Trump a semnat un memorandum privind încheierea războiului din Iran
Președintele american Donald Trump a participat miercuri seară la o cină post-G7 la Palatul Versailles din Franța.Tot miercuri seară, Trump a semnat documentul privind Iranul, a declarat Casa Albă pentru BBC. Acesta a fost semnat și de președintele iranian Masoud Pezeshkian, potrivit Casei Albe. Semnarea de către cei doi lideri are loc după ce președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, și vicepreședintele american JD Vance au semnat electronic acordul duminică, explică Casa Albă. Anterior, atât Trump, cât și oficialii iranieni au indicat că va avea loc o ceremonie oficială de semnare cândva la sfârșitul acestei săptămâni. A fost dezvăluit conținutul memorandumului Înalți oficiali americani au dezvăluit conținutul memorandumului de înțelegere dintre administrația Trump și Iran înainte de ceremonia de semnare care va avea loc vineri în Elveția. Printre părțile cheie ale acordului se numără incapacitatea Iranului de a deține vreodată o armă nucleară; traficul care se întoarce în Strâmtoarea Ormuz, care va rămâne gratuit timp de cel puțin 60 de zile; ridicarea sancțiunilor americane; și încetarea ostilităților, inclusiv în Liban. Detaliile au fost dezvăluite în timp ce Trump a vorbit la summitul G7 din Franța, unde a spus că SUA vor „bombarda” Iranul dacă acesta nu respectă termenii acordului. Într-o replică ulterioară, președintele parlamentului iranian și negociatorul cheie, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a convenit asupra acordului cu administrația Trump, a declarat presei de stat că neîncrederea sa față de SUA persistă.
ONU solicită Iranului cooperarea urgentă și accesul la siturile nucleare
Consiliul ONU pentru supravegherea nucleară a cerut, miercuri, Iranului să coopereze pe deplin cu agenția, potrivit AP. A cerut și să furnizeze informații complete despre stocul său de materiale nucleare de calitate apropiată de cea militară și să le permită inspectorilor săi accesul la siturile nucleare iraniene. Furnizarea informațiilor, „esențială și urgentă” O rezoluție adoptată de consiliul de administrație al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a mai precizat că furnizarea de informații și accesul sunt „esențiale și urgente”. Acestea permit verificarea faptului că nu există „deturnări de materiale nucleare”, mai arată sursa. Douăzeci și una de țări din consiliul guvernatorilor AIEA, format din 35 de membri, au votat pentru rezoluție. Votul a avut loc la sediul AIEA din Viena, potrivit unor diplomați care au vorbit sub condiția anonimatului, pentru a descrie rezultatul votului cu ușile închise. Rusia, China și Niger s-au opus. Alte 10 țări s-au abținut, iar una nu a votat. Ce țări au înaintat rezoluția Rezoluția a fost înaintată de Franța, Regatul Unit, Germania și Statele Unite, potrivit aceleiași surse. Rezoluția „își propune să mențină presiunea diplomatică asupra Iranului. Presiunile au scopul de a asigura respectarea obligațiilor legale de garanții”, potrivit unui diplomat citat de Associated Press. De când Israelul și Statele Unite au atacat siturile nucleare ale Iranului, în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, Iranul nu a acordat inspectorilor AIEA acces la siturile nucleare afectate de atacuri. Teheranul este obligat legal să coopereze cu organismul de supraveghere în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară. Agenția nu a putut verifica starea stocului de uraniu aproape de calitate militară de la bombardamentul din iunie, mai specifică sursa. Potrivit AIEA , Iranul deține un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit cu o puritate de până la 60%. Acesta este un pas scurt, tehnic, până la niveluri de 90% pentru producerea de arme nucleare. Declarația Iranului Iranul declară că nu are în vedere dezvoltarea de arme nucleare. De asemenea, a precizat și că programul său este în întregime pașnic. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a denunțat rezoluția de miercuri. Najafi a declarat că documentul descrie situația din Iran „ca fiind destul de normală și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”. „În contextul actualului mediu de securitate fără precedent creat de atacuri și amenințări continue din partea agresorilor, bazele juridice, tehnice și operaționale pentru implementarea normală a garanțiilor în Iran au fost distruse”, a mai precizat acesta. Najafi a mai spus că Iranul a acordat AIEA acces la „toate instalațiile neafectate”. El a mai spus că că rezoluția „neglijează orice cooperare a Iranului cu agenția, chiar și în condiții de război”.
