FT: Iranul atacă petroliere și dincolo de Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a limita exporturile de petrol din Golf
După atacurile asupra a două petroliere, unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite, miercuri și vineri, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a insistat, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, informează Financial Times. Forțele navale ale Gardienilor Revoluției au declarat vineri că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la Strâmtoarea Ormuz. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, avertizează Gardienii Revoluției. Gardienii Revoluției au mai declarat că „nu vor permite prezența armatelor invadatoare” în strâmtoare și că „vor răspunde ferm provocărilor inamicului menite să perturbe acest control”. Iranul intensifică atacurile asupra petrolierelor din Golf Ultimele zece zile au fost printre cele mai periculoase pentru operatorii de petroliere de la începutul războiului. Iranul a lansat o serie de atacuri asupra navelor care transportă petrol și produse petroliere rafinate din Golf, după ce mai multe rapoarte publicate la sfârșitul lunii septembrie au arătat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de nivelul mediu înregistrat înainte de război. Atacurile de miercuri și vineri, confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), sugerează că Iranul își extinde aria de acțiune. Miercuri, petrolierul Acers, deținut de o companie turcă și folosit pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal din Qatar. Atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord, potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă. Atacul de vineri, produs în apropierea Emiratelor Arabe Unite, a vizat un petrolier deținut de o companie chineză, numit Gem No. 2, au declarat două surse din domeniul securității. Președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a precizat că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare.
Pakistanul promite să apere Arabia Saudită orice mijloace disponibile. Houthi pun la încercare noua alianță cu Turcia
Khawaja Muhammad Asif a făcut declarația marți, în timpul unei vizite la Roma. Întrebat dacă forțele pakistaneze au participat deja la atacuri aeriene împotriva unor ținte iraniene din Yemen, ministrul nu a confirmat și nici nu a negat, scrie AP. El a spus însă că, în baza noului pact de apărare cu Arabia Saudită și Turcia, capacitățile militare ale Pakistanului vor fi disponibile pentru apărarea Arabiei Saudite. Khawaja Muhammad Asif – ministrul pakistanez al Apărării. Sursa foto: X Noua alianță este testată de atacurile Houthi Declarația vine la câteva zile după o întâlnire la Riad a șefilor armatelor din Pakistan, Turcia și Arabia Saudită. Oficialii au discutat despre răspunsul la atacurile Houthi. Potrivit lui Asif, rebelii și-au intensificat atacurile cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite și și-au extins controlul de-a lungul coastei yemenite a Mării Roșii. AP relatează că Houthi au capturat recent orașul-port strategic Mokha și mai multe insule din Marea Roșie. Extinderea le-ar permite să se apropie de strâmtoarea Bab el-Mandeb, prin care trece aproximativ 12% din comerțul mondial. Arabia Saudită a fost atacată în ultimele săptămâni, inclusiv asupra unor obiective petroliere. Houthi au încercat, de asemenea, să împiedice petrolierele saudite să folosească strâmtoarea. Astfel, acordul dintre cele trei state intră într-o primă situație în care angajamentele sale de apărare ar putea fi testate. Golful Aden, Yemen: Nava Marlin Luanda, în flăcări în Golful Aden după ce ar fi fost lovită de o rachetă antinavă lansată dintr-o zonă a Yemenului controlată de Houthi. Sursa foto: Marina Indiei/ZUMA Wire Pactul dintre Pakistan, Turcia și Arabia Saudită Arabia Saudită, Pakistanul și Turcia au semnat pe 7 august Acordul comun de apărare de la Mecca. Documentul prevede că un atac asupra unuia dintre membri va fi tratat drept un atac asupra tuturor celor trei. Statele au descris pactul drept defensiv și au precizat că nu este îndreptat împotriva unei anumite țări. Alianța reunește Arabia Saudită, Turcia, membră NATO, și Pakistanul, stat dotat cu arme nucleare. Ministrul pakistanez nu a făcut însă nicio referire la armele nucleare și nu a sugerat că acestea ar face parte din angajamentul față de Arabia Saudită. Textul integral al acordului nu a fost făcut public. Structura de comandă și modul în care alianța ar urma să opereze sunt încă în curs de stabilire. Asif a spus că cele trei țări creează un secretariat și pun la punct cadrul de funcționare al alianței. Alte state și-au exprimat interesul de a se alătura, însă nu există deocamdată planuri pentru extinderea alianței. Pakistanul, puternic suțsținător al căilor diplomatice În același timp, Pakistanul încearcă să păstreze deschisă și calea diplomatică. Asif a declarat că Islamabadul susține negocierile pentru încheierea conflictului regional și reluarea unui acord negociat privind programul nuclear iranian. Pakistanul a încercat anterior să joace rol de mediator între Iran și Statele Unite. În aprilie, Islamabadul a găzduit negocieri directe între cele două țări, iar în iunie acestea au ajuns la un acord interimar. În prezent, negocierile indirecte dintre SUA și Iran au fost reluate prin intermediari, însă ministrul pakistanez nu a oferit detalii despre implicarea Islamabadului în noile discuții.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
