Luptătorul adolescent Saleh Mohammadi a fost spânzurat public în Iran. Acuzația: „Apurtat război împotriva lui Dumnezeu

luptatorul-adolescent-saleh-mohammadi-a-fost-spanzurat-public-in-iran.-acuzatia:-„apurtat-razboi-impotriva-lui-dumnezeu

Saleh Mohammadi, un adolescent campion la lupte libere, o speranță a poporului său, a fost executat public în Iran. Saleh a fost arestat în timpul protestelor din ianuarie. El a fost executat în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că a fost în altă parte în acel moment. Saleh Mohammadi, în vârstă de 19 ani, a fost spânzurat joi, în ajunul Anului Nou persan, împreună cu alte două persoane, sub acuzația de ucidere a unor ofițeri de poliție. El a fost executat în centrul orașului Qom, în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că ar fi dovedit că se afla în altă parte la momentul respectiv. Lotul lui Dumnezeu Mohammadi, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi au fost acuzați de „a purta război împotriva lui Dumnezeu”, potrivit Mizan, o agenție de știri afiliată sistemului judiciar iranian. Mizan a declarat că cei trei bărbați au fost condamnați pentru uciderea lui Mohammad Ghasemi Hamapour și Abbas Asadi, ofițeri din cadrul comandamentului de aplicare a legii din Iran, în timpul protestelor din 8 ianuarie, în incidente separate. Mărturisiri sub tortură Sistemul judiciar a susținut că bărbații au folosit cuțite și săbii pentru a-i ucide pe ofițeri și că au acționat „în sprijin operațional al regimului sionist și al Statelor Unite”. Mohammadi a negat în repetate rânduri acuzațiile în timpul procedurilor judiciare, potrivit grupului pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, care monitorizează execuțiile din Iran. Grupul a declarat că Mohammadi a insistat că mărturisirile sale au fost obținute sub tortură. Imaginele de pe camerele de supraveghere nu au confirmat prezența lui Mohammadi la locul pesupuselor crime, potrivit Hengaw. Instanța a respins probele și a confirmat pedeapsa cu moartea, care a fost confirmată de instanța supremă a Iranului înainte de efectuarea execuției. Mass-media de stat a declarat că execuțiile au fost efectuate „în prezența unei adunări de locuitori din Qom” și au urmat „proceduri legale, inclusiv prezența avocaților apărării”.

Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului

starmer-a-spus-nu,-apoi-si-a-schimbat-pozitia.-bazele-britanice,-deschise-pentru-loviturile-sua-asupra-iranului

Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.

Drama iranienilor stabiliți în România: Mama e bolnavă și nu pot lua legătura cu ea. America și Israel ne vor scăpa de regimul islamic / Poporul iranian nu merită acest război

drama-iranienilor-stabiliti-in-romania:-mama-e-bolnava-si-nu-pot-lua-legatura-cu-ea.-america-si-israel-ne-vor-scapa-de-regimul-islamic-/-poporul-iranian-nu-merita-acest-razboi

Shohereh (55 de ani) și Mohamad (37 de ani) sunt doi iranieni care de ani de zile trăiesc în București. Au aici mici afaceri, dar și rude de naționalitate română. Ei trăiesc în aceste zile o adevărată dramă de când a început războiul din Iran. Acolo nu există internet, liniile de comunicații sunt căzute, iar un apel cu cei dragi se realizează foarte greu. În timp ce Mohamad este neutru, și spune că, indiferent de regim, poporul iranian nu trebuie să treacă prin război, doamna Shohereh este cât se poate de tranșantă: „America și Israel ne scapă de regimul de la Teheran”. „Situația este foarte dificilă, din nefericire nu putem lua legătura cu familia, în special cu mama mea, care este bolnavă, și nu știu cum este acum”, spune Shohereh, cu ochii în lacrimi. Femeia născută în Iran, și care locuiește de 6 ani în România, mai spune că războiul îi va scăpa pe iranieni de regimul islamic. „Nimănui nu-i place războiul, dar noi, iranienii, suntem foarte fericiți, pentru că altfel, nu putem să scăpăm de regimul islamic, care a omorât oameni civili și copii fără vină. America și Israel, cu acest război ne ajută extrem de mult, pentru că ei atacă doar bazele de militare, nu oamenii normali. Eu cunosc prieteni care au ieșit pe 18 și pe 19 afară și au murit”, mai spune Shohereh. Mohamad este căsătorit cu o româncă din anul 2013 La rândul său, Mohamad ne-a spus și el povestea lui. Tânărul de 37 de ani este căsătorit cu o româncă, iar împreună au o fetiță de 7 ani. Bărbatul din Iran este îndrăgostit de România. Despre poporul iranian spune că nu merită să treacă printr-un război. „Părinții au plecat din Teheran, să fie mai în siguranță” „Sunt în România din anul 2011 și sunt căsătorit din 2013. Sunt bucuros că am ales România și sunt mulțumit de situația pe care o am aici”, spune Mohamad, care apoi se întristează brusc: „Poporul iranian nu merită acest viitor, sau acest destin. Problema pentru noi este că nu putem lua legătura cu ai noștri. Noi nu avem nicio cale prin care să-i sunăm. Am foarte multe rude acolo. Sora mea, părinți, mătuși, unchi. Dar părinții mei și sora mea au ieșit din Teheran, în alt oraș, ca să fie mai în siguranță, că nu se știe niciodată unde o să fie bombardamente”, mărturisește Mohamad. Tânărul iranian mai spune că speră din tot sufletul ca acest război din țara lui natală să se termine cât mai repede. Despre români, Moahamad spune că sunt foarte calmi și calzi și că se bucură foarte mult că a ales ca România să fie casa lui. Despre soția sa spune că este gospodină, și îl răsfață atât cu sarmale cât și cu mâncare iraniană. Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo pe care niciun președinte american nu l-a provocat dincolo de lovituri chirurgicale sau prin aplicarea unui regim dur de sancțiuni. Nici măcar bombardamentele americane din 21-22 iunie 2025 nu au zguduit profund acel status quo. Atacul Israelului asupra Iranului, urmat la foarte scurt timp de implicarea SUA, este, aproape sigur, un moment de inflexiune nu doar pentru regimul de la Teheran, ci pentru întreaga arhitectură de securitate regională.. Mai multe informații despre conflictul din Iran, într-o analiză de specialitate, pot fi citite AICI AUTORUL RECOMANDĂ: Iranul râde cu un ochi şi cu celalt plânge, după moartea lui Khamenei. Proteste de amploare în toată țara și în lume Trump se răstește din nou la aliați: “Aveam nevoie de ajutor înainte de război, nu după ce l-am câștigat”

Netanyahu anunță haos total în conducerea de la Teheran

netanyahu-anunta-haos-total-in-conducerea-de-la-teheran

Netanyahu a reiterat într-o conferință de presă obiectivele războiului împotriva Iranului. Scopul declarat este eliminarea amenințărilor nucleare și a rachetelor balistice. Netanyahu vrea să acționeze înainte ca acestea să fie îngropate adânc și să devină imune la atacurile aeriene. Premierul israelian a susținut că Israelul și SUA distrug fabricile de componente pentru rachete. Baza industrială iraniană este eliminată „într-un mod fără precedent”, a spus el. „Structura de comandă a Iranului, în haos total” Premierul israelian a afirmat că „structura de comandă și control a Iranului se află în haos total”. Acesta a adăugat că există numeroase semne care indică prăbușirea guvernului iranian, fără a le dezvălui însă în totalitate. „Mi-aș dori să le pot dezvălui pe toate”, a spus Netanyahu, sugerând că informațiile clasificate susțin această evaluare. Israel, implicat și în deschiderea Strâmtorii Hormuz Netanyahu a explicat că Israelul „contribuie în felul său, prin informații și alte mijloace”, la eforturile americane de a deschide Strâmtoarea Ormuz. Premierul a menționat că fluctuațiile de preț ale petrolului „cresc și scad” în funcție de evoluțiile din regiune. Netanyahu a mai afirmat că succesul militar ar crea condițiile pentru ca poporul iranian să „își exercite libertatea de a-și controla propriul destin”.

