Etichetă: iran

Valentin Stan: Israelul nu își poate permite un Iran care să dețină bombă nucleară

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Israelul nu își poate permite ca Iranul să dețină o bombă nucleară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Când serviciile îți pun pe masă ceva… Este povara asta uriașă care apasă pe umerii decidentului. Pentru că de el depinde soarta, când vorbim, atenție, de terorism nuclear, a milioane de oameni. Iar la momentul când începe acțiunea militară ordonată de Trump, iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit 60% pe care au refuzat să-l predea în urma negocierilor.  Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Israelul nu își poate permite ca Iranul să dețină o bombă nucleară. Acesta a început prin a spune că atunci când serviciile aduc un raport de securitate, povara e pe umerii decidentului. Acesta explică de ce a fost Trump nevoit să intervină în Iran. Istoricul susține că iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit la 60%. Cu acesta, continuând îmbogățirea până la 90%, ar fi ajuns să facă 10 bombe nucleare. Când serviciile îți pun pe masă ceva… Este povara asta uriașă care apasă pe umerii decidentului. Pentru că de el depinde soarta, când vorbim, atenție, de terorism nuclear, a milioane de oameni. Iar la momentul când începe acțiunea militară ordonată de Trump, iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit la 60% pe care au refuzat să-l predea în urma negocierilor. E iminent sau nu e iminent? Păi da, le-am distrus centrifugele cu Midnight Hammer acum un an. Da, le-am oprit programul nuclear. Dar cele 400 de kg pe care le aveau, iar cu ele, în câteva săptămâni, ajungeau la 90% și puteau să facă 10 bombe atomice. Atâtea puteau să facă. Da, dacă o îmbogățeau mai departe erau deja aproape acolo. Ei au nevoie pentru scopuri civile de uraniu îmbogățit între 3% – 5%. De ce ar îmbogăți uraniu o țară la 60% dacă nu pentru a construi o armă nucleară? Nu există explicații aici. Iar Israelul nu-și poate permite un Iran cu bombă atomică. Nu, așa ceva nu se poate și de-aia strigă. Nu, nu, nu vrem Iran cu armă atomică. Și Trump le zice – veniți încoace. Noi: Starmer, Merz, Macron, suntem la pământ cu poporul nostru, i-am distrus, i-au înnebunit, ne urăsc. Numai asta ar trebui să mai facem acum, ca să ne dea un șut în spate, să ne băgăm într-un război cu Iran. Nu se uită până unde a ajuns planeta cu programul nuclear iranian și cu capabilitățile balistice. Au dus rachete la 4.000 de km distanță până la Diego Garcia, așa cum pot să ajungă foarte bine la Berlin, la Paris și unde mai vrei în Europa.

Explozii puternice raportate în jurul orașului Isfahan din Iran

Ziarul pro-reformă Ham Mihan a relatat online despre exploziile din zonă, relatează AP. Isfahan găzduiește o importantă bază aeriană iraniană și alte situri militare, precum și unul dintre siturile nucleare bombardate de Statele Unite în timpul războiului de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie. Agenția de știri semioficială Fars, apropiată de Garda Revoluționară paramilitară, a descris atacurile ca vizând „două zone rezidențiale”, fără a oferi detalii. Anterior, armata israeliană a declarat că a finalizat „un val de atacuri la scară largă” în tot Iranul, inclusiv în Isfahan. SUA anunță că două treimi din fabricile de muniții din Iran au fost afectate Statele Unite au atacat peste două treimi din fabricile de muniții din Iran, a declarat șeful Comandamentului Central al armatei americane. Amiralul Marinei SUA, Brad Cooper, a făcut aceste comentarii într-un videoclip publicat joi dimineață de Comandamentul Central. „Astăzi, am avariat sau distrus peste două treimi din instalațiile și șantierele navale de rachete, drone și nave ale Iranului – și încă nu am terminat”, a spus Cooper. „Suntem pe cale să eliminăm complet aparatul de producție militară al Iranului în general.” Fotografiile din satelit analizate de Associated Press, deși amânate cu două săptămâni de Planet Labs PBC, au arătat atacuri israeliene și americane care vizau șantiere navale și instalații de rachete. Iranul nu a recunoscut nicio pierdere materială suferită în timpul războiului.

FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale

Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.

Iranul, la un pas să fie distrus: Să fie interziși toți!

