MAE: Patru români se află la bordul unei nave sechestrate de Iran
„Ambasada României în Republica Islamică Iran are în atenție situația a patru cetățeni români, aflați la bordul navei MSC Francesca, care este în prezent sechestrată de către autoritățile iraniene”, se arată în informarea emisă de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit ambasadei României de la Teheran, cetățenii români sunt în siguranță, iar diplomații se află în contact cu autoritățile iraniene și diplomați europeni. „Ambasada a întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente locale care au transmis că cei patru cetățeni se află în siguranță și în stare bună de sănătate. Reprezentanții Ambasadei României la Teheran continuă să monitorizeze situaţia şi sunt în contact cu autoritățile iraniene, cu omologii europeni, precum și cu partenerii din Muntenegru, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, notează MAE. MAE anunță că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest caz. reamintește cetățenilor români aflați în situații de urgență pe teritoriul Iranului că pot apela numărul de urgență al Ambasadei României la Teheran (+98 21 77647570). Nava a fost capturată miercurea trecută pentru încălcări ale legislației maritime, anunțau autoritățile de la Teheran. Mișcarea Iranului a venit după ce președintele Trump a suspendat atacurile pe termen nelimitat, fără ca negocierile de pace să dea semne de reluare.
Trump analizează noi opțiuni militare în Iran, inclusiv atacuri rapide și controlul Strâmtorii Hormuz
Planurile analizate includ un val de atacuri „scurt și puternic” asupra Iranului, care ar putea viza inclusiv infrastructură militară și strategică, în speranța de a sparge blocajul negocierilor. Potrivit unor surse citate de Axios, Washingtonul speră ca o astfel de acțiune să determine Teheranul să revină la masa negocierilor cu o poziție mai flexibilă. SUA ar putea trimite forțe terestre Un alt scenariu luat în calcul vizează preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz pentru a permite reluarea transportului comercial. Operațiunea ar putea implica și trupe terestre. Pe lista opțiunilor discutate s-ar afla și o posibilă misiune a forțelor speciale pentru securizarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Blocada, principalul instrument de presiune Trump a declarat că vede blocada navală împotriva Iranului ca fiind „mai eficientă decât bombardamentele”, considerând-o în acest moment principalul instrument de presiune, dar fără a exclude o acțiune militară dacă Iranul nu face concesii. În paralel, planificatorii militari americani analizează riscul ca Iranul să riposteze împotriva forțelor SUA din regiune, în cazul unei escaladări a conflictului, în urma blocadei sau a unei eventuale acțiuni militare americane. La briefingul de joi este așteptat să participe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Precedentul din februarie Potrivit unor surse apropiate administrației americane, un briefing similar, susținut la finalul lunii februarie, a precedat declanșarea războiului dintre SUA, Israel și Iran.
SUA, la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului
Statele Unite ale Americii (SUA) sunt la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului, cu care se află în conflict încă de la finalul lunii februarie, când au avut loc atacurile americano-israeline asupra Teheranului, urmate de represaliile lansate spre țările unde se află baze militare americane. Mai exact, SUA a anunțat că nu va participa la Jocurile Olimpice pentru Tineret de la Dakar (31 octombrie – 13 noiembrie). Motivul invocat de partea americană are legătură cu temerile privind securitatea, informează SportExpress. SUA sunt la un pas să ia o decizie fără precedent din cauza Iranului, astfel că Jocurile Olimpice de Tineret din Dakar, din toamnă, ar putea să se desfășoare fără prezența americanilor. Asta deoarece americanii refuză să facă deplasarea în Senegal din motive de securitate, condițiile fiind considerate nefavorabile. „Au fost identificate o serie de factori-cheie care pun în pericol siguranța și bunăstarea sportivilor. Acest lucru a dus la o discuție internă privind posibilitatea renunțării la participarea la programele masculine și feminine”, se arată într-un proces verbal al ședinței Comitetului de Gimnastică al SUA, care a decis să nu trimită echipa în Senegal, potrivit sursei menționate anteror. De asemenea, oficialii lotului de gimnastică au ținut să sublineze că și alte discipline, precum natația, au luat în calcul să renunțe la participare la competiție, din aceleași motive. Natația însă și-a anunțat neprezentarea la Jocurile Olimpice de Tineret încă de la începutul lunii februarie, iar motivul invocat de Federația de Natație a SUA a fost unul financiar. Un purtător de cuvânt a declarat că decizia a fost luată în urma procesului de alocare a resurselor și de stabilire a priorităților pentru echipa de juniori, informează SwimSwan. De altfel, legendarul Michael Phelps a atras atenția cu privire la finanțarea precară a înotului încă din august 2025, când a publicat o scrisoare deschisă în acest sens. Amintim că tot din motive de siguranță, etapele din Campionatul Mondial de Formula 1 care urmau să aibă loc în Bahrain și Arabia Saudită în aprilie au fost suspendate, fără a fi anunțată o altă dată. Asa în timp ce prezența Iranului la CM 2026 se află în continuare sub semnul întrebării, deși mai sunt doar 43 de zile până la startul turneul final. JO de Tineret Dakar, amânate cu patru ani Prima ediție a JO de Tineret a avut loc în 2010, la Singapore, iar cea de la Dakar ar fi trebuit să se desfășoare în 2022, când se bifa și prima țară africană care găzduia un eveniment olimpic. Printr-o decizie aprobată în cadrul sesiunii forului olimpic internațional din vara lui 2020, în plină pandemie de Covid-19, Senegalul și Comitetul Olimpic Internațional au convenit, de comun acord, să amâne Jocurile Olimpice de Tineret de la Dakar din 2022 în 2026. De altfel, tot din cauza pandemiei, JO de la Tokyo au fost amânate pentru 2021.
