Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane
Armata iraniană a anunțat că a atacat un sistem antiaerian Patriot din Kuweit, o antenă de avertizare timpurie prin satelit din Qatar și rezervoare de combustibil ale armatei americane din Bahrain. În operațiune ar fi fost utilizat „un număr mare” de drone de mai multe tipuri. În Kuweit, armata a anunțat că a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone. O persoană a fost rănită de resturile căzute în urma interceptărilor. Guvernul kuweitian a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”, și a avertizat că suveranitatea țării reprezintă o „linie roșie”. Sirenele de raid aerian au fost activate în Bahrain, iar populației i s-a cerut să se adăpostească. Forțele de apărare au transmis că au interceptat și distrus mai multe atacuri aeriene iraniene. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA. Autoritățile din Qatar au trimis alerte de urgență locuitorilor, cerându-le să rămână în interior și departe de ferestre. Nu au fost raportate imediat victime sau pagube pe teritoriul qatarez. Statele Unite au atacat aproximativ 90 de ținte în Iran Atacurile iraniene au venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că a lovit aproximativ 90 de obiective din Iran, inclusiv lansatoare de rachete, infrastructură militară, sisteme de apărare și o pistă de aeroport. Washingtonul susține că bombardamentele au urmărit să reducă posibilitatea Iranului de a amenința navele comerciale și libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Ministerul iranian al Sănătății afirmă că atacurile americane din ultimele două zile au provocat moartea a cel puțin 14 persoane și rănirea altor 78. Majoritatea victimelor ar fi membri ai forțelor armate iraniene. Președintele american Donald Trump a avertizat că atacurile vor deveni „mult mai dure” dacă Iranul continuă să lovească nave în Strâmtoarea Ormuz. El a declarat că armistițiul provizoriu dintre cele două părți este practic încheiat, deși negocierile diplomatice ar putea continua. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, aproape blocat Noua confruntare a redus din nou drastic traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Navele comerciale evită zona, iar deplasările sunt limitate în principal la un culoar nordic aprobat de Iran. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial tranzitau acest pasaj. Escaladarea a afectat și piețele financiare din Golf. Bursele regionale au înregistrat scăderi, iar prețul petrolului Brent a urcat joi la aproape 79 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind întreruperea transporturilor energetice.
Iranul ripostează la atacurile americane
Represaliile promise de Iran la atacurile americane prin să fi început, cu sirene care avertizează asupra unei amenințări iminente atât în Bahrain, cât și în Kuweit, potrivitlor, relatează CNN . Armata kuweitiană a declarat că apărarea sa aeriană răspunde în prezent la „amenințări cu rachete ostile și drone”, avertizând că s-ar putea auzi explozii. Ministerul de Interne din Bahrain a declarat că sirenele sună și a îndemnat cetățenii să „rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”. Oficialii iranieni avertizaseră asupra unui răspuns, în urma ultimelor atacuri americane asupra Iranului de miercuri seară. Forțele armate ale Iranului au vizat anterior situri militare americane atât în Bahrain, cât și în Kuweit. Armata americană a anunțat miercuri seară că a reluat atacurile asupra Iranului. Decizia președintelui Donald Trump de a continua o nouă rundă de atacuri asupra Iranului miercuri seară s-a datorat parțial furiei sale față de faptul că Strâmtoarea Ormuz nu este încă complet deschisă – și parțial pentru că Iranul a lovit navele care tranzitau strâmtoarea în timp ce participa la un summit NATO, a declarat pentru CNN un oficial american. Frustrarea lui Trump a ieșit la iveală în timp ce acesta discuta cu reporterii la Ankara, unde a spus că armistițiul s-a „încheiat” și a anunțat noua rundă de atacuri. Oficialul a spus că momentul atacurilor inițiale ale Iranului în strâmtoare l-a deranjat în mod special pe Trump, având în vedere că acestea au avut loc în timp ce Trump se întâlnea cu lideri străini pe scena mondială la summitul NATO.
Ce se întâmpla în secret în timpul negocierilor SUA-Iran: temeri privind asasinarea unor lideri
Conform publicației, citată de Le Figaro, administrația americană era îngrijorată că Israelul ar putea viza doi oficiali iranieni de rang înalt în perioada în care SUA purtau, în primăvară, negocieri sensibile cu Iranul pentru un acord de pace provizoriu. Principalele temeri îi vizau pe ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Deși eliminarea unor lideri iranieni a reprezentat un element important al strategiei Israelului de la începutul conflictului, administrația americană considera că un atac asupra celor doi oficiali implicați în negocieri ar fi putut compromite discuțiile și ar fi dus la reluarea ostilităților. Potrivit surselor citate, administrația Trump a mers până la a solicita mai multor state din regiune să avertizeze discret autoritățile iraniene cu privire la riscul unei operațiuni israeliene îndreptate împotriva principalilor negociatori ai Teheranului. În primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Printre acestea s-au numărat Ali Larijani, responsabil pentru securitatea națională, și fostul ministru de Externe Kamal Kharazi, care au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la schimburi de mesaje și contacte cu Statele Unite. Noi întâlniri în Qatar și Elveția În aprilie, cu ocazia deplasării lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, autoritățile iraniene au cerut, prin intermediul Pakistanului și Qatarului, garanții de securitate, temându-se de o posibilă tentativă de asasinat menită să saboteze negocierile. Avioane de luptă pakistaneze au escortat aeronava care transporta delegația iraniană atât la sosirea în Pakistan, cât și la întoarcere. Potrivit acelorași surse, o alertă privind o posibilă amenințare israeliană a determinat aeronava să aterizeze de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să își continue drumul spre Teheran pe cale rutieră. În ciuda acestui incident, Abbas Araghchi și Mohammad Bagher Ghalibaf au continuat negocierile cu Statele Unite, participând la noi întâlniri în Qatar, în luna mai, și în Elveția, în iunie.