Global Athlete, o organizație internațională cu sediul în Canada, a solicitat public ca Iranul să fie exclus din toate competițiile sportive mondiale. Concret, scrisoarea organizației respective se îndreaptă Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și către federațiile sportive internaționale. Se cere interzicerea Iranului din toate competițiile sportive. Nu războiul cu SUA este motivul Prin intermediul unei scrisori oficiale trimise către CIO și toate federațiile sportive internaționale, organizația Global Athlete, cu sediul în Canada, a solicitat excluderea Comitetului Național Olimpic al Republicii Islamice Iran și a tuturor organizațiilor sportive iraniene din competițiile mondiale. Motivul nu are legătură cu războiul dintre Iran, SUA și Israel, aflat în continuare în desfășurare, ci cu un gest demn de condamnat comis de liderii iranieni. Pe scurt, aceștia l-au executat pe Saleh Mohammadi, un luptător profesionist de doar 19 ani, care era suspectat că ar fi ucis polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Familia sportivului a susținut cu tărie că tânărul era nevinovat, însă Saleh Mohammadi nu a avut parte de o anchetă și un proces amplu, așa cum se obișnuiește în țările democrate, ci a fost executat direct de liderii iranieni. „Comitetul Internațional Olimpic trebuie să implementeze imediat sancțiuni pentru a exclude Iranul din sportul internațional, ca răspuns la aceste execuții odioase. CIO trebuie să acționeze rapid înainte ca un alt atlet nevinovat să-și piardă viața”, se arată în declarația oficială a organizației Global Athlete, potrivit Sportsin.biz. Scrisoarea, care are un ton alarmant, le vizează în mod direct și pe fotbalistele din Iran care la Cupa Asiei din Australia au refuzat să intoneze imnul. Acestea vor reveni în țară, după ce au refuzat azilul în „Țara cangurilor”, și „și riscă să fie executate”, după cum informează aceeași sursă. De altfel, familiile lor „s-au confruntat deja cu amenințări”, după cum completează jurnaliștii, citând Global Athlete. Cupa Mondială de fotbal din SUA, Mexic și Canada ar urma să se desfășoare fără Iran O primă competiție majoră care s-ar putea desfășura în lipsa Iranului este chiar Campionatul Mondial de fotbal masculin, programat în vară în SUA, Mexic și Canada. Iran s-a calificat pe merite sportive la turneul final, însă un reprezentat oficial al țării a transmis că naționala de fotbal nu se va deplasa în SUA, din cauza războiului demarat de Donald Trump: „De când acest guvern corupt l-a asasinat pe liderul nostru, nu mai avem condiții să participăm la Cupa Mondială. Din cauza măsurilor răuvoitoare luate împotriva Iranului, am fost obligați să purtăm două războaie în opt sau nouă luni (n.r. Războiul de 12 zile din iunie 2025), iar mii de compatrioți ai noștri au fost uciși. Prin urmare, nu avem nicio șansă să participăm în aceste condiții”, a declarat Ahmad Donyamali, ministrul Sportului și Tineretului din Iran, într-un interviu televizat, citat de AS.

Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri

Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud.  În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel.  Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU.  Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși  să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un  internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului.  În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”.  Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili  pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride.  Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie,  în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran

De ce nu cedează Iranul, în ciuda pierderilor din război?

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară. „Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare” Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”. Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”. În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare. Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie. În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”. Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul. Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor. „Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război. Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”. Peste 15.000 de ținte lovite în Iran Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt. Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii. În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului. Îngrijorări pe termen lung În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung. Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington. Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”. Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Traian Băsescu, avertisment dur: Nu suntem în siguranță. Despre Rutte: România nu trebuie să aibă încredere în acest om”

Pozițiile oficiale transmit liniște. Băsescu spune contrariul. Fostul președinte susține că războiul declanșat în Orientul Mijlociu a creat condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. „Oricând lucrurile pot evolua rău”, a avertizat el, îndemnând românii să fie pregătiți pentru scenarii negative. Ucraina, abandonată. Rusia, avantajată Băsescu este de părere că efortul militar al Statelor Unite s-a mutat pe Orientul Mijlociu. Presiunea asupra statelor europene de a-l susține pe Trump și pe Netanyahu crește. Iar Ucraina, spune fostul președinte, este „pur și simplu abandonată”. „Bătălia noastră trebuie să fie să-i ținem pe europeni implicați în sprijinirea Ucrainei”, a declarat Băsescu. Altfel, România riscă să se trezească cu armata lui Putin la frontieră. Fostul președinte a menționat și blocajul creat de Viktor Orbán, care a împiedicat acordarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Ucrainenii sunt pe resurse proprii. E greu să faci față Rusiei doar cu resursele proprii”, a spus el. Atacul la adresa lui Rutte O declarație dură l-a vizat pe secretarul general NATO, Mark Rutte. Băsescu l-a cunoscut în Consiliul European și spune că România nu trebuie să aibă încredere în el. El a criticat mesajul lui Rutte, pe care îl consideră orientat exclusiv spre satisfacerea lui Trump, nu spre securitatea flancului estic. „Vine cu sloganul: niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi neapărat. Dar acum îți spune: hai să ne ducem toți în Golf”, a ironizat Băsescu. Pericolul unui al Treilea Război Mondial Fostul președinte a ridicat și o întrebare mai largă. Ce s-ar întâmpla dacă statele NATO ar trimite forțe militare în Golf pentru a-l susține pe Trump și pe Netanyahu? Care ar fi reacția Rusiei și a Chinei? „Nu cumva ne îndreptăm din prostie către al Treilea Război Mondial?”, a întrebat Băsescu . El a cerut o prezență militară americană concretă în Marea Neagră. „Nu l-am auzit pe Rutte să spună că ar trebui să punem un distrugător american în Marea Neagră”, a concluzionat fostul președinte.

