WSJ: Cum a reușit China să furnizeze componente de drone Iranului și Rusiei
Companiile chineze furnizează Rusiei și Iranului o gamă largă de componente pentru producția de drone, în ciuda sancțiunilor americane, potrivit datelor de la Administrația Vamală a Chinei, relatate de The Wall Street Journal (WSJ). Documentele acoperă o varietate de bunuri, inclusiv motoare, cipuri de calculator, cabluri cu fibră optică și giroscoape. Potrivit ziarului, exportatorii chinezi au etichetat anterior greșit în mod intenționat unele transporturi pentru a eluda sancțiunile americane și europene. Cu toate acestea, companiile chineze au încetat recent să mai facă acest lucru, notează WSJ, citând analiști din domeniul armelor și foști oficiali de rang înalt ai Departamentului Trezoreriei SUA. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că „aplică în mod constant restricțiile la exportul de articole cu dublă utilizare, în conformitate cu legile și reglementările sale, precum și cu obligațiile sale internaționale”. Cu toate acestea, potrivit unor foști oficiali ai Departamentului Trezoreriei SUA și analiștilor din industrie, companiile rusești și iraniene au achiziționat recent din ce în ce mai mult componente pentru drone direct din China. De exemplu, Conflict Armament Research, o organizație britanică care investighează traficul ilegal de arme, a raportat o „creștere notabilă” a utilizării componentelor fabricate în China în dronele din clasa Shahed.
Comportament pripit și stângaci: cinci civili morți după ce SUA au lovit două ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz
Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera. „Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim. După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”. Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.
China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic
Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera. Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Iranul a cerut o decizie fără precedent împotriva Israelului
Tensiunile sunt din ce în ce mai accentuate pe axa Iran – Israel, după conflictul armat declanșat la capătul lunii februarie a acestui an. Recent, ministrul iranian al Sportului și Tineretului, Ahmad Donyamali, a lansat o scrisoare în direcția Comitetului Internațional Olimpic, dorind ca israelienii să fie suspendați din competițiile sportive internaționale. Ministrul Sportului și Tineretului din Iran a pus tunurile pe Israel Potrivit insidethegames.biz, oficialul regimului de la Teheran a descris situația actuală drept un „război impus de americani și sioniști”. Sursa citată arată că agenția de știri de stat ISNA a relatat că Ahmad Donyamali a trimis o scrisoare către șefa Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, îndemnând-o să adopte o poziție transparentă cu privire la evenimentele petrecute în Iran în ultima vreme. Mesajul ministrului iranian se concentrează asupra condamnării acțiunilor israelienilor și îndeamnă la suspendarea echipelor sportive din Israel din întrecerile internaționale. „Țara noastră, leagănul uneia dintre cele mai vechi civilizații din lume, a fost clădită pe o cultură a păcii, a toleranței și a demnității umane. Credem că sportul este limbajul comun al națiunilor pentru promovarea păcii și a prieteniei; un ideal care formează spiritul Cartei Olimpice. Recentele invazii agresive ale SUA și ale regimului israelian împotriva Republicii Islamice Iran nu reprezintă doar o încălcare clară a suveranității națioale și a dreptului internațional, ci vizează direct și pilonii sportului și idealurile olimpice. Documentele oficiale indică faptul că infrastructura sportivă a țării, care aparține generației tinere și comunității sportive, a fost supusă unor atacuri deliberate. Printre acestea se numără distrugerea totală a sălii cu 12.000 de locuri din Complexul Sportiv Azadi, un simbol al patrimoniului nostru sportiv, alături de daune grave aduse altor 287 de centre sportive din țară. Mai dureroasă decât pierderile materiale este pierderea unor vieți prețioase, curmate de aceste atacuri”, se arată în scrisoare. „Condamnați crimele regimului sionist pentru a demonstra că acest organism internațional se opune oricărei încălcări a drepturilor omului” Iată partea de încheiere din mesajul lui Ahmad Donyamali: „Condamnați crimele regimului sionist pentru a demonstra lumii că acest organism internațional se opune oricărei încălcări a drepturilor omului și oricărei agresiuni împotriva demnității umane. Pe baza precedentelor și procedurilor existente pentru tratarea încălcărilor Cartei Olimpice, luați măsurile corespunzătoare pentru a suspenda activitățile sportive ale regimului sionist în toate arenele internaționale. Înființați un comitet pentru a documenta și evalua daunele aduse instalațiilor sportive și drepturile încălcate ale sportivilor iranieni. Se așteaptă ca stimata dumneavoastră instituție, bazându-se pe independența și pe misiunea sa istorică, să nu permită ca violența și agresiunea