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Iranul dă vina pe SUA pentru ultimele schimburi de focuri cu Israelul
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite sunt responsabile pentru reluarea luptelor cu Israelul, argumentând că acțiunile Israelului „nu pot fi separate” de politica americană. „Fără îndoială, așa cum am spus, acțiunile regimului sionist din regiune nu pot fi separate de politicile SUA”, a spus oficialul iranian, relatează Euronews. „Nimeni nu crede că regimul sionist ar întreprinde vreo acțiune fără o coordonare și cooperare prealabilă cu Statele Unite”, a adăugat el. Declarațiile oficialului iranian vin la câteva ore după ce Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene în centrul și vestul Iranului, ca răspuns la rachetele lansate anterior de Teheran. Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor și i-a cerut, imediat după atacurile lansate de Iran, să nu riposteze. „Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani”, a spus Trump într-un interviu, la scurt timp după atacul lansat de Iran. De asemenea, Trump a mai spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte orice acord pe care Statele Unite îl vor negocia cu Iranul pentru oprirea conflictului din regiune.
SUA anunță că au doborât drone iraniene în zona Strâmtorii Ormuz
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP. Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”. Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului. Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luni Incidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global. Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului. Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul” La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri. Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar. În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul. „Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval. Context Administrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington. Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune. Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală. Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.
Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Consiliul de securitate al ONU a început. Reuniunea are loc la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați
UPDATE: Kayoko Gotoh, despre riscul extinderii efectelor războiului dincolo de granițele Ucrainei Kayoko Gotoh, director pentru Europa, Asia Centrală și Americi în cadrul Departamentelor ONU pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii și pentru Operațiuni de Pace. „Vinerea trecută, un incident periculos a concretizat avertismentele pe care le-am formulat în repetate rânduri cu privire la posibilitatea extinderii efectelor războiului dincolo de granițele sale” (…) În noaptea de 28 spre 29 mai, a precizat aceasta, o dronă înarmată a explodat la ultimul etaj al unui bloc de locuințe cu zece etaje din municipiul Galați, în estul României, rănind doi locatari, o femeie și un copil. Deși nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă înarmată de la începutul războiului, în 2022, a fost pentru prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime. Incidentul survine pe fondul unei „tendințe îngrijorătoare”, caracterizată prin incursiuni ale dronelor în spațiile aeriene și în apele teritoriale ale statelor care se învecinează fie cu Ucraina, fie cu Federația Rusă, precum și al unei escaladări puternice a ostilităților atât din partea forțelor ruse, cât și a celor ucrainene. Totodată, a spus ea, riscul unor erori de calcul militar este deosebit de periculos pentru siguranța instalațiilor nucleare, inclusiv a Centralei Nucleare de la Zaporojie, unde, potrivit informațiilor disponibile, o dronă a lovit o clădire a turbinelor la 30 mai. „În contextul tensiunilor crescute, toate părțile implicate au responsabilitatea de a acționa cu prudență și de a se abține de la orice acțiune care ar putea destabiliza și mai mult situația”, a subliniat aceasta, avertizând că „această traiectorie periculoasă de escaladare și intensificare […] riscă să scape de sub control”. UPDATE: Regatul Unit condamnă încălcarea suveranității NATO și a României „Rusia poartă toată responsabilitatea pentru