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu
Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.
Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Propunere neașteptată. Ce vrea Iranul pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz-surse
Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, susține Axios care citează mai multe surse. Propunerea a fost transmisă SUA prin intermediul unor mediatori, inclusiv Pakistan. Sursele anunță că planul urmărește să ocolească dezacordurile privind programul de îmbogățire a uraniului și să obțină un acord rapid, axat pe ridicarea blocadei și restabilirea traficului maritim. Conform propunerii, un armistițiu ar fi prelungit pentru o perioadă lungă de timp sau ar deveni permanent, în timp ce discuțiile nucleare ar putea începe numai după redeschiderea strâmtorii și ridicarea restricțiilor. Un oficial american și câteva surse au declarat că oficialii de la Casa Albă au primit propunerea, dar nu se știe dacă o vor accepta. Președintele SUA, Donald Trump, va organiza luni o întâlnire cu înalți oficiali ai securității naționale pentru a discuta despre impasul în negocieri și despre posibilele măsuri următoare. Trump a declarat că preferă menținerea blocadei navale asupra porturilor iraniene pentru a crește presiunea asupra Teheranului. Eforturile diplomatice s-au intensificat în weekend. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții la Islamabad, Pakistan, și Muscat, Oman. De asemenea, luni el a ajuns la Sankt Petersburg, Rusia, pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți înalți oficiali.
Cine conduce cu adevarat Iranul acum
Puterea formală este clară, dar controlul real rămâne neclar Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului. În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”. Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”. Un lider suprem invizibil Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi. Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi. Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet. Diplomația funcționează, dar nu pare să decidă În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică. Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare. Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție. Gardienii Revoluției controlează pârghiile-cheie În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise. În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină. Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici. Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe. Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.
Steve Witkoff și Jared Kushner merg în Pakistan pentru negocieri cu Iranul
„Steve (n.r. Witkoff) și Jared (n.r. Kushner) vor merge mâine în Pakistan pentru a-i asculta pe iranieni. Sperăm că se vor face progrese”, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Reuters. Leavitt a mai precizat că Washingtonul a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile. De asemenea, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, este așteptat în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri privind reluarea negocierilor de pace cu Statele Unite. Legat de participare vicepreședintelui J.D. Vance, cel care a condus delegația Statelor Unite la ultima rundă de trative, purtătoarea de cuvânt a spus: „Președintele, vicepreședintele, secretarul de stat vor aștepta aici, în Statele Unite, actualizări, iar vicepreședintele, din câte am înțeles, este în așteptare și este pregătit să meargă în Pakistan dacă considerăm că este necesar să-i folosească timpul”. În decursul săptămânii, președintele Trump a anunțat o extindere nedeterminată a armistițiului cu Iranul, invocând fragmentare autorităților de la Teheran. „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, anunța marți Trump.
Israel așteaptă acordul SUA pentru a aduce Iranul în epoca de piatră, avertizează ministrul Apărării Israel Katz
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a afirmat că armata este pregătită să reia ofensiva împotriva Iranului și așteaptă „unda verde” din partea Statelor Unite pentru o operațiune de amploare. Oficialul a spus explicit că obiectivul este „aducerea Iranului în epoca de piatră”, prin distrugerea infrastructurii esențiale – inclusiv rețele energetice și electrice – și prin afectarea gravă a economiei naționale, mai arată Euronews. Potrivit acestuia, țintele au fost deja stabilite, iar armata israeliană este pregătită atât pentru apărare, cât și pentru atac. Războiul a destabilizat regiunea și economia globală Conflictul, izbucnit la finalul lunii februarie, s-a extins dincolo de granițele Iranului și a afectat întregul Orient Mijlociu. Mii de persoane au murit, majoritatea în Iran și Liban. Tensiunile au impact vizibil asupra economiei globale, inclusiv asupra rutelor comerciale strategice precum Strâmtoarea Ormuz. Moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în urma unor atacuri aeriene americano-israeliene, a amplificat instabilitatea. Succesiunea sa rămâne neclară, în condițiile în care noul lider nu a apărut public. SUA mențin armistițiul, dar tensiunile cresc Președintele american Donald Trump a anunțat prelungirea pe termen nedefinit a armistițiului dintre SUA și Iran, intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri. Cu toate acestea, nu există un calendar clar pentru reluarea discuțiilor, iar incertitudinea menține tensiunea ridicată în regiune. Declarațiile Israelului despre posibilitatea de a „aduce Iranul în epoca de piatră” contrastează puternic cu eforturile diplomatice în curs. În paralel, Israelul și Libanul au reluat discuțiile directe la Washington, pentru prima dată după decenii. Negocierile vizează extinderea armistițiului dintre Israel și gruparea Hezbollah. Autoritățile libaneze cer încetarea demolărilor din zonele ocupate, în timp ce Israelul insistă asupra dezarmării Hezbollah, considerată principalul obstacol în calea normalizării relațiilor.