Etichetă: iran

Ion Cristoiu: Iran are 3 forțe la conducere. Cât trăia Khamenei, toți ajungeau la ei. Acum americanii nu știu cu cine să mai discute

În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine?” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum în Iran există trei forțe la conducere. Acesta vorbește despre structura civilă, religioasă și militară care reprezintă cele trei puteri. Jurnalistul a mai adus în discuție și faptul că Administrația Americană nu știe cu cine să discute pentru încheierea războiului. Cristoiu presupune că Trump ar fi plecat în China pentru a se sfătui cu Xi Jinping, în legătură cu Iranul. „Marea problemă a Administrației Americane este că n-are cu cine sta de vorbă. Eu cunosc încă din timpul războiului din Irak structurile. Deci, acolo a fost o structură religioasă foarte puternică a lui Khamenei, care avea și autoritate. Ea este paralelă cu structura civilă: președinte, premier și cu structura aia militară. Deci sunt trei forțe. Câtă vreme a fost bătrânul Khamenei, nu conta funcția. Toți ajungeau la el. Acum marea problemă a americanilor este că nu știu cu cine să discute. Cred că unul dintre scopurile lui Trump cu această vizită în China este să discute. Bă cu cine? Fiecare dintre structurile alea vrea să discute separat. Am fost în Iran în 2011 și arăta cam ca la noi în 1990. Este foarte important să fii obișnuit cu Orientul ca să înțelegi Iranul. Pentru că și atunci când te uiți la Istanbul este la fel. Am fost într-unul dintre cele mai mari orașe turistice ale lor. Mi s-a părut că arăta ca în anii 90 la noi. Este foarte greu să spun dacă ei erau nemulțumiți sau nu.”, a declarat jurnalistul.

Valentin Stan: Vocile propagandei se contrazic în propriile narative legate de războiul din Iran

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Joe Kent, fost șef al Centrului anti-terorist din SUA, se contrazice în propaganda anti-Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: La un moment dat, a fost un băiețel Joe Kent, că era șeful centrului de contra-teroriști, care și-a dat demisia. Pe treaba asta s-a construit o întreagă cabală în America, mai ales democrații. Mamă ăsta, ce tare, nu știu ce… Trump a zis, bă, ăsta a fost desfășurat ca militar în diferite teatre de operațiuni. A suferit săracul o nenorocire. În 2019, soția lui a fost omorâtă într-un atentat sinucigaș în Siria. Și soția a lui era tot ofițer. A candidat și de două ori la Congres, dar nu i-a ieșit. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Joe Kent, fost șef al Centrului anti-terorist din SUA, se contrazice în propaganda anti-Trump. Acesta a început prin a spune că Joe Kent a avut mai multe manifestări antisemite. Una dintre acestea, observă jurnalistul, este o declarație prin care Kent susținea că Israelul trebuie să facă ce vrea America, atâta timp cât primesc arme americane. Stan susține că propaganda pe care o face și Kent este ilogică și se combate prin propriile narațiuni. La un moment dat, a fost un băiețel Joe Kent, că era șeful centrului de contra-teroriști, care și-a dat demisia. Pe treaba asta s-a construit o întreagă cabală în America, mai ales democrații. Mamă ăsta, ce tare, nu știu ce… Trump a zis, bă, ăsta a fost desfășurat ca militar în diferite teatre de operațiuni. A suferit săracul o nenorocire. În 2019, soția lui a fost omorâtă într-un atentat sinucigaș în Siria. Și soția a lui era tot ofițer. Bine, s-a recăsătorit cam repede… A candidat și de două ori la Congres. Nu i-a ieșit. Dar, mi s-a părut a nice guy (n.r. un băiat cumsecade) și l-am pus șef la anti-terorism, zice Trump. Micuțul a descoperit că Israelul dictează Americii ce să facă, adică Trump ia ordine de la Netanyahu. Și a descoperit cum trebuie făcut și procedat corect în situația asta. Băi, treaba asta și acum as we speak (n.r. în timp ce vorbim) e în vogă în Statele Unite ale Americii. Ăștia au spus bă, are o problemă. Unii au spus băi, este antisemit, săracul… Dar de unde să știi tu că e antisemit? Hai să îți arăt cine e Joe Kent. Apropo de antisemitism, știi ce zice Kent? Noi le dăm arme la israelieni să se apere, da? Atunci să facă ce zicem noi. Bă, dacă nu fac ce zicem noi, să le luăm armele înapoi. Cum ai definit antisemitismul? Cam așa… Zice băi, să-ți explic cum trebuie făcut, cum a făcut Trump în primul mandat și că l-a omorât pe Soleimani, că era unul din șefii terorismului iranian. Dar ne-am dus peste Iran. Știi de ce? Că dacă te duci peste Iran, se strânge poporul în jurul Ayatollahilor. Asta e prima. A doua, zice bă, da, știi ce se întâmplă? Ăștia sunt foarte atenți, Ayatollahii… Că dacă te duci peste ei, știi ce se întâmplă? Ies oameni în stradă. Stai, parcă se strângeau în jurul poporului. Iau pe a treia… Dar n-au mai ieșit în stradă. Știi de ce? Că a murit Khamenei. Ei au vrut să iasă, dar când a murit ăla și a fost așa martir… Asta spune Kent…