Dan Dungaciu: Iranul mai are niște cărți de jucat. Poate să închidă toată strâmtoarea Ormuz și aruncă petrolul în aer

Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre strategia lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, în condițiile în care Teheranul mai are încă câțiva ași în mânecă pe care îi poate juca în această confruntare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu susține că, în acest moment, SUA nu își pot permite să transfere trupele americane din Pacific pentru a securiza zona Iranului, dat fiind faptul că, astfel, ar lăsa descoperit frontul cu China și Taiwanul, renunțând la prioritatea lor strategică principală. „Intervenționismul acesta în Iran încă nu știm cum se va termina. Eu nu cred că Iranul va fi dispus să cedeze. Pentru că, gândiți-vă puțin, ei au în acest moment, dacă închid și cu ajutorul regimului Houthi, închid și petrolul și închid tot, ei pot să arunce în aer extrem de multe lucruri. Ei mai au niște cărți de jucat. Gândiți-vă că, cu o bărcuță din asta foarte rapidă, te duci și arunci o mină într-un vas din ăsta, l-ai aruncat în aer. Cum să securizezi asta? Se aduc întăriri de unde? Din Pacific. Dacă tu aduci întăriri din Pacific, adică zona care urmează să fie în vizorul nemijlocit al Statelor Unite, pentru că vorbea de China și de Taiwan, în momentul ăla, sigur că lucrurile se pot complica. Cu atât mai mult, spune analistul politic, Iranul mai are câteva avantaje în acest conflict, referindu-se la faptul că poate bloca tranzitul petrolier, ceea ce ar arunca în aer piața petrolieră globală. Deși, spune el, SUA nu depind direct de piața respectivă, o astfel de mișcare va afecta prețul petrolului la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite. „Lucrurile în acest moment nu sunt clare. Nu arată foarte bine din acest punct de vedere. Va fi nevoie de un efort extrem de mare, poate cel mai mare efort narativ pe care Donald Trump va trebui să-l facă pentru a reuși să facă din Iran un soi de victorie. Dar problema este de timp. Cât mai durează această chestiune, cât crește prețul petrolului. Avantajul, și eu am mai spus asta, avantajul americanilor este că ei nu depind de petrolul iranian, nu depind de ce circulă pe acolo, prin preajmă. Și din punctul ăsta de vedere pot să fie, teoretic, mai liniștiți. Dar asta nu înseamnă că piețele externe nu vor afecta și prețul petrolului din Statele Unite. Este prea devreme să ne pronunțăm. Dar cred că este cea mai mare încercare politică și strategică a administrației Trump până în acest moment.”

Război în Orientul Mijlociu, ziua 22. Trump: Suntem foarte aproape de obiective”/ Paradoxal, SUA au ridicat sancțiunile pe petrolul iranian/Armata SUA susține că influența Iranului în Strâmtoarea Ormuz s-a diminuat

UPTADE: Armata israeliană semnalează rachete iraniene în apropiere Armata israeliană afirmă că a detectat un nou val de rachete lansate din Iran și îndreptate spre teritoriul țării. Ziarul „The Times of Israel”, citat de Al Jazeera, relatează că se așteaptă ca în curând să se declanșeze sirenele în sudul Israelului. Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), afirmă că armata americană a aruncat mai multe bombe de 5.000 de livre (2.270 kg) asupra unei instalații subterane de-a lungul coastei Iranului, care era folosită pentru depozitarea rachetelor de croazieră antinavă, a lansatoarelor mobile de rachete și a altor echipamente, subminând astfel capacitatea acesteia de a amenința Strâmtoarea Ormuz. „Nu numai că am distrus instalația, dar am distrus și centrele de sprijin pentru serviciile de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor”, a spus Cooper într-un mesaj video distribuit pe pagina CENTCOM de pe X, potrivit Al Jazeera. „Ca urmare, capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Ormuz este diminuată, iar noi nu vom înceta să urmărim aceste ținte”, a adăugat el. UPTADE: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) susține că a lovit un avion de vânătoare israelian, în timp ce armata israeliană afirmă că acesta nu a suferit avarii Într-o declarație citată de agenția de știri iraniană IRNA, IRGC susține că sistemele sale de apărare au lovit un avion de vânătoare israelian care opera în spațiul aerian iranian în această dimineață, acesta fiind al treilea incident de acest fel din timpul războiului, potrivit Al Jazeera. Anterior, armata israeliană recunoscuse că unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost ținta unor focuri antiaeriene în spațiul aerian iranian, dar a precizat că avionul a detectat amenințarea, nu a suferit daune și și-a îndeplinit misiunea „conform planului”. Potrivit IRGC, forțele sale de apărare au lovit peste 200 de vehicule aeriene în spațiul aerian iranian în timpul războiului – inclusiv drone, rachete de croazieră, avioane de realimentare și avioane de vânătoar UPDATE: Emiratele, sub atac iranian. 341 rachete interceptate în total Emiratele Arabe Unite au interceptat sâmbătă trei rachete balistice și opt drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, sistemele de apărare aeriană ale țării au doborât 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone, potrivit Ministerului Apărării de la Abu Dhabi. UPDATE: Iran anunță că centrala sa nucleară de la Natanz a fost lovită într-un atac aerian Centrala nucleară de la Natanz, principala unitate de îmbogățire a uraniului din Iran, a fost lovită sâmbătă într-un atac aerian, potrivit agenției iraniene Mizan. Agenția a precizat că nu s-au înregistrat scurgeri de radiații. UPDATE: Axios: Statele Unite vor permite Iranului să obțină venituri din petrol de aproximativ 14 miliarde de dolari Este o concesie financiară uriașă făcută Iranului de către SUA. Este prima dată când SUA cumpără petrol iranian din 1996. UPDATE: Spania a aprobat un pachet de urgență în valoare de 5 miliarde de euro pentru a compensa creșterile prețurilor la energie cauzate de războiul din Iran Printre măsurile cheie se numără reducerea TVA la carburanți și energie la 10% (prețuri cu până la 0,30 euro/litru mai mici), reducerea impozitelor pe electricitate cu aproximativ 60% și oferirea unui subsidiu de 0,20 euro/litru pentru sectoarele transporturilor, agriculturii și pescuitului. Planul vizează 20 de milioane de gospodării și 3 milioane de companii. UPDATE: Ormuz nu e doar despre petrol. E despre pâinea, laptele și apa a 100 de milioane de oameni care nu au altă cale Strâmtoarea Ormuz nu este doar o rută energetică. E calea de supraviețuire pentru peste 100 de milioane de oameni. Blocarea ei de la izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran perturbă aprovizionarea cu alimente a unor țări care importă până la 98% din ce consumă. UPDATE: Dronele au atacat baza americană „Victory” din Irak, pe fondul retragerii aliaților NATO Cel puțin patru drone au atacat baza „Victory”, iar noaptea trecută și până în primele ore ale dimineții s-au auzit o serie de explozii puternice. O dronă ar fi provocat un incendiu. Se pare că o dronă a lovit în interiorul bazei, iar o altă dronă a lansat o grenadă propulsată de rachetă, ceea ce pare a fi o escaladare semnificativă a conflictului. Nu sunt deocamdată informații despre victime. Conform Aljazeera, aceste drone au fost lansate din zone precum Abu Ghraib și Dora, ceea ce ridică din nou îngrijorări legate de securitate cu privire la modul în care aceste drone sunt lansate în vecinătatea Bagdadului. Nu este vorba doar de capitală. Au avut loc, de asemenea, atacuri împotriva forțelor americane staționate în nordul Irakului și la Erbil și, în același timp, au avut loc lovituri americane împotriva Forțelor de Mobilizare Populară irakiene, consolidând ideea că acesta este un câmp de luptă bidirecțional, cu grupuri armate irakiene care vizează SUA, iar apoi acele grupuri fiind ele însele atacate. În acest context, forțele NATO s-au retras, deoarece există sentimentul că acest conflict face parte dintr-un conflict regional mult mai amplu, un conflict pe care aceste alte țări NATO nu l-au început, nu l-au dorit și nu doresc ca forțele lor să fie expuse pericolului într-un conflict extrem de nepopular. UPDATE: Războiul din Iran a transformat un aeroport uitat din Spania în adăpost pentru giganții cerului Qatar Airways și-a mutat aproape 20 de avioane la Teruel, în Spania, pentru a le proteja de atacurile iraniene. Compania a redus numărul zborurilor zilnice de la 600 la aproximativ 100. Alte aeronave urmează să sosească în zilele următoare. UPDATE: Escaladare majoră în războiul din Iran. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie spre baza militară comună a SUA și Marii Britanii de la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Niciuna dintre rachete nu a atins ținta. Atacul reprezintă o escaladare majoră a conflictului, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani. UPDATE: Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale