Iranul a cerut o decizie fără precedent împotriva Israelului
Tensiunile sunt din ce în ce mai accentuate pe axa Iran – Israel, după conflictul armat declanșat la capătul lunii februarie a acestui an. Recent, ministrul iranian al Sportului și Tineretului, Ahmad Donyamali, a lansat o scrisoare în direcția Comitetului Internațional Olimpic, dorind ca israelienii să fie suspendați din competițiile sportive internaționale. Ministrul Sportului și Tineretului din Iran a pus tunurile pe Israel Potrivit insidethegames.biz, oficialul regimului de la Teheran a descris situația actuală drept un „război impus de americani și sioniști”. Sursa citată arată că agenția de știri de stat ISNA a relatat că Ahmad Donyamali a trimis o scrisoare către șefa Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, îndemnând-o să adopte o poziție transparentă cu privire la evenimentele petrecute în Iran în ultima vreme. Mesajul ministrului iranian se concentrează asupra condamnării acțiunilor israelienilor și îndeamnă la suspendarea echipelor sportive din Israel din întrecerile internaționale. „Țara noastră, leagănul uneia dintre cele mai vechi civilizații din lume, a fost clădită pe o cultură a păcii, a toleranței și a demnității umane. Credem că sportul este limbajul comun al națiunilor pentru promovarea păcii și a prieteniei; un ideal care formează spiritul Cartei Olimpice. Recentele invazii agresive ale SUA și ale regimului israelian împotriva Republicii Islamice Iran nu reprezintă doar o încălcare clară a suveranității națioale și a dreptului internațional, ci vizează direct și pilonii sportului și idealurile olimpice. Documentele oficiale indică faptul că infrastructura sportivă a țării, care aparține generației tinere și comunității sportive, a fost supusă unor atacuri deliberate. Printre acestea se numără distrugerea totală a sălii cu 12.000 de locuri din Complexul Sportiv Azadi, un simbol al patrimoniului nostru sportiv, alături de daune grave aduse altor 287 de centre sportive din țară. Mai dureroasă decât pierderile materiale este pierderea unor vieți prețioase, curmate de aceste atacuri”, se arată în scrisoare. „Condamnați crimele regimului sionist pentru a demonstra că acest organism internațional se opune oricărei încălcări a drepturilor omului” Iată partea de încheiere din mesajul lui Ahmad Donyamali: „Condamnați crimele regimului sionist pentru a demonstra lumii că acest organism internațional se opune oricărei încălcări a drepturilor omului și oricărei agresiuni împotriva demnității umane. Pe baza precedentelor și procedurilor existente pentru tratarea încălcărilor Cartei Olimpice, luați măsurile corespunzătoare pentru a suspenda activitățile sportive ale regimului sionist în toate arenele internaționale. Înființați un comitet pentru a documenta și evalua daunele aduse instalațiilor sportive și drepturile încălcate ale sportivilor iranieni. Se așteaptă ca stimata dumneavoastră instituție, bazându-se pe independența și pe misiunea sa istorică, să nu permită ca violența și agresiunea să arunce o umbră asupra spiritului pașnic al sportului”. Merg iranienii la Campionatul Mondial? Donald Trump: „Dacă Gianni Infantino a spus asta, atunci sunt de acord” O altă veste notabilă despre Iran? Gianni Infantino, șeful FIFA, a dat asigurări în legătură cu faptul că naționala de fotbal a acestei țări va participa la Campionatul Mondial din 2026, iar reacția președintelui american Donald Trump nu a întârziat să apară. „Dacă Gianni (n.r. – Infantino) a spus asta, atunci sunt de acord. A vorbit despre asta. I-am spus: «Fă ce vrei. Poţi să-i iei. Nu eşti obligat să-i iei». Probabil au o echipă bună… De fapt, e greu de crezut, dar cred că trebuie să-i lăsăm să joace”, a declarat liderul de la Casa Albă. Chiar și așa, oficialii iranieni sunt încă în dubiu cu privire la participarea la turneul final din SUA, Canada și Mexic, potrivit secretarului general al Comitetului Naţional Olimpic, Mahdi Alinejad. Acesta susține că hotărârea va aparține guvernanților din Iran, deoarece securitatea sportivilor este pe primul loc în această poveste.