SUA și Iranul au tras asupra unor nave în apele din apropierea Iranului
Presa de stat iraniană a confirmat atacurile armatei americane. Atacul Teheranului De asemenea, a declarat că Teheranul a atacat ca răspuns trei nave afiliate SUA, precum și trei petroliere care traversau Strâmtoarea Ormuz pe o rută „neautorizată”. Conform BBC, atacurile au loc la o zi după ce președintele Donald Trump a numit conflictul „un lucru mărunt”. Vestea despre ultima represalie a Iranului a venit la câteva ore după ce secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, a scris pe rețelele de socializare: „Este simplu: dacă Iranul trage asupra navelor americane, vom distruge (și vom scufunda) petrolierele lor”. Potrivit Comandamentului Central al SUA (Centcom), două nave de război americane au fost vizate de Iran înainte de atacul american asupra a trei petroliere ce aveau legături cu Iranul. Nu au existat victime Agenția de presă de stat iraniană a relatat că nu au existat victime în atacul de sâmbătă al SUA asupra petrolierului din apropierea insulei Kharg. Echipajele de la bordul celor două petroliere atacate în Golful Oman au fost aduse la țărm cu bărci de salvare, a relatat presa de stat. Unul dintre aceste petroliere era gol, iar celălalt transporta o încărcătură de petrol.
Nicușor Dan a primit noii ambasadori ai 17 țări. Ce a discutat cu reprezentanții Iranului, Canadei și Danemarcei
Printre diplomații primiți de șeful statului s-au numărat noii ambasadori ai Vietnamului, Arabiei Saudite, Iranului, Coreei de Sud, Serbiei, Algeriei, Danemarcei, Chile, Kazahstanului și Canadei. La Cotroceni și-au mai prezentat scrisorile de acreditare reprezentanții diplomatici ai Thailandei, Côte d’Ivoire, Panama, Cambodgiei, Guatemalei, El Salvadorului și Ghanei. Nicușor Dan le-a urat succes în exercitarea mandatelor și i-a asigurat de sprijinul autorităților române. Mesaj privind Iranul: este nevoie de o soluție diplomatică Una dintre întrevederile cu o miză internațională importantă a fost cea cu noul ambasador al Iranului în România, Seyed Mohsen Emadi. Nicușor Dan a evocat relația tradițională dintre București și Teheran, iar cele două părți au subliniat necesitatea identificării unei soluții diplomatice pentru conflictul din regiune, astfel încât tensiunile să fie reduse și stabilitatea regională consolidată. În discuția cu ambasadorul Arabiei Saudite, Khalid bin Eid Al-Shammari, președintele a evidențiat statutul regatului de partener-cheie al României în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului. Bucureștiul urmărește dezvoltarea cooperării inclusiv în energie, agricultură, securitate alimentară, apărare și afaceri interne. Războiul din Ucraina și securitatea la Marea Neagră Temele de securitate au ocupat un loc important și în întrevederea cu ambasadorul Danemarcei, Stig Paolo Piras. Discuțiile s-au concentrat asupra securității la Marea Neagră și consecințelor războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cele două părți au reconfirmat viziunea comună asupra securității Flancului Estic și asupra amenințărilor la adresa Europei și NATO. Nicușor Dan a reiterat, totodată, importanța pe care România o acordă parcursului european al Republicii Moldova. Sprijinul acordat Ucrainei a apărut și în discuția cu ambasadorul Canadei, Kevin Rex. Pe agendă s-au aflat eficiența NATO, securitatea energetică și cooperarea bilaterală în domeniul securității. A fost menționată inclusiv participarea Canadei la activitățile Grupului operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră. Autostrada Timișoara – Belgrad, discutată cu ambasadorul Serbiei În relația cu Serbia, Nicușor Dan și ambasadorul Dragan Simeunović au abordat două proiecte majore de conectivitate: autostrada Timișoara-Belgrad și gazoductul Arad-Mokrin. Discuțiile au vizat și situația minorității române din Serbia, precum și rolul comunității sârbe din România în apropierea celor două țări. Cu ambasadorul Coreei de Sud, Hur Seung-chul, președintele a discutat despre Parteneriatul Strategic și cooperarea în industria de apărare, energia nucleară civilă și infrastructură. Agenda diplomatică a inclus, de asemenea, dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor cu celelalte state reprezentate, precum și cooperarea în domenii precum energia, agricultura, educația, tehnologia și securitatea cibernetică.
