Etichetă: iran

Ambasadele SUA își îndeamnă cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu

Ambasadele SUA din Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis un mesaj cetățenilor americani aflați în aceste țări să „ia în considerare” părăsirea Orientului Mijlociu. „Cetățenii americani din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în cazul unei escaladări”, se arată în alerta de securitate publicată de ambasadele SUA din țările menționate mai sus, notează France24.  Cetățenii americani sunt îndemnați să verifice detaliile zborurilor, dar și să urmeze sfaturile de siguranță ale autorităților locale. „Cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu ar trebui să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să fie pregătiți pentru anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și posibile perturbări ale călătoriilor”, se mai precizează în alertă, potrivit sursei citate. Totodată, cetățenilor americani aflați în Iordania li s-a recomandat să nu viziteze bazele militare americane din țară, iar cei aflați în Israel au fost îndemnați să se intereseze unde se află cel mai apropiat adăpost antiaerian. „Regimul iranian este imprevizibil, după cum o demonstrează deciziile sale recente de a ataca zone din regiune fără avertisment sau provocări, precum și de a-și extinde atacurile către zone care nu au fost vizate anterior”, transmite ambasada SUA la Ierusalim. Iranul și Statele Unite se află în război din 28 februarie. După un armistițiu fragil, atacurile au fost reluate.

Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele

Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a dezvăluit costul războiului SUA cu Iran: Cu 8 miliarde de dolari mai mult decât estimarea inițială

Secretarul SUA de Război, Pete Hegseth, a estimat costul războiului cu Iran la 37.5 miliarde de dolari. De la estimarea anterioară de 29 miliarde de dolari din luna mai, costul războiului a crescut cu circa 8 miliarde de dolari. Într-o audiere a Comisiei de Creditare a Senatului de marți, Hegseth a declarat că estimarea acoperă anumite costuri pentru perioada de la începutul războiului, din 28 februarie până pe 21 iulie, precum și alte costuri anticipate până la începutul lunii septembrie.  Loading … Războiul SUA-Iran: 5 luni, costuri de 37 de miliarde $ Estimarea include unele costuri operaționale și de întreținere, precum și salariile militare, a spus secretarul. Războiul SUA-Iran a ajuns în a cincea lună, după ce ostilitățile au fost reluate și armistițiul asigurat de Memorandumul Înțelegerii a fost suspendat definitiv. Pete Hegseth a asigurat că în războiul cu Iranul, SUA nu vor repeta greșelile războiului cu Irak, care a costat 2-3 trilioane de dolari. „Nu am încercat  să refacem societatea iraniană după modelul american care presupune costul a mii de vieți de americani. Nu vom duce războaie stupide din nou, ca-n Irak și Afganistan, unde zeci de mii de femei și bărbați și-au pierdut viețile. Trump nu vrea să schimbe Iranul, dar vrea să se asigure că nu va construi arme nucleare, a spus Pete Hegseth. Secretarul l-a criticat în mod indirect pe fostul președinte George W. Bush, care a împlinit luna aceasta 80 de ani, pentru modul cum a gestionat răsturnarea regimului lui Saddam Hussein și democratizarea Irakului. „Nu noi am pornit acest război. Iranul a pornit războiul cu 47 de ani în urmă. Au ucis mii de soldați americani, inclusiv în Irak. Dar capabilitățile lor nu sunt deasupra capabilităților noastre”, a adăugat secretarul. În Irak, 4.600 de militari americani și-au pierdut viața într-un război care a durat aproape 9 ani, din 2003 până la finalul anului 2011. SUA au reluat operațiunile militare după ce gruparea teroristă Daesh a ocupat nordul Irakului și a proclamat crearea Statului Islamic în 2014. SUA au condus operațiuni aeriene într-un război care a durat trei ani pentru ca Irakul să-și recupereze teritoriile. Pete Hegseth, despre distrugerea Muntelui Târnăcopului Întrebat la audiere dacă SUA au capacitatea militară să distrugă bazele secrete ale Iranului săpate sub Muntele Târnăcopului, Pete Hegseth a răspuns: „Multe dintre capabilitățile noastre sunt secrete. Dar dacă cineva din lume poate lovi oriunde pe Pământul Verde al lui Dumnezeu, este armata Statelor Unite”.  Secretarul a continuat să-i justifice acțiunile militare ale președintelui în Iran: „Vreți ca islamiștii radicali să obțină bomba nucleară cu care pot distruge lumea? Președintele Trump merită să fie lăudat pentru eforturile și curajul său, pentru a se asigura că islamiștii nebuni nu vor avea arma nucleară”. Întrebat dacă China și Rusia sprijină Iranul și cum ar putea să o facă, Hegseth a răspuns: „Sunt modalități prin care ambele țări, la diferite niveluri, îi permit Iranului să facă ceea ce face. Da.” Trump, despre bilanțul războaielor SUA din 1945 încoace Într-o postare de pe Truth Social, Donald Trump a specificat bilanțul și durata fiecărui război major pe care l-au dus SUA de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. „Războiul din Afganistan – 20 de ani, 2.000 de morți Războiul din Irak – 9 ani, 4.600 de morți  Războiul din Vietnam – 19 ani și 5 luni,  58.220 de morți  Războiul din Coreea – 3 ani și o lună, 36.574 de morți  Războiul din Venezuela – o singură zi, 0 morți  Conflictul militar cu Iran – 4 luni, 18 morți”.  Sursa Foto: Pentagon