FT: ExxonMobil și Chevron rezistă presiunii lui Trump de a crește producția de petrol
ExxonMobil și Chevron au sfidat apelurile Casei Albe de a crește producția de petrol, rezistând presiunilor din partea unei administrații care se luptă să pună capăt celei mai mari crize energetice din ultimele decenii. Directorul financiar al Exxon, Neil Hansen, a declarat pentru FT că „nu a existat nicio schimbare” în strategia companiei în bazinul Permian, regiunea dominantă din SUA pentru petrol și gaze, în timp ce directorul financiar al Chevron, Eimear Bonner, a declarat că „criza nu a determinat nicio modificare a niciunuia dintre planurile noastre”. Războiul din Iran a redus drastic producția în Golf și a afectat operațiunile de rafinare din Orientul Mijlociu și dincolo de el, declanșând un șoc energetic care amenință să alimenteze inflația în întreaga lume . Prețurile petrolului au crescut joi la 126 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în timp ce prețurile benzinei din SUA au crescut la peste 4 dolari pe galon, subminând promisiunea președintelui Donald Trump din campanie de a le reduce sub 2 dolari și de a face viața mai ieftină pentru americani. Guvernul a eliberat petrol din rezerva strategică de petrol și a cerut mai multe foraje din partea industriei, dar cele două mari companii americane își mențin strategiile de dinainte de război. „Nu este nevoie să trecem la o viteză superioară, pentru că suntem deja în viteză maximă”, a spus Hansen. „Asta nu înseamnă că nu analizăm potențialul de a extinde acest lucru, dar există limitări.” Bonner a spus: „Am putea crește în Permian, dar aceasta nu este strategia pe care o avem. Strategia noastră este să creștem fluxul de numerar disponibil, nu să creștem producția.” Ea a adăugat: „Nu te-ai aștepta să ne schimbăm semnificativ planurile după opt săptămâni de perturbări.” Comentariile lor au venit vineri, în contextul în care grupurile și-au publicat rezultatele pe primul trimestru. Exxon a raportat un profit net de 4,2 miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârșitul lunii martie, în scădere cu 46% față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere care a fost rezultatul în principal al unei pierderi de 3,9 miliarde de dolari din acoperirile de risc legate de mărfuri care nu au fost încă livrate. Compania a declarat că se așteaptă ca discrepanța să se rezolve în lunile următoare, pe măsură ce contractele sunt finalizate. Grupul petrolier are cea mai mare expunere la criză în Orientul Mijlociu, operațiunile din Emiratele Arabe Unite și Qatar reprezentând 20% din producția sa de petrol de anul trecut. Exxon a avertizat în aprilie că conflictul va cauza o pierdere de 6% din producția sa globală în primul trimestru. „Acest trimestru a demonstrat că ExxonMobil este o companie fundamental mai puternică decât era acum doar câțiva ani, construită pentru a performa în perioadele de disrupție și în cadrul ciclurilor de piață”, a declarat directorul executiv Darren Woods într-un comunicat. Exxon a anunțat că va plăti un dividend de 1,03 dolari pe acțiune pentru al doilea trimestru. Chevron , care este mai puțin expusă, a raportat un profit net de 2,2 miliarde de dolari în primul trimestru, o scădere de 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a declarat că a avut pierderi de 2,9 miliarde de dolari din acțiunile bancare. Producția companiei a crescut cu 500.000 de barili pe zi față de primul trimestru al anului 2025, ca urmare a integrării producătorului american de petrol și gaze Hess, a unei producții mai mari în „Golful Americii” și a creșterii în Bazinul Permian. Acțiunile Chevron au scăzut cu 0,3% la începutul tranzacțiilor, în timp ce acțiunile Exxon au scăzut cu 0,7%. Acțiunile ambelor companii au crescut cu aproape 30% în acest an. Atât Exxon, cât și Chevron, al căror director executiv Mike Wirth s-a numărat printre directorii care s-au întâlnit cu Trump săptămâna aceasta, au declarat că își exploatează rafinăriile la rate record, profitând de prețul ridicat al motorinei și al altor produse rafinate.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
MAE: Patru români se află la bordul unei nave sechestrate de Iran
„Ambasada României în Republica Islamică Iran are în atenție situația a patru cetățeni români, aflați la bordul navei MSC Francesca, care este în prezent sechestrată de către autoritățile iraniene”, se arată în informarea emisă de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit ambasadei României de la Teheran, cetățenii români sunt în siguranță, iar diplomații se află în contact cu autoritățile iraniene și diplomați europeni. „Ambasada a întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente locale care au transmis că cei patru cetățeni se află în siguranță și în stare bună de sănătate. Reprezentanții Ambasadei României la Teheran continuă să monitorizeze situaţia şi sunt în contact cu autoritățile iraniene, cu omologii europeni, precum și cu partenerii din Muntenegru, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, notează MAE. MAE anunță că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest caz. reamintește cetățenilor români aflați în situații de urgență pe teritoriul Iranului că pot apela numărul de urgență al Ambasadei României la Teheran (+98 21 77647570). Nava a fost capturată miercurea trecută pentru încălcări ale legislației maritime, anunțau autoritățile de la Teheran. Mișcarea Iranului a venit după ce președintele Trump a suspendat atacurile pe termen nelimitat, fără ca negocierile de pace să dea semne de reluare.
Trump analizează noi opțiuni militare în Iran, inclusiv atacuri rapide și controlul Strâmtorii Hormuz
Planurile analizate includ un val de atacuri „scurt și puternic” asupra Iranului, care ar putea viza inclusiv infrastructură militară și strategică, în speranța de a sparge blocajul negocierilor. Potrivit unor surse citate de Axios, Washingtonul speră ca o astfel de acțiune să determine Teheranul să revină la masa negocierilor cu o poziție mai flexibilă. SUA ar putea trimite forțe terestre Un alt scenariu luat în calcul vizează preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a permite reluarea transportului comercial. Operațiunea ar putea implica și trupe terestre. Pe lista opțiunilor discutate s-ar afla și o posibilă misiune a forțelor speciale pentru securizarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Blocada, principalul instrument de presiune Trump a declarat că vede blocada navală împotriva Iranului ca fiind „mai eficientă decât bombardamentele”, considerând-o în acest moment principalul instrument de presiune, dar fără a exclude o acțiune militară dacă Iranul nu face concesii. În paralel, planificatorii militari americani analizează riscul ca Iranul să riposteze împotriva forțelor SUA din regiune, în cazul unei escaladări a conflictului, în urma blocadei sau a unei eventuale acțiuni militare americane. La briefingul de joi este așteptat să participe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Precedentul din februarie Potrivit unor surse apropiate administrației americane, un briefing similar, susținut la finalul lunii februarie, a precedat declanșarea războiului dintre SUA, Israel și Iran.
SUA, la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului
Statele Unite ale Americii (SUA) sunt la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului, cu care se află în conflict încă de la finalul lunii februarie, când au avut loc atacurile americano-israeline asupra Teheranului, urmate de represaliile lansate spre țările unde se află baze militare americane. Mai exact, SUA a anunțat că nu va participa la Jocurile Olimpice pentru Tineret de la Dakar (31 octombrie – 13 noiembrie). Motivul invocat de partea americană are legătură cu temerile privind securitatea, informează SportExpress. SUA sunt la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului, astfel că Jocurile Olimpice de Tineret din Dakar, din toamnă, ar putea să se desfășoare fără prezența americanilor. Asta deoarece americanii refuză să facă deplasarea în Senegal din motive de securitate, condițiile fiind considerate nefavorabile. „Au fost identificate o serie de factori-cheie care pun în pericol siguranța și bunăstarea sportivilor. Acest lucru a dus la o discuție internă privind posibilitatea renunțării la participarea la programele masculine și feminine”, se arată într-un proces verbal al ședinței Comitetului de Gimnastică al SUA, care a decis să nu trimită echipa în Senegal, potrivit sursei menționate anteror. De asemenea, oficialii lotului de gimnastică au ținut să sublineze că și alte discipline, precum natația, au luat în calcul să renunțe la participare la competiție, din aceleași motive. Natația însă și-a anunțat neprezentarea la Jocurile Olimpice de Tineret încă de la începutul lunii februarie, iar motivul invocat de Federația de Natație a SUA a fost unul financiar. Un purtător de cuvânt a declarat că decizia a fost luată în urma procesului de alocare a resurselor și de stabilire a priorităților pentru echipa de juniori, informează SwimSwan. De altfel, legendarul Michael Phelps a atras atenția cu privire la finanțarea precară a înotului încă din august 2025, când a publicat o scrisoare deschisă în acest sens. Amintim că tot din motive de siguranță, etapele din Campionatul Mondial de Formula 1 care urmau să aibă loc în Bahrain și Arabia Saudită în aprilie au fost suspendate, fără a fi anunțată o altă dată. Asa în timp ce prezența Iranului la CM 2026 se află în continuare sub semnul întrebării, deși mai sunt doar 43 de zile până la startul turneul final. JO de Tineret Dakar, amânate cu patru ani Prima ediție a JO de Tineret a avut loc în 2010, la Singapore, iar cea de la Dakar ar fi trebuit să se desfășoare în 2022, când se bifa și prima țară africană care găzduia un eveniment olimpic. Printr-o decizie aprobată în cadrul sesiunii forului olimpic internațional din vara lui 2020, în plină pandemie de Covid-19, Senegalul și Comitetul Olimpic Internațional au convenit, de comun acord, să amâne Jocurile Olimpice de Tineret de la Dakar din 2022 în 2026. De altfel, tot din cauza pandemiei, JO de la Tokyo au fost amânate pentru 2021.
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Propunere neașteptată. Ce vrea Iranul pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz-surse
Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, susține Axios care citează mai multe surse. Propunerea a fost transmisă SUA prin intermediul unor mediatori, inclusiv Pakistan. Sursele anunță că planul urmărește să ocolească dezacordurile privind programul de îmbogățire a uraniului și să obțină un acord rapid, axat pe ridicarea blocadei și restabilirea traficului maritim. Conform propunerii, un armistițiu ar fi prelungit pentru o perioadă lungă de timp sau ar deveni permanent, în timp ce discuțiile nucleare ar putea începe numai după redeschiderea strâmtorii și ridicarea restricțiilor. Un oficial american și câteva surse au declarat că oficialii de la Casa Albă au primit propunerea, dar nu se știe dacă o vor accepta. Președintele SUA, Donald Trump, va organiza luni o întâlnire cu înalți oficiali ai securității naționale pentru a discuta despre impasul în negocieri și despre posibilele măsuri următoare. Trump a declarat că preferă menținerea blocadei navale asupra porturilor iraniene pentru a crește presiunea asupra Teheranului. Eforturile diplomatice s-au intensificat în weekend. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții la Islamabad, Pakistan, și Muscat, Oman. De asemenea, luni el a ajuns la Sankt Petersburg, Rusia, pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți înalți oficiali.