SUA au lovit ținte militare iraniene după atacul asupra unei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz
„Avioane americane au atacat depozite de rachete și drone iraniene, precum și radare de coastă, după ce Iranul a lovit nava M/V Ever Lovely pe 25 iunie cu o dronă de atac unidirecțională. Nava de marfă sub pavilion singaporez ieșea din Strâmtoarea Ormuz de-a lungul coastei Omanului în momentul atacului Iranului”, a transmis Comandamentul Central , printr-un comunicat de presă, citat de CNN. https://t.co/W4zjNqnmCt — U.S. Central Command (@CENTCOM) June 26, 2026 Președintele Donald Trump a condamnat atacul iranian. „Evident, aceasta este o încălcare nechibzuită a Acordului nostru de încetare a focului”, afirmă liderul de la Casa Albă. „Încă avem de luptat. Au o oarecare capacitate, nu prea multă. Nu câștigă sau ceva de genul, dar au o oarecare capacitate; încă pot trage. Nimeni nu a văzut-o venind. Și a lovit o navă și a provocat niște pagube. Nu se pot face astfel de treburi”, a mai spus președintele Trump. În urma atacului iranian, Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție a ONU, a suspendat temporar operațiunea de evacuare a navelor comerciale blocate în regiune. „Siguranța navigatorilor rămâne prioritatea principală. Pentru a asigura o abordare coordonată și siguranța navigației, planul de evacuare va fi suspendat până când situația va deveni mai clară”, a transmis instituția.
Negocierile dintre SUA și Iran s-au blocat după amenințările lui Trump
Nu era clar dacă decizia Iranului de a suspenda negocierile a fost permanentă sau o demonstrație simbolică de protest. Înainte însă de a părăsi discuțiile față în față din Elveția, Iranul a ajuns la un proiect de acord privind modul în care SUA vor emite o derogare de la sancțiunile asupra exporturilor de petrol iranian, una dintre condițiile prealabile cheie înainte ca Iranul să deschidă discuțiile privind dosarul său nuclear, relatează The Guardian. Oficialii iranieni au susținut că derogările vor fi emise în curând, adăugând că s-au făcut progrese și în ceea ce privește deblocarea activelor iraniene din conturile bancare din străinătate. Săptămâna trecută, Iranul și SUA au semnat un memorandum de înțelegere menit să ridice blocada din strâmtoarea Ormuz, ceea ce va duce la 60 de zile de discuții privind programul nuclear civil al Iranului. Furie în rândul echipei de negocieri iraniene Fluxul de amenințări agresive ale lui Trump pe rețelele de socializare și în interviurile televizate a ajuns peste Atlantic la locul negocierilor, provocând furie în rândul echipei de negocieri iraniene, care a declarat că reprezintă o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței lor personale. Aceștia au subliniat că memorandumul semnat de Trump săptămâna trecută includea un pact de neagresiune. Amenințările lui Trump au contrastat cu tonul adoptat de vicepreședintele său, JD Vance, care a declarat că președintele i-a cerut să folosească discuțiile pentru a schimba situația cu Iranul. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Nu cred ei că, dacă amenințările lor ar fi avut vreun efect, nu ar fi ajuns la disperarea cu care se confruntă astăzi? Nu luăm deloc în considerare amenințările americanilor.” Însă delegația s-a simțit obligată să plece în semn de protest, parțial pentru că există presiuni politice interne asupra negociatorilor, care ar trebui să arate că nu au încredere în echipa de negocieri a lui Trump. Negociatorii din SUA și Iran au început discuțiile de pace duminică, în Elveția, delegația americană fiind condusă de vicepreședintele JD Vance.