Doi soldați americani uciși, iar un al treilea a fost dat dispărut în Iordania, după atacurile iraniene

Comandamentul Central al Forțelor Armate SUA a anunțat că doi soldați au murit, iar un al treilea este dat dispărut, după atacurile aeriene la o bază din Iordania, potrivit Associated Press. Potrivit comunicatului publicat sâmbătă, soldații au fost uciși cu o zi în urmă, în timp ce Armata SUA și forțele aliate se apărau împotriva atacurilor cu rachete balistice și drone iraniene. Acestea sunt primele victime americane cauzate de focul inamic iranian de la începutul războiului. Comunicatul precizează că alți patru militari, care au fost evacuați medical la spitale din Iordania, au fost externați ulterior. CENTCOM Statement on Recently Fallen, Missing U.S. Service Members TAMPA, Fla. — On July 17, two U.S. service members in Jordan were killed in action as U.S. Central Command (CENTCOM) and partner forces defended against Iranian ballistic missile and drone attacks. Additionally,… — U.S. Central Command (@CENTCOM) July 18, 2026 Teheranul lansează noi amenințări pentru SUA Cu câteva minute înainte de anunț, liderul suprem al Iranului a avertizat că vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA vor continua să atace Republica Islamică. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei – care nu a făcut vreo apariție publică încă de la începutul războiului – au calificat semnătura președintelui Trump drept „fără valoare și nulă”. Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce un negociator a anunțat că Teheranul își suspendă angajamentele asumate în cadrul acordului provizoriu semnat în în iunie, ce viza încetarea definitivă a luptelor. Atacurile au reînceput sporadic în urmă cu o săptămână. SUA a început ripostele după ce Iranul a atacat o navă comercială încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Cu o zi în urmă, SUA au atacat cinci poduri din sudul Iranului, un tren, dar și o un aeroport din estul Iranului. Drept ripostă, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA din  Bahrain, Qatar și Kuweit. De la începutul războiului, 16 militari americani au fost uciși și peste 430 au fost răniți.

Republicanii din Camera Reprezentanților aprobă un pachet de 95 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte merge către războiul cu Iranul

Republicanii din Camera Reprezentanților a SUA au făcut un nou pas pentru aprobarea unui pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari, din care aproximativ 60 de miliarde ar urma să fie alocate operațiunilor militare legate de conflictul cu Iranul, potrivit AP. Propunerea, susținută de președintele Donald Trump, include și fonduri pentru agricultură, servicii de informații și noi măsuri privind organizarea alegerilor. Comisia pentru Buget a Camerei Reprezentanților a aprobat joi proiectul cu 20 de voturi la 14, exclusiv pe linie de partid, în timp ce democrații s-au opus în bloc. 60 de miliarde de dolari pentru operațiunile militare Președintele Comisiei pentru Buget, republicanul Jodey Arrington, a declarat că cea mai mare parte a fondurilor este destinată asigurării resurselor necesare armatei americane. „Sunt doar bombe, gloanțe și pregătirea pentru câmpul de luptă, astfel încât bărbații și femeile noastre în uniformă să își termine misiunea și să se întoarcă acasă în siguranță”, a spus Arrington. Pe lângă cele aproximativ 60 de miliarde de dolari destinate războiului din Iran, proiectul prevede: 13 miliarde de dolari pentru comunitatea de informații, 12 miliarde de dolari pentru agricultură,10 miliarde de dolari pentru administrația responsabilă de alegeri și sistemul electoral. Mike Johnson încearcă să impună planul lui Trump Pachetul reprezintă al treilea proiect de reconciliere bugetară promovat de republicani în actuala sesiune a Congresului, procedură care permite adoptarea cu majoritate simplă și evitarea blocajului provocat de opoziția democrată. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să obțină aprobarea proiectului înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. În ultimele zile, acesta a avut mai multe întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă și o reuniune cu parlamentarii republicani la Camp David pentru a încerca să consolideze sprijinul pentru inițiativă. Totuși, proiectul se confruntă cu rezerve inclusiv în interiorul Partidului Republican, unde unii congresmeni îl consideră insuficient, iar alții îl critică pentru impactul asupra deficitului bugetar. Democrații: americanii vor plăti nota de plată Democrații au respins proiectul și au acuzat administrația Trump că ignoră problemele economice ale populației. Brendan Boyle, principalul democrat din Comisia pentru Buget, a declarat că documentul nu abordează problema costului vieții, una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani. La rândul său, congresmanul Lloyd Doggett a afirmat că războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la carburanți și alimente. Democrații au propus mai multe amendamente, inclusiv restabilirea finanțării pentru programele de asistență alimentară și reducerea unor cheltuieli pentru a limita creșterea datoriei publice, însă toate au fost respinse. Viitorul proiectului rămâne incert Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Reprezentanților săptămâna viitoare, însă adoptarea sa este departe de a fi garantată. Republicanii dețin o majoritate fragilă, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că senatorii republicani au „multe întrebări” legate de propunere și nu există garanții că aceasta va trece și de camera superioară a Congresului. Dacă va fi aprobat de Camera Reprezentanților, proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în timp ce comisiile de specialitate vor continua să lucreze la forma finală a legislației în perioada vacanței parlamentare din august.

Donald Trump anunță că proiectul de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi aplicat și împotriva Iranului și grupării Hezbollah

„Urmează să includă Iranul, ceea ce este un lucru foarte important. S-ar putea să includă și Hezbollah”, a spus Trump despre proiectul de legi privind sancționare a Rusiei, potrivit CNN.  Trump a precizat că proiectul are „șanse mari” să fie adoptat după finalizarea detaliilor legislative și a afirmat că inițiativa reprezintă și un omagiu adus senatorului republican Lindsey Graham, care a fost un susținător important al legii.  „Lindsey și-a dorit asta foarte mult. Asta este în onoarea lui Lindsey”, a declarat Trump.  Proiectul legislativ, elaborat de mai multe luni de senatori republicani și democrați, prevede impunerea de sancțiuni și împotriva statelor care continuă să desfășoare relații comerciale cu Rusia, inclusiv prin achiziționarea de petrol și gaze naturale, pe fondul refuzului Moscovei de a negocia un acord de pace cu Ucraina.   Vinerea trecută, senatorul Lindsey Graham, aflat într-o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că a ajuns la un acord cu administrația prezidențială pentru avansarea proiectului de lege și îi oferă președintelui Donald Trump noi instrumente pentru a exercita presiuni în vederea incheierii conflictului.  Senatorul Lindsey Graham a încetat din viață sâmbătă, la vârsta de 71 de ani în urma unei boli scurte și subite. În urma decesului său, guvernatorul Carolinei de Sud, Henry McMaster, a numit-o pe Darline Graham Nordone, sora acestuia pentru continuarea mandatului său. 

Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite

UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane

Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.

Iranul ripostează la atacurile americane

Represaliile promise de Iran la atacurile americane prin să fi început, cu sirene care avertizează asupra unei amenințări iminente atât în ​​​​Bahrain, cât și în Kuweit, potrivitlor, relatează CNN . Armata kuweitiană a declarat că apărarea sa aeriană răspunde în prezent la „amenințări cu rachete ostile și drone”, avertizând că s-ar putea auzi explozii. Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că sirenele sună și a îndemnat cetățenii să „rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”. Oficialii iranieni avertizaseră asupra unui răspuns, în urma ultimelor atacuri americane asupra Iranului de miercuri seară. Forțele armate ale Iranului au vizat anterior situri militare americane atât în ​​​​Bahrain, cât și în Kuweit. Armata americană a anunțat miercuri seară că a reluat atacurile asupra Iranului. Decizia președintelui Donald Trump de a continua o nouă rundă de atacuri asupra Iranului miercuri seară s-a datorat parțial furiei sale față de faptul că Strâmtoarea Ormuz nu este încă complet deschisă – și parțial pentru că Iranul a lovit navele care tranzitau strâmtoarea în timp ce participa la un summit NATO, a declarat pentru CNN un oficial american. Frustrarea lui Trump a ieșit la iveală în timp ce acesta discuta cu reporterii la Ankara, unde a spus că armistițiul s-a „încheiat” și a anunțat noua rundă de atacuri. Oficialul a spus că momentul atacurilor inițiale ale Iranului în strâmtoare l-a deranjat în mod special pe Trump, având în vedere că acestea au avut loc în timp ce Trump se întâlnea cu lideri străini pe scena mondială la summitul NATO.

Ce se întâmpla în secret în timpul negocierilor SUA-Iran: temeri privind asasinarea unor lideri

Conform publicației, citată de Le Figaro, administrația americană era îngrijorată că Israelul ar putea viza doi oficiali iranieni de rang înalt în perioada în care SUA purtau, în primăvară, negocieri sensibile cu Iranul pentru un acord de pace provizoriu. Principalele temeri îi vizau pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Deși eliminarea unor lideri iranieni a reprezentat un element important al strategiei Israelului de la începutul conflictului, administrația americană considera că un atac asupra celor doi oficiali implicați în negocieri ar fi putut compromite discuțiile și ar fi dus la reluarea ostilităților. Potrivit surselor citate, administrația Trump a mers până la a solicita mai multor state din regiune să avertizeze discret autoritățile iraniene cu privire la riscul unei operațiuni israeliene îndreptate împotriva principalilor negociatori ai Teheranului. În primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Printre acestea s-au numărat Ali Larijani, responsabil pentru securitatea națională, și fostul ministru de Externe Kamal Kharazi, care au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la schimburi de mesaje și contacte cu Statele Unite. Noi întâlniri în Qatar și Elveția În aprilie, cu ocazia deplasării lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, autoritățile iraniene au cerut, prin intermediul Pakistanului și Qatarului, garanții de securitate, temându-se de o posibilă tentativă de asasinat menită să saboteze negocierile. Avioane de luptă pakistaneze au escortat aeronava care transporta delegația iraniană atât la sosirea în Pakistan, cât și la întoarcere. Potrivit acelorași surse, o alertă privind o posibilă amenințare israeliană a determinat aeronava să aterizeze de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să își continue drumul spre Teheran pe cale rutieră. În ciuda acestui incident, Abbas Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf au continuat negocierile cu Statele Unite, participând la noi întâlniri în Qatar, în luna mai, și în Elveția, în iunie.