escaladarea conflictului și încălcarea suveranității României. Solicităm încetarea imediată a focului. Regatul Unit este solidar cu România și NATO. Ne-am angajat să apărăm fiecare cm al teritoriului NATO, Stăm umăr la umăr pentru Ucraina și România”, a declarat reprezentantul Regatului Unit. UPDATE: Grecia denunță Rusia Reprezentanta Greciei a denunțat escaladarea războiului Rusiei și incursiunile cu drone rusești pe teritoriile Poloniei, Estoniei și României. „Grecia condamnă încălcarea spațiului aerian al României și ne exprimăm toate gândurile către persoanele rănite pentru recuperare rapidă. Toate încălcările spațiului aerian constituie violarea dreptului internațional și este inacceptabil”. UPDATE: Franța își exprimă solidaritatea față de România: „Rusia este singurul membru al Consiliului de Securitate care apare pe lista „neagră” „Franța va juca un rol în descurajarea Rusiei și își exprimă solidaritatea față de România”, a declarat reprezentantul Franței la reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate. „Este pentru prima oară când un membru al Consiliului de Securitate apare pe lista neagră a violențelor sexuale pe timp de război”, a adăugat oficialul, care la rândul său a solicitat armistițiu imediat în Ucraina. „Franța va rămâne un aliat al României”, a încheiat acesta. UPDATE: Reprezentanta Letoniei: „Vremea imperiilor, colonialismului și sferelor de influență s-a încheiat. Rusia, ca membră a Consiliului de Securitate,a devenit o amenințare” Reprezentanta Letoniei a denunțat Rusia pentru amenințarea integrității teritoriale și încălcarea dreptului internațional după ce o dronă rusească a provocat doi răniți în Galați. „Rusia, ca membră permanentă a Consiliului de Securitate, a ajuns în postura de amenințare la adresa păcii”. UPDATE: Kayoko Gotoh face prezentarea Kayoko Gotoh, directoarea pentru Europa, Asia Centrală și cele două Americi din cadrul Departamentelor pentru Afaceri Politice și de Consolidare a Păcii și Operațiuni de Pace, urmează să susțină o scurtă prezentare. Inițial, trebuia să facă prezentarea Antonio Guterres, secretarul general al ONU. Oana Țoiu: „Pentru prima oară avem răniți în rândul cetățenilor României. Comportamentul Rusiei este inacceptabil” „O dronă rusească cu explozibil a încălcat dreptul internațional după ce a violat spațiul aerian al României. S-a prăbușit și explodat deasupra unui bloc de locuințe din Galați.”, a declarat ministra demisă a Afacerilor Externe din România, Oana Țoiu. „Pentru prima oară, avem răniți printre cetățeni români. Am raportat pagube semnificative. Este consecința directă a agresiunii ruse din Ucraina. Acest comportament este inacceptabil și trebuie să înceteze. Solicităm armistițiu imediat”, a declarat ministra. O reuniunea de urgență în cadrul Consiliului de securitate al ONU a început la solicitarea României, fiind purtate discuții despre amenințările Rusiei la adresa securității internaționale în urma celui mai grav incident petrecut în spațiul NATO de la începerea războiului ruso-ucrainean. Reamintim că în noaptea dintre 28 și 29 mai, o dronă rusească cu explozibil a lovit un bloc din Galați. În urma incidentului, două persoane au fost rănite. Statul român l-a expulzat pe consulul rus de la Constanța, iar NATO și UE au denunțat Rusia pentru „nesăbuință” O dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, 29 mai. Foto: Viata-libera.ro La solicitarea României, Consiliul organizează o sesiune de informare în cadrul punctului de pe ordinea de zi „Amenințări la adresa păcii și securității internaționale”. Reuniunea de urgență are loc înainte de cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale ONU, programată pentru 3 iunie să desfășoare alegeri pentru alegerea membrilor non-permanenți prin rotație ai Consiliului de Securitate. Ambasadorul României la ONU: „Intruziunea dronei – încălcări grave ale Cartei ONU” Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite, Cornel Feruță, a anunțat că România a solicitat reuniunea în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU. „Imediat după incidentul cu drona rusească care a explodat asupra blocului de locuințe din Galați, România a inițiat consultări la ONU și a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate în temeiul articolelor 34 și 35 din Carta ONU, care reglementează rolul Consiliului în situațiile care amenință menținerea păcii și securității internaționale”, a declarat Feruță. Ambasadorul a adăugat că pătrunderea dronei rusești și detonarea acesteia pe acoperișul unui bloc din Galați, într-o zonă dens populată, care a dus la rănirea a două persoane, a încălcat Carta ONU și dreptul internațional. „Intruziunea dronei și explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea cetățenilor români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni, 1 iunie 2026, la ora 15:00, ora New York-ului, într-o
Președintele Iranului Masoud Pezeshkian și-ar fi prezentat demisia
În scrisoarea trimisă duminică, Pezeshkian a subliniat că președintele și guvernul au fost efectiv excluși din procesele decizionale majore și vitale din țară. El a afirmat că vidul creat de această situație a permis facțiunilor radicale din cadrul IRGC să preia controlul asupra afacerilor, a spus sursa. Pezeshkian a adăugat că, în aceste circumstanțe, nu este în măsură să conducă guvernul și să își îndeplinească responsabilitățile legale. Din acest motiv, a solicitat demisia imediată. Nu este încă clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia președintelui. Totuși, conținutul scrisorii indică o ruptură profundă și fără precedent la cele mai înalte niveluri ale puterii. Aceasta survine după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice. Iran International a raportat anterior că IRGC a restricționat treptat multe dintre puterile prezidențiale. De asemenea, organizația a preluat efectiv controlul asupra unor părți-cheie ale guvernului. Potrivit unor surse bine informate, situația a lăsat administrația lui Pezeshkian blocată într-un impas politic și executiv. Acest lucru a împiedicat progresul negocierilor diplomatice, precum și finalizarea și implementarea schimbărilor dorite în structura cabinetului.
UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Accesul Iranului la internetul global începe să fie reluat după o întrerupere de 88 de zile
Reluarea accesului la internetul global a avut loc în ciuda unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea la îndoială autoritatea organismului care supraveghează mișcarea, numit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul fusese înființat de președintele Masoud Pezeshkian în urmă cu o săptămână, potrivit The Guardian. Imediat după ora 15:30, ora locală, în Iran, accesul la internet a început să revină, ajungând la mai mult de o treime din nivelul normal anterior, potrivit NetBlocks, o organizație de supraveghere care monitorizează traficul web. NetBlocks a declarat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail în Iran ca fiind primul semn că schimbarea mult așteptată și amânată este implementată. Activiștii iranieni pentru drepturile digitale și observatorii de internet au raportat o mică reluare a traficului către Iran, mai mulți furnizori de servicii de internet permițând utilizatorilor să se conecteze. Aceștia par să includă rețele rezidențiale de fibră optică – internet acasă – în jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell pare să fi fost conectat doar pentru scurt timp. Internet la sub 10% față de nivelul anterior Datele furnizate de compania americană de analiză a internetului, Kentik, au indicat că accesul Iranului era încă sub 10% din nivelurile de dinainte de închidere. Doug Madory, expert la Kentik, a declarat că restabilirea până acum a părut „selectivă”. Un cercetător iranian aflat în exil a declarat că acum se poate conecta la un server din Iran pentru prima dată de la pană de curent. Cu toate acestea, el a spus că „foarte puțin” a fost restabilit și că va dura ceva timp pentru a evalua cât de conectat este cu adevărat Iranul. Teamă de faliment și șomaj Temerile legate de șomajul în masă și de falimentul comercial l-au determinat pe Pezeshkian – care a militat pe baza promisiunii unui internet gratuit – să facă lobby în culise pe lângă oficialii din domeniul securității pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial a fost făcut după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Ministrul comunicațiilor din Iran, Sattar Hashemi, a salutat anunțul guvernului de marți privind încheierea întreruperii alimentării, dar a declarat că restabilirea internetului va fi un proces gradual.