să arunce o umbră asupra spiritului pașnic al sportului”. Merg iranienii la Campionatul Mondial? Donald Trump: „Dacă Gianni Infantino a spus asta, atunci sunt de acord” O altă veste notabilă despre Iran? Gianni Infantino, șeful FIFA, a dat asigurări în legătură cu faptul că naționala de fotbal a acestei țări va participa la Campionatul Mondial din 2026, iar reacția președintelui american Donald Trump nu a întârziat să apară. „Dacă Gianni (n.r. – Infantino) a spus asta, atunci sunt de acord. A vorbit despre asta. I-am spus: «Fă ce vrei. Poţi să-i iei. Nu eşti obligat să-i iei». Probabil au o echipă bună… De fapt, e greu de crezut, dar cred că trebuie să-i lăsăm să joace”, a declarat liderul de la Casa Albă. Chiar și așa, oficialii iranieni sunt încă în dubiu cu privire la participarea la turneul final din SUA, Canada și Mexic, potrivit secretarului general al Comitetului Naţional Olimpic, Mahdi Alinejad. Acesta susține că hotărârea va aparține guvernanților din Iran, deoarece securitatea sportivilor este pe primul loc în această poveste.
FT: ExxonMobil și Chevron rezistă presiunii lui Trump de a crește producția de petrol
ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii. Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume . Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani. Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen. „Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.” Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru. Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate. Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut. Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat. Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru. Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare. Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian. Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%. Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
MAE: Patru români se află la bordul unei nave sechestrate de Iran
„Ambasada României în Republica Islamică Iran are în atenție situația a patru cetățeni români, aflați la bordul navei MSC Francesca, care este în prezent sechestrată de către autoritățile iraniene”, se arată în informarea emisă de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit ambasadei României de la Teheran, cetățenii români sunt în siguranță, iar diplomații se află în contact cu autoritățile iraniene și diplomați europeni. „Ambasada a întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente locale care au transmis că cei patru cetățeni se află în siguranță și în stare bună de sănătate. Reprezentanții Ambasadei României la Teheran continuă să monitorizeze situaţia şi sunt în contact cu autoritățile iraniene, cu omologii europeni, precum și cu partenerii din Muntenegru, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, notează MAE. MAE anunță că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest caz. reamintește cetățenilor români aflați în situații de urgență pe teritoriul Iranului că pot apela numărul de urgență al Ambasadei României la Teheran (+98 21 77647570). Nava a fost capturată miercurea trecută pentru încălcări ale legislației maritime, anunțau autoritățile de la Teheran. Mișcarea Iranului a venit după ce președintele Trump a suspendat atacurile pe termen nelimitat, fără ca negocierile de pace să dea semne de reluare.
Trump analizează noi opțiuni militare în Iran, inclusiv atacuri rapide și controlul Strâmtorii Hormuz
Planurile analizate includ un val de atacuri „scurt și puternic” asupra Iranului, care ar putea viza inclusiv infrastructură militară și strategică, în speranța de a sparge blocajul negocierilor. Potrivit unor surse citate de Axios, Washingtonul speră ca o astfel de acțiune să determine Teheranul să revină la masa negocierilor cu o poziție mai flexibilă. SUA ar putea trimite forțe terestre Un alt scenariu luat în calcul vizează preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a permite reluarea transportului comercial. Operațiunea ar putea implica și trupe terestre. Pe lista opțiunilor discutate s-ar afla și o posibilă misiune a forțelor speciale pentru securizarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Blocada, principalul instrument de presiune Trump a declarat că vede blocada navală împotriva Iranului ca fiind „mai eficientă decât bombardamentele”, considerând-o în acest moment principalul instrument de presiune, dar fără a exclude o acțiune militară dacă Iranul nu face concesii. În paralel, planificatorii militari americani analizează riscul ca Iranul să riposteze împotriva forțelor SUA din regiune, în cazul unei escaladări a conflictului, în urma blocadei sau a unei eventuale acțiuni militare americane. La briefingul de joi este așteptat să participe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Precedentul din februarie Potrivit unor surse apropiate administrației americane, un briefing similar, susținut la finalul lunii februarie, a precedat declanșarea războiului dintre SUA, Israel și Iran.