Președintele Trump propune suspendarea accizei pe combustibil pentru o perioada nedeterminată

„Vom elimina taxa pe benzină pentru o perioadă de timp, iar când prețul benzinei va scădea, o vom lăsa să revină treptat”, a spus președintele Trump pentru CBS News.  Suspendarea taxei federale pe carburanți ar necesita însă aprobarea Congresului american, astfel, atât senatorul republican Josh Hawley, cât și reprezentanta Anna Paulina Luna  au anunțat că vor introduce un proiect de lege pentru suspendarea taxei federale pe carburant.  Prețurile la benzină au crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, la finalul lunii februarie, atingând duminică un nivel de peste 4.52 dolari pe galon, potrivit Asociației Americane de Automobilism.  Scumpirea a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, un punct naval tranzitat de 20% din fluxul internațional de petrol, afectând piața carburanților și a energiei.  Legat de ultima propunere de pace venită din partea Iranului, Trump a spus: „Total inacceptabilă. A fost doar o propunere proastă, o propunere stupidă, de fapt, făcută de oameni care nu au nicio idee despre pericolul în care se află. O propunere foarte stupidă. Proast scrisă, prost prezentată”.

O țară le recomandă cetățenilor să nu mai cumpere aur în contextul crizei energetice

Modi a solicitat, duminică, revenirea la regimul de lucru de acasă și la întâlnirile online, măsuri adoptate în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit ABC. „În situația actuală, trebuie să punem un accent deosebit pe economisirea valutelor străine”, a spus el. Luna trecută, el a declarat că nu există nicio propunere de majorare a prețurilor la pompă pentru motorină și benzină, India rămânând printre țările care încă nu au majorat prețurile, în ciuda creșterii globale. Modi a îndemnat populația să evite cumpărarea de aur, pe care India îl cheltuiește în cantități mari cu ocazia nunților El a promovat adoptarea vehiculelor electrice și a cerut fermierilor să-și reducă la jumătate utilizarea îngrășămintelor chimice, iar familiilor să reducă consumul de ulei de gătit, descriind această măsură ca fiind atât sănătoasă, cât și patriotică. Asia de Sud suportă greul India nu este singura care simte presiunea. Guvernele din întreaga Asia se străduiesc să-și protejeze economiile de criza energetică actuală. Importurile totale de petrol în Asia, care reprezintă 85% din livrările de țiței din Golf, au scăzut brusc în aprilie, după aproape două luni de întreruperi ale transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Guvernele din Asia de Sud au cheltuit miliarde de dolari pe subvenții și scutiri de taxe de import, în încercarea de a proteja consumatorii de cele mai grave creșteri de prețuri. Economiile Pakistanului, Bangladeshului și Sri Lankăi sunt considerate cele mai vulnerabile. Achiziții mai mari din Rusia Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, intenționează să cumpere petrol din Africa și America Latină și are planuri de a achiziționa 150 de milioane de barili din Rusia până la sfârșitul anului. Vietnamul, Thailanda, Filipinele și Sri Lanka se numără printre țările care au căutat activ petrol rusesc, deoarece se confruntă cu penurii. Japonia, care își procură aproximativ 95% din petrol din Orientul Mijlociu, a cumpărat mai mult din Statele Unite. Aceasta plătește prețurile pieței spot plus costuri de transport semnificativ mai mari, având în vedere că livrările americane durează aproximativ de două ori mai mult decât cele din Golf.

Noi amenințări ale lui Trump către Iran: Nu vor mai râde

Mesajul a fost scris pe rețeaua Truth Social. Donal Trump i-a acuzat pe foștii președinți Obama și Biden că au ajutat Iranul. „Iranul se joacă cu Statele Unite și cu restul lumii de 47 de ani (AMÂNARE, AMÂNARE, AMÂNARE!), și apoi a dat lovitura în sfârșit când Barack Hussein Obama a devenit președinte. Nu a fost doar bun cu ei, a fost și minunat, fiind de partea lor, renunțând la Israel și la toți ceilalți aliați și oferind Iranului o nouă șansă majoră și foarte puternică. Sute de miliarde de dolari și 1,7 miliarde de dolari în numerar verde, aduși la Teheran, le-au fost înmânați pe tavă de argint. Fiecare bancă din Washington, Virginia și Maryland a fost golită – era atât de mulți bani încât, atunci când au ajuns, bătăușii iranieni nu aveau nicio idee ce să facă cu ei. Nu mai văzuseră niciodată astfel de bani și nu vor mai vedea niciodată. Au fost luați din avion în valize și ghiozdane, iar iranienii nu le-au putut crede norocul. În sfârșit, l-au găsit pe cel mai mare ghinion dintre toți, sub forma unui președinte american slab și stupid. A fost un dezastru ca „Lider” al nostru, dar nu la fel de rău ca Somnorosul Joe Biden”, a scris Donald Trump. Trump i-a atacat pe iranieni „Timp de 47 de ani, iranienii ne-au „tapat”, ne-au ținut în așteptare, au distrus protestele și, recent, au exterminat 42.000 de protestatari nevinovați și neînarmați și au râs de Țara noastră, acum din nou mare. Nu vor mai râde!”, a amenințat Donald Trump. Iranul a trimis duminică un răspuns la propunerea SUA de a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Mesajul a fost expediat prin intermediul diplomaților din Pakistan. Americanii nu au răspuns încă iranienilor.

WSJ: Cum a reușit China să furnizeze componente de drone Iranului și Rusiei

Companiile chineze furnizează Rusiei și Iranului o gamă largă de componente pentru producția de drone, în ciuda sancțiunilor americane, potrivit datelor de la Administrația Vamală a Chinei, relatate de The Wall Street Journal (WSJ). Documentele acoperă o varietate de bunuri, inclusiv motoare, cipuri de calculator, cabluri cu fibră optică și giroscoape. Potrivit ziarului, exportatorii chinezi au etichetat anterior greșit în mod intenționat unele transporturi pentru a eluda sancțiunile americane și europene. Cu toate acestea, companiile chineze au încetat recent să mai facă acest lucru, notează WSJ, citând analiști din domeniul armelor și foști oficiali de rang înalt ai Departamentului Trezoreriei SUA. Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că „aplică în mod constant restricțiile la exportul de articole cu dublă utilizare, în conformitate cu legile și reglementările sale, precum și cu obligațiile sale internaționale”. Cu toate acestea, potrivit unor foști oficiali ai Departamentului Trezoreriei SUA și analiștilor din industrie, companiile rusești și iraniene au achiziționat recent din ce în ce mai mult componente pentru drone direct din China. De exemplu, Conflict Armament Research, o organizație britanică care investighează traficul ilegal de arme, a raportat o „creștere notabilă” a utilizării componentelor fabricate în China în dronele din clasa Shahed.

Comportament pripit și stângaci: cinci civili morți după ce SUA au lovit două ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz

Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera. „Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim. După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”. Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.

China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic

Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera.  Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.

Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022

Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei.  FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările  au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal  în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară

Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari.  Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera.  Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre