UE ia în considerare înghețarea temporară a plafonării prețului petrolului rusesc din cauza războiului SUA-Iran
Pragul actual al prețului la petrol este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit până la sfârșitul verii. Uniunea Europeană ia în considerare să înghețe temporar plafonarea prețului petrolului rusesc din cauza războiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol au crescut vertiginos ca urmare a războiului dintre SUA și Iran și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Uniunea Europeană își propune să finalizeze și să propună oficial un nou pachet de măsuri la începutul lunii iunie împotriva Kremlinului. Blocul european înăsprește și mai mult restricțiile asupra veniturilor energetice ale Rusiei și ar priva industria militară rusească de resurse esențiale. Ce entități și resurse sunt vizate Măsurile vizează băncile, comercianții de petrol și operatorii de criptomonede din Rusia. Vor fi impuse restricții comerciale pentru mineralele și metalele vitale din sectorul aerospațial al Rusiei, scrie Bloomberg, care susține că a primit informații de la persoane care au vorbit sub anonimat. Blocul european a adoptat un mecanism dinamic în ultimul an pentru a se asigura că plafonul este automat stabilit la un interval de 6 luni – cu 15% mai mic decât cursul mediu de piață pentru țițeiul rusesc. 20 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei ce au transportat petrol ar urma să fie sancționate. Sancțiunile s-ar putea extinde și la navele care transportă gaze naturale lichefiate, cu scopul de a limita capacitatea Kremlinului de a crea o „flotă fantomă” și pentru transportul de gaz natural lichefiat. Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: „Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu” Al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei Conform plafonului, UE le va interzice firmelor europene să mai furnizeze servicii (asigurări și transport) dacă implică petrol vândut peste prag. Următoarea revizuire a plafonului de preț din iulie ar duce la creșterea nivelului la cel puțin 65 de dolari, mai mare decât pragul anterior de 60 de dolari stabilit la nivel colectiv de Grupul celor Șapte (G7). Măsura ar putea fi parte din cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 21-lea de la începerea invaziei ruse a Ucrainei. Reprezentanții statelor membre au fost informați despre planuri de săptămâna trecută. UE are în vedere și controalele exporturilor asupra mai multor firme din China, India, Turcia și alte țări din Asia Centrală, pe motiv că furnizează Rusiei bunuri restricționate ce pot fi folosite la fabricarea armelor. UE intenționează să mențină activele înghețate ale Rusiei până când Kremlinul decide să înceteze ostilitățile cu Kievul și va plăti despăgubiri statului ucrainean. Sursa Foto: Hepta/Shutterstock Autorul recomandă: Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, face o previziune sumbră: „Războiul din Ucraina se va încheia peste 10 ani”
Accesul Iranului la internetul global începe să fie reluat după o întrerupere de 88 de zile
Reluarea accesului la internetul global a avut loc în ciuda unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea la îndoială autoritatea organismului care supraveghează mișcarea, numit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul fusese înființat de președintele Masoud Pezeshkian în urmă cu o săptămână, potrivit The Guardian. Imediat după ora 15:30, ora locală, în Iran, accesul la internet a început să revină, ajungând la mai mult de o treime din nivelul normal anterior, potrivit NetBlocks, o organizație de supraveghere care monitorizează traficul web. NetBlocks a declarat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail în Iran ca fiind primul semn că schimbarea mult așteptată și amânată este implementată. Activiștii iranieni pentru drepturile digitale și observatorii de internet au raportat o mică reluare a traficului către Iran, mai mulți furnizori de servicii de internet permițând utilizatorilor să se conecteze. Aceștia par să includă rețele rezidențiale de fibră optică – internet acasă – în jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell pare să fi fost conectat doar pentru scurt timp. Internet la sub 10% față de nivelul anterior Datele furnizate de compania americană de analiză a internetului, Kentik, au indicat că accesul Iranului era încă sub 10% din nivelurile de dinainte de închidere. Doug Madory, expert la Kentik, a declarat că restabilirea până acum a părut „selectivă”. Un cercetător iranian aflat în exil a declarat că acum se poate conecta la un server din Iran pentru prima dată de la pană de curent. Cu toate acestea, el a spus că „foarte puțin” a fost restabilit și că va dura ceva timp pentru a evalua cât de conectat este cu adevărat Iranul. Teamă de faliment și șomaj Temerile legate de șomajul în masă și de falimentul comercial l-au determinat pe Pezeshkian – care a militat pe baza promisiunii unui internet gratuit – să facă lobby în culise pe lângă oficialii din domeniul securității pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial a fost făcut după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Ministrul comunicațiilor din Iran, Sattar Hashemi, a salutat anunțul guvernului de marți privind încheierea întreruperii alimentării, dar a declarat că restabilirea internetului va fi un proces gradual.
FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”
Pirateria somaleză este în creștere din cauza războiul din Iran. Navele sunt obligate să facă ocolișuri riscante
Conflictul intensificat din Orientul Mijlociu a blocat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aproximativ 20% din petrolul, gazele naturale și materiile prime esențiale din lume. Pentru a evita acest lucru, transportatorii sunt nevoiți să ocolească extremitatea sudică a Africii, prelungind timpii de călătorie cu săptămâni și împingând traficul maritim direct în bazinul volatil somalez, potrivit CNN. Această redirecționare costă aproximativ 1 milion de dolari în cheltuieli suplimentare per navă, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul, asigurarea și operarea. Dar a permis și revenirea piraților, care amenință să spulbere ani de calm relativ de-a lungul coastei somaleze. Profitând de creșterea traficului, rețelele piratate au executat un val de deturnări consecutive în ultimele săptămâni, semnalând o renaștere majoră. Conform unui aviz din 12 mai al Oficiului pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO), pirații somalezi rețin în prezent cel puțin trei nave: două petroliere și un transportator de mărfuri generale/ciment. UKMTO, care avertizează firmele de transport maritim cu privire la riscurile de securitate maritimă, a confirmat că navele au fost capturate între 21 aprilie și 2 mai, inclusiv o navă deturnată în largul coastei Yemenului și deviată către Somalia. Companiile au plătit răscumpărări piraților Somalia are o graniță maritimă comună cu Yemenul. Prin urmare, agenția a avertizat că „nivelul de amenințare reprezentat de piraterie rămâne sever” de-a lungul coastei și bazinului Somaliei – ape care au câștigat faimă la nivel mondial ca principal focar de deturnări maritime la sfârșitul anilor 2000. De la începutul anilor 1990, Somalia nu a avut un guvern central funcțional, ceea ce a permis pirateriei să prospere. Criza s-a intensificat atunci când companiile de transport maritim au început să plătească răscumpărări care au crescut de la mii de dolari la plăți de milioane de dolari.
Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală
Experții financiari trag semnale de alarmă că din cauza prelungirii războiului dintre SUA și Iran, lumea e la câteva săptămâni distanță de o recesiune. Temerile economice apar în contextul în care Trump a avertizat Iranul că „ceasul ticăie” și „timpul se scurge” pentru a ajunge la un acord de pace. Potrivit unor rapoarte, președintele se pregătește să reia atacurile militare. Iar ultimele imagini generate cu AI postate pe Truth Social relevă că Trump ia chiar în considerare să bombardeze nuclear Iranul. În aprilie, înainte de încheierea armistițiului, Trump a amenințat Iranul că-i va distruge centralele electrice și podurile. Pe 8 aprilie, Trump a amenințat că va aduce Iranul înapoi în „epoca de piatră” și că „o întreagă civilizație va muri la noapte”. Prețul la barilul de petrol ar putea crește la 180$ Criza petrolieră încă continuă după ce Iran și SUA au impus blocade în Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă pentru 20% din tranzitul petrolier global. Peste 80 de țări au impus raționalizarea carburanților ca urmare a pericolului creșterii prețului la petrol la peste 180 de dolari barilul. Economiștii și comercianții avertizează că dacă războiul nu se va încheia cât mai repede, va urma un nou val de scumpiri majore. Prețul mediu la galonul de carburant în SUA a crescut deja la 4,50 de dolari. „Epoca de Aur” a lui Trump ar putea fi pe sfârșite. „Drill,Baby, Drill” nu este destul… Financial Times avertizează că noul val de scumpiri la carburanți ar ptuea duce nu doar la raționalizarea enzinei, dar și la închiderea unor industrii la scară largă și la stagnarea creșterii economice globale. JPMorgan estimează că stocurile de petrol din toate țările dezvoltate vor ajunge să opereze la nivel de stres din iunie, fiind în prag de epuizare. „Dacă războiul cu Iran nu se încheie în următoarele săptămâni și Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, mi-e teamă că o recesiune globală este pe masă”, a spus comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Daily Mail. Milioane de turiști și-ar putea lua adio de la vacanțele de vară Cererea pentru aparatele de aer condiționat și zborurile programate pentru vacanțele de vară ar putea grăbi epuizarea carburanților chiar din luna iunie. Paul Diggle, șef economist la fundația Aberdeen, avertizează: „Luăm urmările foarte în serios. Trăim cu timp împrumutat”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump, anunțul care dă fiori: „O civilizație întreagă va pieri la noapte”
Sondaj NYTimes: 64% dintre americani cred războiul împotriva Iranului a fost o greșeală
