Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său.
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite
UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.