Netanyahu: Răsturnarea regimului din Iran este misiunea principală a Israelului
Benjamin Netanyahu a făcut declarațiile joi, la Tel Aviv, în cadrul unei întâlniri cu oficiali de rang înalt din domeniul apărării și cu conducerea armatei israeliene. „Acest regim se clatină. Este mai slab ca niciodată. Luptă pentru supraviețuire”, a afirmat premierul israelian, citat de Fox News. Netanyahu: „Nu vă puneți cu noi!” Premierul isrelian consideră că Israelul are capacitatea de a elimina ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de actuala conducere iraniană. „Sunt convins de capacitatea noastră de a elimina această amenințare o dată pentru totdeauna, adică de a răsturna acest regim. Aceasta este principala misiune care ne-a mai rămas, dar este aproape. Nu este imposibil. Este la îndemână”, a spus Netanyahu. Șeful guvernului israelian a transmis și un avertisment direct adversarilor țării sale: „Nu vă puneți cu noi. Avem puterea, determinarea și unitatea internă pentru a vă învinge”. Răsturnarea regimului iranian, obiectiv declarat al Israelului Statele Unite au reluat în această săptămână loviturile asupra unor ținte iraniene, după aproximativ o lună fără acțiuni militare directe, iar Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților Washingtonului din regiune. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran durează de peste șase luni. Operațiunile militare americano-israeliene au început la sfârșitul lunii februarie. SUA și Israel au susținut că obiectivul atacurilor este eliminarea amenințării reprezentate de programul nuclear iranian și slăbirea capacităților militare și balistice ale Teheranului. În pofida loviturilor și a sancțiunilor economice, conducerea iraniană a rămas la putere. Nu este pentru prima dată când conducerea israeliană vorbește despre răsturnarea regimului iranian. În aprilie, directorul Mossad, Dadi Barnea, declara că misiunea Israelului în Iran va fi încheiată numai atunci când actualul regim va fi înlocuit. Netanyahu însuși a afirmat miercuri că Israelul „nu și-a încheiat încă misiunea” în Iran și că structurile aflate sub conducerea sa lucrează pentru răsturnarea regimului de la Teheran.
Amenințările Iranului par să dea roade. Americanii și-au retras avioanele cisternă din Bulgaria
Amenințările Iranului par să fi produs efecte deoarece două avioane cisternă americane au părăsit baza aeriană Bezmer din Bulgaria, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Apărării, citat de Reuters. Avioanele au plecat la aproape o lună de la sosirea lor în Bulgaria, măsură care a stârnit revolta Iranului. Americanii au solicitat desfășurarea temporară a aeronavelor în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare. Ulterior, Iranul a transmis că prezența aeronavelor reprezintă o complicitate la „agresiune și crime de război”. Acuzația a fost respinsă de Sofia. Avioanele americane i-au speriat pe bulgari Cele două aeronave KC-135 ale Forțelor Aeriene ale SUA au părăsit Bulgaria vineri. Americanii nu au comentat informația. Sosirea avioanelor a fost aprobată de Parlamentul Bulgariei pe 22 iulie. Decizia a provocat proteste din partea unor localnici care s-au temut că baza bulgară ar putea fi atacate de rachete și drone iraniene. Unele surse au susținut că Bulgaria a ajuns pe lista neagră a iranienilor care au luat în calcul un atac asupra țării de la sud de Dunăre. Ar putea fi vizate obiective americane și baze folosite de SUA în Bulgaria, au dezvăluit sursele. În aceeași situație se află și Cipru. Iranienii analizează varianta care ar putea fi folosită în cazul în care conflictul cu americanii din Orientul Mijlociu se va intensifica. Astfel, conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde în Europa și ar obliga aliații NATO să aloce noi resurse. Iranul a amenințat și România În urmă cu câteva luni, Iranul a amenințat și România. În primăvară, oficialii iranieni au spus că punerea bazelor militare din România la dispoziția SUA echivalează, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei. Oficialul iranian a mai spus că o astfel de mișcare ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional și ar atrage răspunderea internațională a României. Declarația de atunci a apărut la câteva zile după ce România a aprobat solicitarea Statelor Unite de a disloca pe teritoriul său avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații prin satelit pentru operațiuni legate de Iran. Decizia a fost aprobată la 11 martie atât de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cât și de Parlament. Președintele Nicușor Dan a afirmat atunci că echipamentele americane sunt „defensive” și nu transportă muniție, precizând că acestea sunt corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu și cu parteneriatul strategic româno-american.
Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.