Majoritatea alegătorilor consideră că președintele Trump a luat decizia greșită de a intra în război cu Iranul, conform unui sondaj New York Times/Siena , ceea ce a plasat Partidul Republican pe o poziție politică precară în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, pe măsură ce rata sa de aprobare scade, iar îngrijorările economice cresc. Sondaj NYTimes Majoritatea alegătorilor au spus că războiul nu merită costurile și au avut opinii profund pesimiste despre economie. Rata de aprobare a lui Donald Trump – un indicator istoric cheie al performanței partidului unui președinte în alegeri – a scăzut la un minim al celui de-al doilea mandat în sondajele Times/Siena, de 37%, pe fondul conflictului extrem de nepopular din Orientul Mijlociu, anunță NYTimes. Aproape două treimi dintre alegători au declarat că intrarea în război a fost o decizie greșită, inclusiv aproape trei sferturi dintre independenții importanți din punct de vedere politic. Mai puțin de un sfert dintre toți alegătorii au considerat că războiul a meritat costurile. Republicanii au aprobat în general performanța lui Trump în funcție și războiul. Însă majoritatea celorlalți alegători au arătat un scepticism serios față de conducerea sa în alte probleme importante, inclusiv economia și costul vieții. 64% dintre toți alegătorii au dezaprobat modul în care gestionează economia, un punct forte al său de mult timp, iar majoritățile și-au exprimat opinii negative cu privire la modul în care gestionează costul vieții, imigrația și conflictul israeliano-palestinian. În special, alegătorii independenți au devenit mai nemulțumiți de Trump. Șaizeci și nouă la sută au dezaprobat performanța sa în funcție, în creștere față de 62% într -un sondaj Times/Siena din ianuarie. Patruzeci și șapte la sută dintre independenți au spus că politicile sale i-au afectat, în creștere față de 41% în toamna anului 2025 . Per total, 44% dintre alegători au declarat că politicile lui Trump i-au afectat personal, față de 36% toamna trecută. Liderii republicani au încă unele avantaje electorale. Partidul a câștigat un avantaj structural pe harta Camerei Reprezentanților prin eforturile sale de a redesena hărțile Congresului în statele republicane, oferind republicanilor un avantaj de aproximativ șase până la zece districte noi favorabile . Și, deși mediul politic s-a înrăutățit pentru președinte și partidul său, democrații nu au reușit încă să-i convingă pe alegători că oferă o alternativă convingătoare. Sondajul a indicat că democrații nu și-au îmbunătățit imaginea politică, nici măcar după mai bine de un an în care au încercat să demonstreze că înțeleg preocupările alegătorilor și că se pot opune lui Donald Trump. Doar 26% dintre alegători s-au declarat mulțumiți de Partidul Democrat.
Israel și Liban prelungesc armistițiul cu 45 de zile / Negocieri de securitate la Pentagon și speranțe de pace durabilă
Israelul și Libanul au convenit vineri să prelungească cu 45 de zile armistițiul care a redus intensitatea conflictului dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, după două zile de discuții facilitate de Washington, relatează Reuters. Acordul era programat să expire duminică. „Încetarea ostilităților din 16 aprilie va fi prelungită cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, pe X, adăugând că discuțiile au fost „extrem de productive”. Declarații pozitive Cele două delegații au emis și ele declarații pozitive – cea mai înaltă formă de contact diplomatic între cele două țări din ultimele decenii. Conflictul a escaladat după ce Hezbollah a tras rachete asupra Israelului pe 2 martie, la trei zile de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul. Israelul a răspuns cu o campanie aeriană și o invazie terestră în sudul Libanului, care a dus la strămutarea a circa 1,2 milioane de persoane. Negocieri pe două paliere Președintele american Donald Trump a anunțat armistițiul luna trecută, după primele discuții dintre ambasadorii celor două țări la Washington. De atunci, schimburile de focuri au continuat, cu ostilitățile concentrate în zona de securitate autoproclamată pe care forțele israeliene o ocupă în sudul Libanului. Negocierile continuă pe două paliere. Pe 29 mai va fi lansat un „track de securitate” la Pentagon, cu participarea unor oficiali militari, iar pe 2-3 iunie Departamentul de Stat va reuni cele două delegații pentru un track politic. Discuții „sincere și constructive” „Sperăm că aceste discuții vor avansa spre o pace durabilă, recunoaștere reciprocă a suveranității și integrității teritoriale și securitate reală de-a lungul frontierei comune”, a declarat Pigott. Libanul participă la negocieri în ciuda obiecțiilor Hezbollah și prioritizează încetarea completă a ostilităților. Israelul condiționează orice acord de pace mai larg de dezarmarea Hezbollah. Miza este și mai mare în contextul diplomatic regional: Iranul a declarat că încheierea războiului israelian din Liban este una dintre condițiile sale pentru un acord în conflictul mai amplu cu SUA. Ambasadorul israelian în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „sincere și constructive”, avertizând totodată că „vor exista suișuri și coborâșuri”, dar că „potențialul de succes este mare”.
Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.
Valentin Stan: Vocile propagandei se contrazic în propriile narative legate de războiul din Iran
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Joe Kent, fost șef al Centrului anti-terorist din SUA, se contrazice în propaganda anti-Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: La un moment dat, a fost un băiețel Joe Kent, că era șeful centrului de contra-teroriști, care și-a dat demisia. Pe treaba asta s-a construit o întreagă cabală în America, mai ales democrații. Mamă ăsta, ce tare, nu știu ce… Trump a zis, bă, ăsta a fost desfășurat ca militar în diferite teatre de operațiuni. A suferit săracul o nenorocire. În 2019, soția lui a fost omorâtă într-un atentat sinucigaș în Siria. Și soția a lui era tot ofițer. A candidat și de două ori la Congres, dar nu i-a ieșit. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Joe Kent, fost șef al Centrului anti-terorist din SUA, se contrazice în propaganda anti-Trump. Acesta a început prin a spune că Joe Kent a avut mai multe manifestări antisemite. Una dintre acestea, observă jurnalistul, este o declarație prin care Kent susținea că Israelul trebuie să facă ce vrea America, atâta timp cât primesc arme americane. Stan susține că propaganda pe care o face și Kent este ilogică și se combate prin propriile narațiuni. La un moment dat, a fost un băiețel Joe Kent, că era șeful centrului de contra-teroriști, care și-a dat demisia. Pe treaba asta s-a construit o întreagă cabală în America, mai ales democrații. Mamă ăsta, ce tare, nu știu ce… Trump a zis, bă, ăsta a fost desfășurat ca militar în diferite teatre de operațiuni. A suferit săracul o nenorocire. În 2019, soția lui a fost omorâtă într-un atentat sinucigaș în Siria. Și soția a lui era tot ofițer. Bine, s-a recăsătorit cam repede… A candidat și de două ori la Congres. Nu i-a ieșit. Dar, mi s-a părut a nice guy (n.r. un băiat cumsecade) și l-am pus șef la anti-terorism, zice Trump. Micuțul a descoperit că Israelul dictează Americii ce să facă, adică Trump ia ordine de la Netanyahu. Și a descoperit cum trebuie făcut și procedat corect în situația asta. Băi, treaba asta și acum as we speak (n.r. în timp ce vorbim) e în vogă în Statele Unite ale Americii. Ăștia au spus bă, are o problemă. Unii au spus băi, este antisemit, săracul… Dar de unde să știi tu că e antisemit? Hai să îți arăt cine e Joe Kent. Apropo de antisemitism, știi ce zice Kent? Noi le dăm arme la israelieni să se apere, da? Atunci să facă ce zicem noi. Bă, dacă nu fac ce zicem noi, să le luăm armele înapoi. Cum ai definit antisemitismul? Cam așa… Zice băi, să-ți explic cum trebuie făcut, cum a făcut Trump în primul mandat și că l-a omorât pe Soleimani, că era unul din șefii terorismului iranian. Dar ne-am dus peste Iran. Știi de ce? Că dacă te duci peste Iran, se strânge poporul în jurul Ayatollahilor. Asta e prima. A doua, zice bă, da, știi ce se întâmplă? Ăștia sunt foarte atenți, Ayatollahii… Că dacă te duci peste ei, știi ce se întâmplă? Ies oameni în stradă. Stai, parcă se strângeau în jurul poporului. Iau pe a treia… Dar n-au mai ieșit în stradă. Știi de ce? Că a murit Khamenei. Ei au vrut să iasă, dar când a murit ăla și a fost așa martir… Asta spune Kent…
Președintele Trump propune suspendarea accizei pe combustibil pentru o perioada nedeterminată
„Vom elimina taxa pe benzină pentru o perioadă de timp, iar când prețul benzinei va scădea, o vom lăsa să revină treptat”, a spus președintele Trump pentru CBS News. Suspendarea taxei federale pe carburanți ar necesita însă aprobarea Congresului american, astfel, atât senatorul republican Josh Hawley, cât și reprezentanta Anna Paulina Luna au anunțat că vor introduce un proiect de lege pentru suspendarea taxei federale pe carburant. Prețurile la benzină au crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, la finalul lunii februarie, atingând duminică un nivel de peste 4.52 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane de Automobilism. Scumpirea a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct naval tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, afectând piața carburanților și a energiei. Legat de ultima propunere de pace venită din partea Iranului, Trump a spus: „Total inacceptabilă. A fost doar o propunere proastă, o propunere stupidă, de fapt, făcută de oameni care nu au nicio idee despre pericolul în care se află. O propunere foarte stupidă. Proast scrisă, prost prezentată”.