Etichetă: iran

Cine conduce cu adevarat Iranul acum

Puterea formală este clară, dar controlul real rămâne neclar Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului. În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”. Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”. Un lider suprem invizibil Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi. Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi. Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet. Diplomația funcționează, dar nu pare să decidă În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică. Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare. Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție. Gardienii Revoluției controlează pârghiile-cheie În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise. În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină. Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici. Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe. Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.

Steve Witkoff și Jared Kushner merg în Pakistan pentru negocieri cu Iranul

„Steve (n.r. Witkoff) și Jared (n.r. Kushner) vor merge mâine în Pakistan pentru a-i asculta pe iranieni. Sperăm că se vor face progrese”, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Reuters.  Leavitt a mai precizat că Washingtonul a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile.  De asemenea, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, este așteptat în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri privind reluarea negocierilor de pace cu Statele Unite.  Legat de participare vicepreședintelui J.D. Vance, cel care a condus delegația Statelor Unite la ultima rundă de trative, purtătoarea de cuvânt a spus: „Președintele, vicepreședintele, secretarul de stat vor aștepta aici, în Statele Unite, actualizări, iar vicepreședintele, din câte am înțeles, este în așteptare și este pregătit să meargă în Pakistan dacă considerăm că este necesar să-i folosească timpul”. În decursul săptămânii, președintele Trump a anunțat o extindere nedeterminată a armistițiului cu Iranul, invocând fragmentare autorităților de la Teheran.  „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, anunța marți Trump. 

Israel așteaptă acordul SUA pentru a aduce Iranul în epoca de piatră, avertizează ministrul Apărării Israel Katz

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a afirmat că armata este pregătită să reia ofensiva împotriva Iranului și așteaptă „unda verde” din partea Statelor Unite pentru o operațiune de amploare. Oficialul a spus explicit că obiectivul este „aducerea Iranului în epoca de piatră”, prin distrugerea infrastructurii esențiale – inclusiv rețele energetice și electrice – și prin afectarea gravă a economiei naționale, mai arată Euronews. Potrivit acestuia, țintele au fost deja stabilite, iar armata israeliană este pregătită atât pentru apărare, cât și pentru atac. Războiul a destabilizat regiunea și economia globală Conflictul, izbucnit la finalul lunii februarie, s-a extins dincolo de granițele Iranului și a afectat întregul Orient Mijlociu. Mii de persoane au murit, majoritatea în Iran și Liban. Tensiunile au impact vizibil asupra economiei globale, inclusiv asupra rutelor comerciale strategice precum Strâmtoarea Ormuz. Moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, în urma unor atacuri aeriene americano-israeliene, a amplificat instabilitatea. Succesiunea sa rămâne neclară, în condițiile în care noul lider nu a apărut public. SUA mențin armistițiul, dar tensiunile cresc Președintele american Donald Trump a anunțat prelungirea pe termen nedefinit a armistițiului dintre SUA și Iran, intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri. Cu toate acestea, nu există un calendar clar pentru reluarea discuțiilor, iar incertitudinea menține tensiunea ridicată în regiune. Declarațiile Israelului despre posibilitatea de a „aduce Iranul în epoca de piatră” contrastează puternic cu eforturile diplomatice în curs. În paralel, Israelul și Libanul au reluat discuțiile directe la Washington, pentru prima dată după decenii. Negocierile vizează extinderea armistițiului dintre Israel și gruparea Hezbollah. Autoritățile libaneze cer încetarea demolărilor din zonele ocupate, în timp ce Israelul insistă asupra dezarmării Hezbollah, considerată principalul obstacol în calea normalizării relațiilor.