L-au executat în Iran! Avea doar 19 ani și familia susține că sportivul era nevinovat

l-au-executat-in-iran!-avea-doar-19-ani-si-familia-sustine-ca-sportivul-era-nevinovat

Un luptător de doar 19 ani a fost executat în Iran, joi dimineață. Alături de tânărul sportiv au mai fost executați alți doi bărbați, cu toții fiind acuzați că au ucis polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat. Potrivit France 24, activiștii avertizează asupra riscului unui nou val de execuții, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, declanșat în 28 februarie, în urma atacului israeliano-americane și a represaliilor Teheranului asupra țărilor din zona Golfului Persic unde există baze militare americane. Luptător iranian, executat la doar 19 ani. Familia susține că era nevinovat Saleh Mohammadi, un luptător de doar 19 ani, a fost executat în Iran, fiind acuzat că a participat la protestele împotriva regimului dictatorial de la Teheran, și ar fi ucis polițiști. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat, notează sport.blic.rs. Pentru aceleași fapte au fost executați încă doi bărbați, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi, iar conform France 24, întregul proces, de la anchetă până la judecată, a fost marcat de grave nereguli juridice. Astfel, Organizația pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în Norvegia, a declarat după execuții că cei trei „au fost condamnați la moarte în urma unui proces inechitabil, pe baza mărturisirilor obținute prin tortură”. Apărarea lui Mohammadi a insistat asupra nevinovăției tânărului sportiv, susținând că acesta nu se afla la locul crimei, ci în casa unui unchi de al său, după cum a mărturisit familia luptătorului. În ciuda insistențelor apărării, instanța nu a luat în considerare aceste afirmații. Familia a subliniat și faptul că le-a fost refuzat dreptul de a angaja un avocat ales de ei, iar instanța le-a desemnat un apărător din oficiu. Mii de victime în timpul protestelor din Iran Protestele împotriva regimului au început în luna decembrie 2025, iar până în prezent au fost înregistrate peste 7.000 de decese, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, majoritatea acestora fiind din rândul protestatarilor. Autoritățile de la Teherah au recunoscut că peste 3.000 de persoane au murit în timpul manifestațiilor, între aceștia și culturistul cunoscut ca „Brad Pitt al Iranului”, care a fost împușcat în ochi și a murit după aproape două luni de stat în comă, inclusiv membri ai forțelor de securitate, dar și trecători nevinovați, și a atribuit violențele „actelor teroriste”. Iranul este pe locul doi, după China, în privința execuțiilor, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, citate de France 24. Numai în 2025 au fost spânzurate 1.500 de persoane. Între acestea, 13 au fost executate fiind acuzate de legături cu Isralelul în „războiul de 12 zile” din iunie 2025, iar alte 12 sub acuzații legate de protestele naționale din perioada 2022-2023.

Iranul boicotează Cupa Mondială din SUA, dar nu se va retrage din evenimentul din 2026

iranul-boicoteaza-cupa-mondiala-din-sua,-dar-nu-se-va-retrage-din-evenimentul-din-2026

