NYTimes: cel mai mare producător de prezervative din lume crește prețurile cu 30% din cauza războiului din Iran
Compania malaeziană de prezervative Karex, care produce aproximativ cinci miliarde de prezervative pe an, a dat vina pe creșterea prețurilor materiilor prime, pe întreruperile transporturilor globale și pe costurile mai mari de transport, anunță astăzi NYTimes. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către Iran a perturbat lanțurile de aprovizionare, crescând costurile pentru o gamă largă de materiale de care depinde compania, inclusiv cauciuc nitril și sintetic, materiale de ambalare, ulei de silicon și folie de aluminiu. „Prețurile unor materii prime au crescut cu 100%. Nu avem de ales decât să facem ajustări acum”, a declarat Goh Miah Kiat, directorul executiv al Karex, într-un interviu acordat joi publicației The New York Times. Compania declară că produce aproximativ o cincime din prezervativele din lume și folosește peste o sută de substanțe chimice și materii prime în producția sa. Dacă războiul persistă, a spus Goh, o lipsă chiar și a unui singur articol s-ar putea răspândi în fabricile sale și ar putea opri producția. „Vor fi locuri de muncă care vor fi în pericol”, a avertizat dl Goh. Karex furnizează unele dintre cele mai cunoscute mărci de contraceptive din lume, inclusiv Durex și Trojan. Compania are aproximativ 3.000 de angajați în fabricile sale din Malaezia și Thailanda și se aprovizionează cu materiale din țări din Asia și Europa. Pe piața malaeziană, își vinde prezervativele One la un preț mediu de vânzare cu amănuntul de 9 ringgit pentru un pachet de trei, adică peste 2 dolari. Compania furnizează de mult timp prezervative programelor finanțate de guvern pentru prevenirea SIDA și planificare familială. Acest segment al afacerii a avut de suferit anul trecut, după ce administrația Trump a redus finanțarea către Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, care sprijinea inițiativele de distribuție a prezervativelor în țări străine. Totuși, Goh, care este directorul executiv al companiei de mai bine de un deceniu, a declarat că firma a înregistrat o creștere a cererii de prezervative în acest an, inclusiv în țările în curs de dezvoltare, și a avertizat asupra posibilelor cumpărături de panică în rândul consumatorilor dacă stocurile se epuizează și războiul din Iran se prelungește. „Toată lumea speră ca acest lucru să se termine cât mai repede”, a spus el.
Prințul moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, stropit cu un lichid roșu la Berlin
Incidentul a avut loc în fața clădirii unde susținuse o conferință de presă, imediat după ce Pahlavi criticase armistițiul dintre Statele Unite și Iran. Un bărbat s-a apropiat din spate și a aruncat asupra lui un lichid roșu, murdărindu-i costumul, relatează AP. Bărbatul a fost imobilizat imediat de agenții de securitate și reținut de poliție. Numele acestuia nu a fost făcut public, conform regulilor de confidențialitate din Germania. Pahlavi nu a fost rănit. El a făcut cu mâna susținătorilor și a plecat cu mașina de la locul incidentului. Potrivit poliției, lichidul folosit era, cel mai probabil, suc de roșii. WATCH: An Iranian demonstrator threw paint on Reza Pahlavi in Berlin today. pic.twitter.com/CIubYN5cc1 — Clash Report (@clashreport) April 23, 2026 Reza Pahlavi este fiul ultimului șah al Iranului și trăiește în exil din 1979, după Revoluția Islamică. În prezent, el este una dintre vocile opoziției iraniene din diaspora și încearcă să se poziționeze ca o alternativă politică la actualul regim de la Teheran, deși influența sa în interiorul Iranului este limitată. La Berlin, el a cerut țărilor europene să facă mai mult pentru a sprijini poporul iranian în lupta pentru democrație. A susținut că 19 deținuți politici au fost executați de autoritățile iraniene în ultimele două săptămâni, iar alți 20 au fost condamnați la moarte. „Lumea liberă va face ceva sau va privi masacrul în tăcere?”, a spus Pahlavi.
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
Donald Trump anunță prelungirea armistițiului în războiul din Orientul Mijlociu
Donald Trump a anunțat, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, că Statele Unite vor amâna eventuale acțiuni ofensive împotriva Iranului, invocând fragmentarea internă a guvernului iranian și lipsa unei poziții comune în negocieri. Liderul de la Casa Albă a precizat că blocada navală impusă Iranului va rămâne în vigoare, armata va rămâne în stare de alertă, dar și că armistițiul a fost prelungit. „Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, se arată în mesajul publicat de Trump pe Truth Social.
Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală
Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
Deversări masive de petrol în Golful Persic, vizibile din spațiu, după atacuri asupra unor instalații și nave petroliere
Fotografiile oferă o imagine clară a distrugerilor produse într-una dintre cele mai sensibile zone din punct de vedere ecologic, cu potențiale efecte grave asupra biodiversității fragile a Golfului Persic, dar și asupra comunităților de coastă care depind de resursele marine pentru hrană și venituri. Una dintre imaginile realizată în ultimele săptămâni arată o pată de petrol de peste opt kilometri lungime în Strâmtoarea Ormuz, în apropiere de insula iraniană Qeshm. Potrivit Ninei Noelle, purtătoare de cuvânt a Greenpeace Germania, petrolul ar proveni de la nava iraniană Shahid Bagheri, avariată în aceeași zonă după un atac al forțelor americane din 28 februarie. Alte imagini din satelit indică prezența petrolului în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept un atac „al inamicilor” asupra unei instalații petroliere din apropierea coastei, pe 7 aprilie. Înregistrări video distribuite pe rețelele sociale și geolocalizate de CNN arată și un incendiu puternic izbucnit la rafinăria iraniană din zonă. Wim Zwijnenburg, coordonator de proiect în cadrul organizației olandeze pentru pace PAX, care monitorizează efectele atacurilor din regiune, a descris situația de la Lavan drept „o urgență majoră de mediu”. El a precizat că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost afectate, iar scurgerile ulterioare au ajuns în mare și se extind spre insula Shidvar, o arie protejată. Shidvar, o insulă coraligenă nelocuită situată la aproximativ 1,6 kilometri est de Lavan, găzduiește numeroase specii protejate, inclusiv țestoase marine și păsări de mare. Specialiștii avertizează că extinderea petelor de petrol în această zonă ar putea avea efecte devastatoare asupra ecosistemului local. Imagini suplimentare realizate pe 6 aprilie arată deversări și în largul coastelor Kuweitului. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a vizat facilități de combustibil și petrochimie din statele din Golf, inclusiv din Kuweit, ca reacție la un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Foto: Agenția spațială europeană Efecte grave Experții avertizează că, în cel mai grav scenariu, deversările ar putea afecta mii de oameni, în special populațiile de pe litoralul iranian, prin contaminarea peștelui care reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. În plus, petrolul amenință și alte forme de viață marină, precum țestoasele, delfinii și balenele, care pot ingera substanțele toxice sau pot rămâne captive în petele de țiței. Un alt risc major vizează instalațiile de desalinizare, esențiale pentru alimentarea cu apă potabilă a aproape 100 de milioane de oameni din regiune. Petrolul ar putea compromite sistemele de filtrare ale acestor unități, amplificând impactul umanitar al crizei. Deși amploarea exactă a pagubelor nu poate fi încă evaluată, temerile privind o catastrofă ecologică se intensifică, mai ales în perspectiva unor noi atacuri asupra navelor. Potrivit datelor Greenpeace Germania, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței.
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața
OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran
Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum
Surse pakistaneze: delegația iraniană va participa la discuțiile cu SUA
Sursele pakistaneze care au furnizat informații pentru Agenția Anadolu au declarat că delegația iraniană va participa la o a doua rundă de discuții cu delegația SUA la Islamabad. Președintele iranian Masoud Pazashkian a declarat, de asemenea, că războiul nu este în interesul nimănui și că este necesar să se utilizeze toate mijloacele raționale și diplomatice pentru a reduce tensiunile Presa iraniană a raportat inițial că delegația iraniană nu va lua parte la discuții până când blocada impusă de forțele navale ale SUA asupra Strâmtorii Ormuz nu va fi ridicată. Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a anunțat că „în prezent, nu există niciun plan pentru o a doua rundă de negocieri cu SUA”. În paralel, în Pakistan, au fost luate măsuri de securitate sporite în capitala Islamabad înaintea celei de-a doua runde de negocieri așteptată între delegațiile Statelor Unite și Iranului. A doua rundă de negocieri este așteptată să înceapă marți, 21 aprilie 2026. Delegația iraniană este așteptată să fie condusă de președintele Parlamentului , Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araghchi , ca și în prima rundă . Delegația americană a fost până acum condusă de vicepreședintele JD Vance și include personalități precum Steve Witkoff și Jared Kushner. Oprirea conflictului care a început pe 28 februarie 2026 și stabilirea unui armistițiu permanent – reprezintă temele de discuții. Prima rundă de discuții a avut loc pe 11-12 aprilie, dar s-a încheiat fără un acord concret. Dacă se înregistrează progrese în negocieri și condițiile sunt favorabile, președintele american Donald Trump și președintele iranian Masoud Pazashkian s-ar putea întâlni, de asemenea, la Islamabad pentru a semna acordul.
Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”