Etichetă: iran

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 47. Casa Albă respinge informațiile despre o prelungire a armistițiului cu Iranul / Donald Trump: Războiul cu Iranul este foarte aproape de sfârșit / Netanyahu: Israelul continuă să atace Hezbollah

SUA anunță noi sancțiuni asupra petrolului iranian Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat astăzi sancțiuni împotriva a peste două duzini de persoane, companii și nave, despre care susține că sunt implicate în exportul de petrol și gaze naturale iraniene, scrie CNN. Toate aceste entități fac parte dintr-o rețea condusă de Mohammed Hossein Shamkhani, al cărui tată a fost consilier politic de top al liderului suprem ucis al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile americano-israeliene, a declarat Trezoreria. Nouă nave, un amestec de petroliere și petroliere cu gaz lichefiat, sunt incluse în sancțiuni, precum și mai multe companii cu sediul în Emiratele Arabe Unite. Anunțul vine la o zi după ce Departamentul Trezoreriei a anunțat că va reinstaura și sancțiunile asupra întregului petrol iranian, după ce a acordat temporar Teheranului o licență de o lună pentru a vinde petrol care a stat pe linia de plutire pe petroliere. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că SUA e disponibilă de a aplica astăzi noi sancțiuni, declarând că este gata să impună „sancțiuni secundare” țărilor care cumpără petrol iranian. Nu este prima dată când administrația Trump a sancționat părți din imperiul maritim al lui Mohammed Hossein Shamkhani. În iulie, a anunțat un set mult mai amplu de sancțiuni împotriva a peste 115 persoane, entități și nave din rețeaua sa. Patru paramedici uciși în sudul Libanului, anunță presa de stat Patru paramedici au fost uciși în timpul unei misiuni de ajutor în sudul Libanului, a relatat rețeaua americană NBC News, citând Agenția Națională de Știri din Liban, administrată de statul libanez. Raportul a precizat că lucrătorii de urgență au fost uciși în orașul Mayfadoun și a atribuit moartea lor unui atac cu drone israeliene. Aproximativ 91 de membri ai personalului medical libanez au fost uciși în război până în prezent, a declarat Ministerul Sănătății din țară în actualizarea sa zilnică. A precizat că 2.167 de persoane au fost ucise în total în timpul conflictului, o creștere cu 43 față de ieri, în timp ce numărul persoanelor rănite a depășit acum 7.000. După întâlnirea cu Pakistanul, cel mai important diplomat iranian promite angajamentul său față de pace Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că Teheranul își menține angajamentul față de promovarea păcii și stabilității în regiune, după ce l-a primit în Iran pe șeful statului major al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir. Munir, care a devenit un intermediar cheie între Statele Unite și Iran, a sosit la Teheran în fruntea unei delegații, purtând un mesaj de la Washington, potrivit armatei pakistaneze de astăzi. „Sunt foarte încântat să-l primesc pe mareșalul Munir în Iran”, a declarat Araghchi într-un mesaj publicat după întâlnire. Araghchi și-a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru găzduirea discuțiilor de către Pakistan, numind-o o reflectare a „profunzimii și forței” relațiilor bilaterale dintre cele două țări. „Angajamentul nostru față de promovarea păcii și stabilității în regiune rămâne ferm, iar acest angajament este împărtășit între noi”, a spus el. Senatul a respins pentru a patra oară măsura care viza limitarea puterilor de război ale lui Trump în Iran Pentru a patra oară în acest an, Senatul a respins o măsură care viza restricționarea puterilor de război ale președintelui Donald Trump, prin solicitarea aprobării Congresului pentru orice acțiune militară viitoare în Iran. Măsura nu a reușit să avanseze, cu 47 de voturi la 52. Senatorul democrat John Fetterman s-a alăturat republicanilor în respingerea ei, în timp ce senatorul republican Rand Paul a votat cu democrații. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a anunțat marți că democrații vor impune un vot privind puterile de război în fiecare săptămână în viitorul previzibil. Unii republicani, precum senatorul Thom Tillis, au indicat că sunt deschiși să susțină o măsură privind puterile de război odată ce conflictul va atinge pragul de 60 de zile, iar conducerea republicană din Senat nu a exclus un vot privind autorizarea forței militare după 90 de zile, dacă conflictul nu se va fi calmat până atunci. Benjamin Netanyahu a oferit o actualizare despre războiul din Iran, după ce s-au raportat că un armistițiu în Liban ar putea fi aproape. Forțele israeliene așteaptă să atace Hezbollah, gruparea militantă susținută de Iran, cu sediul în Liban, și sunt pe cale să cucerească orașul Bint Jbeil din sudul Libanului, a declarat Netanyahu. El a adăugat că a instruit Forțele de Apărare Israeliene să continue să își consolideze zona de securitate din sudul Libanului. SUA țin Israelul la curent cu contactele cu Iranul, spune Netanyahu, adăugând că obiectivele SUA și Israelului sunt aliniate. A avertizat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu în cazul în care luptele cu Iranul se reia. Cât va dura blocada Strâmtorii Ormuz? Aceasta este întrebarea adresată lui Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, scrie Sky News. „Nu voi stabili niciodată termene limită în numele președintelui Statelor Unite”, a declarat ea. „Dar în ceea ce privește blocada, după cum știți, aceasta a fost implementată pe deplin și este aplicată împotriva navelor din toate națiunile care intră sau ies din porturile iraniene.” De asemenea, ea a spus că a văzut unele „raportări greșite” despre blocadă. Iată ce a spus ea în legătură cu asta, integral: „Am văzut și eu unele raportări greșite despre asta. Aceasta include toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman, iar forțele noastre americane din regiune susțin libertatea de navigație pentru navele care tranzitează strâmtoarea către și dinspre porturile non-iraniene. Așadar, știu că unii din presă au fost confuzi în legătură cu asta. Susținem libertatea de navigație, dar nu în ceea ce privește niciun petrolier sau navă care ar aduce beneficii economiei Iranului, pe măsură ce aceste negocieri continuă.” Casa Albă neagă faptul că SUA ar fi solicitat prelungirea încetării focului în Iran Administrația de la Washington a reacționat public după apariția unor informații legate de o posibilă extindere a armistițiului temporar dintre Statele Unite și Iran. Oficialii americani susțin că aceste afirmații nu sunt reale și că nu a existat o solicitare oficială în acest sens. Purtătoarea de cuvânt

Blocada SUA împotriva Iranului. Primele petroliere, interceptate de marina americană

Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters. Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Administrația Trump speră că blocada SUA împotriva Iranului va obliga Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington pentru încheierea conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Printre aceste condiții se numără și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, considerată un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a afirmat că această cerință a fost inclusă și în armistițiul încheiat cu Iranul în urmă cu o săptămână, armistițiu care urmează să expire săptămâna viitoare. Totuși, experții avertizează că eficiența blocadei rămâne incertă în acest stadiu incipient. Evaluări prudente ale experților Potrivit analistului Noam Raydan, de la The Washington Institute for Near East Policy, datele de monitorizare arată că cel puțin un petrolier a făcut cale întoarsă după instituirea blocadei, însă multe nave implicate în transportul petrolului iranian își opresc sistemele de localizare. „Suntem abia în a doua zi. Nu știm încă cât de eficientă va fi această măsură”, a declarat Raydan. Desfășurare militară masivă Comandamentul Central al SUA a confirmat că șase nave comerciale au fost deja obligate să se întoarcă din drum și că niciun vas nu a trecut de blocadă de la intrarea acesteia în vigoare, luni, la ora 10:00. Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Deși armata americană susține libertatea de navigație, aceasta se aplică doar navelor care nu au legătură cu Iranul. Experții avertizează că blocada SUA împotriva Iranului constituie, din punct de vedere juridic, un act de război și ar putea declanșa represalii din partea Teheranului. Iranul a amenințat anterior statele din Golf care găzduiesc forțe americane și are un istoric de atacuri asupra navelor comerciale. Creșterea tensiunilor a dus deja la o majorare cu aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol, iar bilanțul conflictului se ridică la circa 5.000 de morți.

Traian Băsescu, despre conflictul SUAIran: Este mai mult propagandă și o tentativă de a crea spaime lumii întregi

Traian Băsescu consideră că adevărata miză a crizei nu este militară, ci economică, fiind legată de exporturile de petrol iranian. „Tentativa Statelor Unite de a împiedica exportul de țiței al Iranului, pentru că aici este cheia blocadei americane, nu poate decât să tensioneze relațiile dintre Statele Unite și aliații din Extremul Orient — din Coreea de Sud, Japonia și, nu în ultimul rând, tensionarea relațiilor cu China. Deci cred că este o greșeală”, a declarat fostul președinte. Potrivit acestuia, măsurile economice pot provoca fracturi diplomatice serioase între Washington și partenerii asiatici dependenți energetic de regiune. Băsescu: Nu cred că Strâmtoarea este minată Fostul șef al statului a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea strâmtorilor maritime strategice, sugerând că situația ar putea avea o componentă propagandistică. „În al doilea rând, povestea deminării — eu nu cred că strâmtoarea este minată. Nu poate exista atâta prostie încât să spui: am pus mine, dar nu știm unde. Se face automat o hartă a minărilor. Povestea asta cu ‘nu mai știm unde sunt minele’ este greu de crezut”. El a argumentat că realitatea din teren contrazice scenariile alarmiste: „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. Băsescu a subliniat că, potrivit dreptului internațional maritim, strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației. „Strâmtoarea Oman este o strâmtoare care, conform pactului Mării din 1982, este liberă pentru circulație. Problema este una singură: renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. „Țările din Golf nu pot face față Iranului” Analizând scenariul unei escaladări militare, fostul președinte a avertizat că statele arabe din Golf nu ar putea susține singure un conflict major: „Cred că nu pot face față unui conflict țările din Golf. Nu știu dacă ați văzut raportul CIA care este pur și simplu îngrozit de cantitatea uriașă de rachete pe care Iranul o deține în momentul de față”. Băsescu a atras atenția asupra capacității militare a Teheranului: „Au înjumătățit stocul de drone, pot lua din Rusia prin Marea Caspică fără nicio problemă, dar rachetele sunt la un nivel impresionant. Iranul nu este ușor de convins atâta timp cât poate să lovească aliații Statelor Unite”. El a susținut că primele atacuri din regiune ar demonstra limitele protecției americane. „Deja prima etapă în care Iranul a lovit toți aliații din Golf ai Statelor Unite probează că SUA nu pot să îi apere, ceea ce strică toată poza că Statele Unite își apără aliații în Orientul Mijlociu”. Critici dure la adresa lui Donald Trump și rolul NATO Traian Băsescu a comentat și poziția liderului american, Donald Trump, considerând că apelul rapid la sprijinul alianței occidentale a fost mai degrabă politic decât legal. „Poziția lui Donald Trump este slăbită de modul cum înțelege să coopereze. El a declanșat acțiunea și după două zile a cerut ajutorul NATO fără să respecte legea”. Fostul președinte român a explicat că statele europene sunt obligate să respecte proceduri constituționale stricte. „Statele Uniunii Europene și statele NATO din Europa, ca de altfel și Canada sau Australia, trebuie să respecte legile internaționale. România, Germania sau Franța nu pot trimite în misiune de luptă niciun soldat fără aprobarea Parlamentului.” În opinia sa, NATO nu poate interveni automat într-un astfel de conflict: „NATO nici măcar nu este o organizație care să acționeze în afara teritoriului organizației. Este o organizație defensivă”.

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 46. Franța și Marea Britanie găzduiesc negocieri privind Strâmtoarea Ormuz / Atacurile Israelului în Liban continuă / Pakistanul propune ca a doua sesiune de negocieri să aibă loc la Islamabad

Franța și Marea Britanie vor găzdui vineri discuții privind Strâmtoarea Ormuz Președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer vor coprezida vineri, la Paris, o conferință care va reuni țări nebeligerante dispuse să participe la o misiune în Strâmtoarea Ormuz „atunci când condițiile de securitate o vor permite”, potrivit France24. Alți participanți vor lua parte la conferință prin videoconferință, a declarat biroul lui Macron. Partenerii europeni și alți parteneri sunt gata să contribuie la o „misiune pur defensivă menită să restabilească libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, se arată în declarație. Franța și Marea Britanie au lucrat în ultimele săptămâni la organizarea unei operațiuni de escortare a petrolierelor și a navelor cargo pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare. Franța cere includerea Libanului în armistițiu și califică atacurile Israelului drept „intolerabile” Ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a reafirmat, marți, că Libanul trebuie inclus în acordul inițial de încetare a focului. Oficialul de la Paris a spus și că ofensiva israelienă „întărește” Hezbollahul, grupare al cărui lider a declarat că nu-și dorește negocieri cu Israelul. „Încetarea focului trebuie să includă neapărat Libanul, care sub nicio formă nu poate fi țapul ispășitor al guvernului israelian”, a declarat Barrot la postul de radio francez RFI. Atacurile Israelului asupra Libanului sunt „intolerabile”, a spus el, deoarece subminează armistițiul încheiat între Statele Unite și Iran și deoarece întăresc gruparea militantă Hezbollah. „Distrugerea Libanului, atacarea statului libanez, nu slăbește Hezbollah — dimpotrivă, îl întărește”, a spus Barrot. Iranul cere despăgubiri de război de la 5 state arabe. Patru vase au traversat Strâmtoarea Ormuz, în ciuda blocadei SUA Teheranul a solicitat despăgubiri din partea a 5 state din Golful Persic, în timp ce o cifră preliminară a pagubelor războiului se ridică la 270 de miliarde de dolari. De asemenea, Teheranul a criticat blocada SUA în Strâmtoarea Ormuz, deși patru vase au reușit să traverseze strâmtoarea. Iranul a solicitat despăgubiri din partea a cinci țări arabe, acuzându-le că au facilitat „agresiunea americano-israeliană” prin faptul că au permis utilizarea teritoriilor lor pentru atacuri împotriva țării, a relatat presa de stat iraniană, Press TV. Într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, și președintelui Consiliului de Securitate, Jamal Fares Alrowaiei, ambasadorul și reprezentantul permanent al Iranului, Amir-Saeid Iravani, a respins cererile de despăgubire formulate de Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Iordania China califică blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene drept „periculoasă și iresponsabilă”. China încurajează negocierile de pace Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, Guo Jiakun, afirmă că SUA „și-au intensificat operațiunile militare și au întreprins o acțiune de blocadă țintită, ceea ce nu va face decât să agraveze tensiunile și să submineze acordul de încetare a focului, deja fragil”, potrivit Al Jazeera.  Președintele Chinei, Xi Jinping, a promis, marți, că țara sa va juca un „rol constructiv” în promovarea negocierilor de pace din Orientul Mijlociu, au relatat mass-media de stat chineze, după ce o primă rundă de discuții între Statele Unite și Iran s-a încheiat fără a se ajunge la un acord. „Xi Jinping a subliniat poziția de principiu a Chinei de a promova pacea și de a încuraja negocierile și a reiterat că va continua să joace un rol constructiv în acest sens”, a declarat agenția de știri de stat Xinhua. Pakistanula propus să găzduiască o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran la Islamabad în zilele următoare, înainte de expirarea armistițiului, au declarat doi oficiali pakistanezi. Oficialii, care au vorbit sub condiția anonimatului deoarece nu erau autorizați să discute subiectul cu presa, au precizat că propunerea va depinde de eventuala solicitare a părților privind alegerea unui alt loc de desfășurare, potrivit Gulf News. Unul dintre oficiali a afirmat că, deși s-au încheiat fără un acord, primele discuții au făcut parte dintr-un proces diplomatic continuu, mai degrabă decât dintr-un efort punctual. Două persoane au murit în urma unui atac israelian asupra orașului Nabatieh din Liban Două persoane au murit și una a fost rănită în urma unui raid israelian asupra unei case din cartierul Arab Salim, din zona Nabatieh, în sudul Libanului, a informat agenția oficială NNA, citată de Al Jazeera.  Casa a fost distrusă în urma atacului, a precizat agenția. Anterior, NNA a relatat că alte două persoane au murit în Nabatieh după ce un atac aerian israelian a lovit o mașină în acea zonă. Trump avertizează Iranul: „Nu va fi plăcut” dacă armistițiul eșuează Trump a adresat un avertisment sever Iranului cu privire la viitorul armistițiului actual, afirmând că ar fi grave consecințele eșecului încheierii unui acord și reiterând faptul că Teheranului nu i se va permite să dezvolte o armă nucleară. Răspunzând la întrebările legate de ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar ajunge la un acord până la sfârșitul armistițiului, Trump a declarat: „Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu va fi plăcut pentru ei. În acest moment, nu au loc lupte. În acest moment, avem o blocadă. Ei nu desfășoară nicio activitate comercială… Așadar, în prezent, Iranul nu desfășoară absolut nicio activitate comercială. Și vom menține această situație foarte ușor. Marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, radarul lor a dispărut, iar liderii lor au dispărut. Este foarte mult”, a declarat Trump, citat de Gulf News. Hezbollah respinge negocierile cu Israelul: „Nu vom respecta niciun acord” Hezbollah anunță că nu va respecta eventualele acorduri rezultate din discuțiile dintre Liban și Israel, în timp ce tensiunile din regiune continuă să escaladeze, transmite Euronews. Declarațiile vin în contextul unei posibile întâlniri diplomatice la Washington, pe care liderii grupării o contestă ferm. Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a transmis că organizația respinge orice formă de dialog direct cu Israelul. Acesta a cerut autorităților libaneze să anuleze întâlnirea programată în Statele Unite, unde diplomați din cele două țări ar urma să discute reluarea negocierilor. „Negocierile sunt inutile”, a spus Qassem, subliniind că o astfel de inițiativă nu are sprijinul unanim al Libanului. „Încălcare gravă”: Iranul condamnă blocada impusă de SUA în jurul porturilor sale Iranul a condamnat blocada impusă de

Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad

Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.

Petrolul explodează. Iranul avertizează: Veți regreta 4-5 dolari pe galon”

Petrolul explodează după blocada Strâmtorii Ormuz. WTI trece de 104 dolari, gazul urcă cu 10% la Amsterdam. WTI cu livrare în mai se tranzacționează la 104,57 dolari, cu o creștere de 8,28%. Petrolul continuă să crească pe măsură ce navele își schimbă cursul. Brent cu livrare în iunie a ajuns la 102,03 dolari, în urcare cu 7,12%. Gazul natural pe piața TTF din Amsterdam înregistrează o creștere de 10,45%, ajungând la 48,2 euro pe MWh. Toate aceste mișcări vin pe fondul eșecului negocierilor de pace dintre Iran și SUA. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, blocat „Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a blocat din nou după ce Trump a anunțat inițierea blocajului naval”, scrie Lloyd’s List, publicație specializată în știri de navigație, citată de ANSA. Înainte de anunț, traficul continua la niveluri reduse. Sâmbătă se înregistrase chiar o ușoară creștere a tranzitului petrolierelor. Companiile de navigație încercau să scoată nave din Golful Persic. După anunțul lui Trump, tot traficul pare să se fi oprit. Cel puțin două nave care se îndreptau spre ieșirea din strâmtoare și-au schimbat cursul. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a reacționat dur pe rețeaua X. „Bucurați-vă de prețurile actuale la pompă. Cu așa-numitul blocaj, în curând veți regreta prețul de 4-5 dolari pe galon”, a scris el, adresându-se direct americanilor. Mesajul vine ca răspuns direct la ordinul lui Trump de a impune blocada navală după eșecul negocierilor de la Islamabad.

Franța solicită includerea Libanului în acordul de încetare a focului

Libanul „trebuie inclus” în acordul de armistițiu dintre Iran și Statele Unite, a declarat Pascal Confavreux, purtător de cuvânt al Ministerului francez pentru Europa și Afaceri Externe, relatează CNN. „Atacurile asupra Libanului trebuie să înceteze”, a declarat Confavreux pentru Fox News într-un interviu acordat duminică, unde a spus că țara a fost „puternic destabilizată”, cu 1 milion de persoane strămutate acum. „Această destabilizare va fi doar o recompensă pentru Hezbollah în viitor”, a spus el, referitor la grupul militant susținut de Iran din Liban, pe care Israelul îl vizează. „Iranul trebuie să înceteze să terorizeze Israelul prin intermediul Hezbollah.”, a afirmat acesta. Statele Unite și Israelul au declarat că Libanul nu face parte din acordul de armistițiu de două săptămâni încheiat marțea trecută, contrar opiniilor Iranului și Pakistanului. Israelul a continuat să atace Hezbollah de când a fost anunțat armistițiul, iar presa locală din sudul Libanului a raportat peste noapte mai multe atacuri. Discuțiile dintre diplomații israelieni și libanezi urmează să aibă loc în această săptămână.

Negocierile SUA-Iran au eșuat. Care ar putea fi mișcarea surpriză a președintelui Trump

Negocierile dintre delegațiile SUA și Iran din Pakistan s-au încheiat duminică fără niciun rezultat. Americanii în frunte cu vicepreședintele JD Vance au plecat deja spre casă, iar experții se gândesc ce ar putea urma. Potrivit Just the News, președintele SUA ar putea opta pentru o soluție despre care nu s-a vorbit foarte mult: o blocadă navală totală a Iranului. Anterior, Donald Trump a amenințat cu distrugerea totală a Iranului prin bombardamente și, eventual, printr-un atac la sol. Experții cred că blocada ar putea fi asul din mânecă al lui Trump. Strategia a fost deja folosită în Venezuela. Trump a folosit o blocadă navală pentru a slăbi Venezuela înainte de a declanșa operațiunea de capturare a liderului venezuelean. Experții cred că o blocadă bine organizată va sufoca economia iraniană deja afectată. În plus, va intensifica presiunea diplomatică asupra Chinei și Indiei, întrerupându-le accesul la una dintre sursele lor cheie de petrol. Portavionul USS Gerald Ford care a condus blocada venezueleană se află acum în Golful Persic, alături de USS Abraham Lincoln și de alte unități navale importante. „Ar fi foarte ușor pentru Marina SUA să exercite controlul complet asupra a ceea ce intră și nu intră în strâmtoare acum”, a declarat Rebecca Grant, expertă în securitate națională la Institutul Lexington, pentru Just the News. Președintele Donald Trump a sugerat că opțiunea privind blocada totală este pe masă. Duminică, după eșuarea negocierilor din Pakistan, el a publicat articolul de presă pe propria rețea de socializare Truth Social.

UPDATE Dezacorduri serioase în negocierile SUA-Iran. Întâlnire istorică: primul contact direct SUA-Iran la nivel înalt după decenii. JD Vance conduce negocieri

UPDATE Noi declarații ale lui Trump Președintele SUA, Donald Trump, a făcut mai multe declarații despre Iran înainte de a urca într-un elicopter, afirmând că Washingtonul poartă „negocieri foarte avansate” cu Teheranul, dar că, din punctul său de vedere, un eventual acord „nu contează”, deoarece „noi câștigăm oricum”. Liderul de la Casa Albă a susținut că Statele Unite au „învins” Iranul din punct de vedere militar și a afirmat că Teheranul ar fi plasat probabil câteva mine subacvatice în Strâmtoarea Hormuz, adăugând că SUA „curăță strâmtoarea” în prezent. Totodată, Trump a declarat că NATO nu a sprijinit Washingtonul în această zonă strategică și a avertizat că Beijingul ar avea „probleme mari” dacă ar livra arme Iranului. UPDATE „Schimbări de dispoziție” la negocieri – pe fondul unor „dezacorduri serioase” Delegațiile SUA și Iranului au înregistrat „schimbări de dispoziție” în timpul negocierilor, potrivit unei surse pakistaneze. „Au existat schimbări de dispoziție din partea ambelor părți, iar atmosfera a fost tensionată pe parcursul întâlnirii”, a declarat sursa pakistaneză pentru Reuters. Strâmtoarea Ormuz, care este crucială pentru succesul negocierilor, rămâne unul dintre principalele puncte de „dezacord serios”, potrivit agenției de știri semi-oficiale iraniene Tasnim. În sală se aflau: Delegația americană Vicepreședintele SUA, JD Vance Trimisul special Steve Witkoff Ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner Delegația iraniană Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf Ministrul de externe Abbas Araqchi UPDATE Negocieriile s-au reluat Oficialii americani și iranieni au reluat sâmbătă seara, la Islamabad, a doua rundă de discuții după o pauză, ambele părți fiind susținute de experți tehnici, au declarat doi oficiali pakistanezi pentru AP. Aceștia au adăugat că înalții lideri politici și militari ai Pakistanului încurajează ambele părți să-și rezolve divergențele pentru a asigura o pace durabilă în regiune, iar discuțiile înregistrează progrese. Cea mai importantă întâlnire directă SUA- Iran din ultimele decenii Întâlnirea este una rară în istoria relațiilor americano-iraniene și marchează cel mai important contact direct la nivel înalt dintre cele două părți din ultimele decenii. Până acum, reperul comparabil rămânea convorbirea telefonică din 27 septembrie 2013 dintre președintele american Barack Obama și președintele iranian Hassan Rouhani, descrisă atunci drept cel mai înalt contact bilateral de după Revoluția Islamică din 1979. Miza negocierilor este dublă: consolidarea armistițiului de două săptămâni anunțat în această săptămână și deschiderea unui cadru mai larg pentru rezolvarea dosarelor care au alimentat războiul. Pe masă se află redeschiderea Strâmtorii Ormuz, programul nuclear și cel balistic al Iranului, sancțiunile, activele iraniene blocate în străinătate și disputa privind includerea Libanului în încetarea focului. Washingtonul insistă asupra reluării traficului maritim și restrângerii programului nuclear iranian, în timp ce Teheranul cere compensații de război, acces la fonduri înghețate și condiții mai largi de securitate regională. Potrivit informațiilor comunicate de Casa Albă, din echipa americană mai fac parte emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, Andrew Baker și Michael Vance, alături de o echipă extinsă de experți prezenți atât la Islamabad, cât și la Washington. Pentru JD Vance, misiunea este și un test diplomatic major: Reuters notează că vicepreședintele intră în negocieri într-un climat de scepticism la Casa Albă, chiar dacă Iranul l-a perceput drept unul dintre interlocutorii americani mai puțin înclinați spre escaladare. Presiunea asupra negocierilor este amplificată de rolul strategic al Strâmtorii Ormuz, culoar prin care trece aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Blocajele și amenințările din zonă au alimentat scumpiri puternice pe piețele energetice, au împins în sus costurile carburanților și au generat avertismente privind efecte persistente asupra economiei globale și transportului aerian. Deși unele petroliere au reînceput sâmbătă tranzitul, circulația rămâne mult sub nivelurile normale. Trump păstrează un ton agresiv În paralel, președintele Donald Trump a menținut un ton combativ. El a declarat că nu știe dacă negocierile vor avea succes și a susținut pe rețeaua Truth Social că forțele americane au început să „elibereze” Strâmtoarea Ormuz și că nave iraniene folosite pentru minare au fost distruse.

Macron îndeamnă Iranul să profite de oportunitatea discuțiilor mediate de Pakistan pentru o dezescaladare durabilă

Emmanuel Macron a discutat anterior cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. În timp ce Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuțiile trilaterale, președintele francez i-a cerut lui Massoud Pezeshkian „să profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad pentru a deschide calea către o dezescaladare durabilă și un acord exigent care să ofere garanții solide de securitate pentru regiune, cu toate țările implicate”. El a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, la care Franța este gata să contribuie” și „a insistat asupra importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Într-un alt mesaj de pe X, președintele Franței a declarat că a discutat cu Mohammed bin Salman și a decis cu acesta să „rămână în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. De asemenea, el a menționat sprijinul său pentru încetarea focului, „care trebuie respectat pe deplin și extins fără întârziere în Liban ” și „necesitatea de a restabili navigația complet liberă și sigură în Strâmtoarea Hormuz cât mai repede posibil ” . Un armistițiu fragil între Iran și Statele Unite a intrat în a patra zi sâmbătă, când vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel fără precedent între cele două țări inamice de la Revoluția Islamică din Iran din 1979.