NYTimes: cel mai mare producător de prezervative din lume crește prețurile cu 30% din cauza războiului din Iran

Compania malaeziană de prezervative Karex, care produce aproximativ cinci miliarde de prezervative pe an, a dat vina pe creșterea prețurilor materiilor prime, pe întreruperile transporturilor globale și pe costurile mai mari de transport, anunță astăzi NYTimes. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran a perturbat lanțurile de aprovizionare, crescând costurile pentru o gamă largă de materiale de care depinde compania, inclusiv cauciuc nitril și sintetic, materiale de ambalare, ulei de silicon și folie de aluminiu. „Prețurile unor materii prime au crescut cu 100%. Nu avem de ales decât să facem ajustări acum”, a declarat Goh Miah Kiat, directorul executiv al Karex, într-un interviu acordat joi publicației The New York Times. Compania declară că produce aproximativ o cincime din prezervativele din lume și folosește peste o sută de substanțe chimice și materii prime în producția sa. Dacă războiul persistă, a spus Goh, o lipsă chiar și a unui singur articol s-ar putea răspândi în fabricile sale și ar putea opri producția. „Vor fi locuri de muncă care vor fi în pericol”, a avertizat dl Goh. Karex furnizează unele dintre cele mai cunoscute mărci de contraceptive din lume, inclusiv Durex și Trojan. Compania are aproximativ 3.000 de angajați în fabricile sale din Malaezia și Thailanda și se aprovizionează cu materiale din țări din Asia și Europa. Pe piața malaeziană, își vinde prezervativele One la un preț mediu de vânzare cu amănuntul de 9 ringgit pentru un pachet de trei, adică peste 2 dolari. Compania furnizează de mult timp prezervative programelor finanțate de guvern pentru prevenirea SIDA și planificare familială. Acest segment al afacerii a avut de suferit anul trecut, după ce administrația Trump a redus finanțarea către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, care sprijinea inițiativele de distribuție a prezervativelor în țări străine. Totuși, Goh, care este directorul executiv al companiei de mai bine de un deceniu, a declarat că firma a înregistrat o creștere a cererii de prezervative în acest an, inclusiv în țările în curs de dezvoltare, și a avertizat asupra posibilelor cumpărături de panică în rândul consumatorilor dacă stocurile se epuizează și războiul din Iran se prelungește. „Toată lumea speră ca acest lucru să se termine cât mai repede”, a spus el.

Prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, stropit cu un lichid roșu la Berlin

Incidentul a avut loc în fața clădirii unde susținuse o conferință de presă, imediat după ce Pahlavi criticase armistițiul dintre Statele Unite și Iran. Un bărbat s-a apropiat din spate și a aruncat asupra lui un lichid roșu, murdărindu-i costumul, relatează AP. Bărbatul a fost imobilizat imediat de agenții de securitate și reținut de poliție. Numele acestuia nu a fost făcut public, conform regulilor de confidențialitate din Germania. Pahlavi nu a fost rănit. El a făcut cu mâna susținătorilor și a plecat cu mașina de la locul incidentului. Potrivit poliției, lichidul folosit era, cel mai probabil, suc de roșii. WATCH: An Iranian demonstrator threw paint on Reza Pahlavi in Berlin today. pic.twitter.com/CIubYN5cc1 — Clash Report (@clashreport) April 23, 2026 Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului și trăiește în exil din 1979, după Revoluția Islamică. În prezent, el este una dintre vocile opoziției iraniene din diaspora și încearcă să se poziționeze ca o alternativă politică la actualul regim de la Teheran, deși influența sa în interiorul Iranului este limitată. La Berlin, el a cerut țărilor europene să facă mai mult pentru a sprijini poporul iranian în lupta pentru democrație. A susținut că 19 deținuți politici au fost executați de autoritățile iraniene în ultimele două săptămâni, iar alți 20 au fost condamnați la moarte. „Lumea liberă va face ceva sau va privi masacrul în tăcere?”, a spus Pahlavi.

Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian

Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.

Donald Trump anunță prelungirea armistițiului în războiul din Orientul Mijlociu

Donald Trump a anunțat, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, că Statele Unite vor amâna eventuale acțiuni ofensive împotriva Iranului, invocând fragmentarea internă a guvernului iranian și lipsa unei poziții comune în negocieri.  Liderul de la Casa Albă a precizat că blocada navală impusă Iranului va rămâne în vigoare, armata va rămâne în stare de alertă, dar și că armistițiul a fost prelungit.  „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, se arată în mesajul publicat de Trump pe Truth Social.  

Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală

Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters  că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus  Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate

Deversări masive de petrol în Golful Persic, vizibile din spațiu, după atacuri asupra unor instalații și nave petroliere

Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri. Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie. Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă. Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată. Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local. Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Foto: Agenția spațială europeană Efecte grave Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței. Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei. Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.

OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața

OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.