Trump a semnat un memorandum privind încheierea războiului din Iran
Președintele american Donald Trump a participat miercuri seară la o cină post-G7 la Palatul Versailles din Franța.Tot miercuri seară, Trump a semnat documentul privind Iranul, a declarat Casa Albă pentru BBC. Acesta a fost semnat și de președintele iranian Masoud Pezeshkian, potrivit Casei Albe. Semnarea de către cei doi lideri are loc după ce președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, și vicepreședintele american JD Vance au semnat electronic acordul duminică, explică Casa Albă. Anterior, atât Trump, cât și oficialii iranieni au indicat că va avea loc o ceremonie oficială de semnare cândva la sfârșitul acestei săptămâni. A fost dezvăluit conținutul memorandumului Înalți oficiali americani au dezvăluit conținutul memorandumului de înțelegere dintre administrația Trump și Iran înainte de ceremonia de semnare care va avea loc vineri în Elveția. Printre părțile cheie ale acordului se numără incapacitatea Iranului de a deține vreodată o armă nucleară; traficul care se întoarce în Strâmtoarea Ormuz, care va rămâne gratuit timp de cel puțin 60 de zile; ridicarea sancțiunilor americane; și încetarea ostilităților, inclusiv în Liban. Detaliile au fost dezvăluite în timp ce Trump a vorbit la summitul G7 din Franța, unde a spus că SUA vor „bombarda” Iranul dacă acesta nu respectă termenii acordului. Într-o replică ulterioară, președintele parlamentului iranian și negociatorul cheie, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a convenit asupra acordului cu administrația Trump, a declarat presei de stat că neîncrederea sa față de SUA persistă.
ONU solicită Iranului cooperarea urgentă și accesul la siturile nucleare
Consiliul ONU pentru supravegherea nucleară a cerut, miercuri, Iranului să coopereze pe deplin cu agenția, potrivit AP. A cerut și să furnizeze informații complete despre stocul său de materiale nucleare de calitate apropiată de cea militară și să le permită inspectorilor săi accesul la siturile nucleare iraniene. Furnizarea informațiilor, „esențială și urgentă” O rezoluție adoptată de consiliul de administrație al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a mai precizat că furnizarea de informații și accesul sunt „esențiale și urgente”. Acestea permit verificarea faptului că nu există „deturnări de materiale nucleare”, mai arată sursa. Douăzeci și una de țări din consiliul guvernatorilor AIEA, format din 35 de membri, au votat pentru rezoluție. Votul a avut loc la sediul AIEA din Viena, potrivit unor diplomați care au vorbit sub condiția anonimatului, pentru a descrie rezultatul votului cu ușile închise. Rusia, China și Niger s-au opus. Alte 10 țări s-au abținut, iar una nu a votat. Ce țări au înaintat rezoluția Rezoluția a fost înaintată de Franța, Regatul Unit, Germania și Statele Unite, potrivit aceleiași surse. Rezoluția „își propune să mențină presiunea diplomatică asupra Iranului. Presiunile au scopul de a asigura respectarea obligațiilor legale de garanții”, potrivit unui diplomat citat de Associated Press. De când Israelul și Statele Unite au atacat siturile nucleare ale Iranului, în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, Iranul nu a acordat inspectorilor AIEA acces la siturile nucleare afectate de atacuri. Teheranul este obligat legal să coopereze cu organismul de supraveghere în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară. Agenția nu a putut verifica starea stocului de uraniu aproape de calitate militară de la bombardamentul din iunie, mai specifică sursa. Potrivit AIEA , Iranul deține un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit cu o puritate de până la 60%. Acesta este un pas scurt, tehnic, până la niveluri de 90% pentru producerea de arme nucleare. Declarația Iranului Iranul declară că nu are în vedere dezvoltarea de arme nucleare. De asemenea, a precizat și că programul său este în întregime pașnic. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a denunțat rezoluția de miercuri. Najafi a declarat că documentul descrie situația din Iran „ca fiind destul de normală și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”. „În contextul actualului mediu de securitate fără precedent creat de atacuri și amenințări continue din partea agresorilor, bazele juridice, tehnice și operaționale pentru implementarea normală a garanțiilor în Iran au fost distruse”, a mai precizat acesta. Najafi a mai spus că Iranul a acordat AIEA acces la „toate instalațiile neafectate”. El a mai spus că că rezoluția „neglijează orice cooperare a Iranului cu agenția, chiar și în condiții de război”.
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Iranul dă vina pe SUA pentru ultimele schimburi de focuri cu Israelul
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite sunt responsabile pentru reluarea luptelor cu Israelul, argumentând că acțiunile Israelului „nu pot fi separate” de politica americană. „Fără îndoială, așa cum am spus, acțiunile regimului sionist din regiune nu pot fi separate de politicile SUA”, a spus oficialul iranian, relatează Euronews. „Nimeni nu crede că regimul sionist ar întreprinde vreo acțiune fără o coordonare și cooperare prealabilă cu Statele Unite”, a adăugat el. Declarațiile oficialului iranian vin la câteva ore după ce Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene în centrul și vestul Iranului, ca răspuns la rachetele lansate anterior de Teheran. Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor și i-a cerut, imediat după atacurile lansate de Iran, să nu riposteze. „Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani”, a spus Trump într-un interviu, la scurt timp după atacul lansat de Iran. De asemenea, Trump a mai spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte orice acord pe care Statele Unite îl vor negocia cu Iranul pentru oprirea conflictului din regiune.
SUA anunță că au doborât drone iraniene în zona Strâmtorii Ormuz
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP. Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”. Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului. Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luni Incidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global. Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului. Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul” La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri. Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar. În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul. „Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval. Context Administrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington. Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune. Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală. Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.