Naționala Iranului își continuă pregătirea pentru Cupa Mondială FIFA 2026 și nu ia în calcul retragerea din competiție, relatează Al Jazeera. Cu toate acestea, oficialii federației anunță că echipa nu dorește să joace meciuri pe teritoriul Statelor Unite, din cauza tensiunilor politice recente legate de conflictul în desfășurare. Iranul a obținut calificarea repede, dar contextul conflictului cu Statele Unite, apărut la finalul lunii februarie, a ridicat semne de întrebare asupra participării sale în condiții normale. Turneul final este programat între 11 iunie și 19 iulie și are loc în SUA, Mexic și Canada. Conform programului actual, selecționata Iranului ar trebui să dispute toate meciurile din faza grupelor în Statele Unite. Președintele Federației de Fotbal din Iran, Mehdi Taj, a anunțat însă că există discuții cu FIFA pentru mutarea acestor partide în Mexic. În paralel, Iranul urmează să joace două partide amicale în Antalya, contra Nigeriei și Costa Ricăi, în cadrul unui turneu internațional. Inițial, competiția trebuia organizată în Iordania, dar locația a fost schimbată din cauza situației din Orientul Mijlociu. „Echipa națională organizează o cantonament în Turkiye și vom juca și două meciuri amicale acolo. Vom boicota America, dar nu vom boicota Cupa Mondială.”, a declarat Mehdi Taj.  Subiectul a devenit și mai complicat după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că jucătorii iranieni ar putea avea probleme de siguranță. Ulterior, acesta a precizat că singurele posibile riscuri nu vin din partea Statelor Unite, însă oficialii iranieni folosesc aceste afirmații pentru a susține cererea de relocare a meciurilor. Mexicul a anunțat că vrea să găzduiască partidele Iranului, inclusiv duelurile cu Noua Zeelandă, Belgia și Egipt. Însă decizia finală aparține de FIFA, care a declarat că menține programul stabilit și continuă discuțiile cu federația iraniană. În același timp, organizațiile internaționale atrag atenția asupra responsabilității forului mondial. Reprezentanții sindicatelor jucătorilor spun că siguranța sportivilor și a suporterilor trebuie să fie prioritară, și că orice risc trebuie evaluat și gestionat corespunzător.

Poate ajung la închisoare, poate vor fi ucise. A sfidat regimul din Iran și se teme pentru ce urmează

poate-ajung-la-inchisoare,-poate-vor-fi-ucise.-a-sfidat-regimul-din-iran-si-se-teme-pentru-ce-urmeaza

Saeid Mollaei (34 de ani), judoka medaliat olimpic care a sfidat regimul din Iran și a ales să concureze sub steagul Mongoliei, se teme pentru jucătoarele de fotbal din patria sa mamă, după ce acestea au refuzat să intoneze imnul la Cupa Asiei din Australia. Sportivele urmează să se întoarcă în Iran, după ce au refuzat azilul politic în „Țara cangurilor”, iar Mollaei spune că „100% nu vor fi în siguranță” și ar putea fi „chiar ucise”. Ce a spus Saeid Mollaei despre eroinele Iranului de la Cupa Asiei de fotbal feminin: „100%! Poate vor fi ucise, poate vor merge la închisoare” Eroinele momentului din Iran sunt componentele naționalei de fotbal feminin, care în martie au participat la Cupa Asiei 2026, competiție găzduită de Australia. Acestea au refuzat să intoneze imnul țării, cel mai probabil în semn de protest față de regimul opresiv de acasă, însă inevitabil decizia a avut, are și va avea consecințe. Ele au fost deja numite „trădătoare de război” de către un comentator conservator iranian, însă ceea ce e mai rău urmează atunci când se vor întoarce în țară. „Trădătoarele din Iran” au cedat presiunii și au renunțat la azilul politic oferit de Guvernul Australian, astfel că după o scurtă oprire în Kuala Lumpur, Malaezia, se vor îmbarca într-un avion și vor merge în Iran. Donald Trump, care a insistat ca sportivele să primească azil în Australia și să rămână în „Țara cangurilor”, a spus că acestea vor fi cel mai probabil ucise, iar o opinie similară are și Saeid Mollaei, judoka medaliat olimpic care a sfidat regimul din Iran și a ales să concureze în competițiile internaționale sub steagul Mongoliei: „99%, poate chiar 100%, nu vor fi în siguranță când se vor întoarce! Poate vor fi ucise, poate vor merge la închisoare… Nu știu”, a declarat Saeid Mollaei, potrivit CNN. Chiar și în negrul scenariu în care vor muri, o vor face precum niște eroine, spune Saeid Mollaei Saeid Mollaei a concurat la Jocurile Olimpice din 2016, sub steagul Iranului, și la Jocurile Olimpice din 2020, sub steagul Mongoliei. La ediția din urmă menționată, care a fost găzduită de Tokyo, Mollaei a izbutit să câștige și o medalie de argint. „Lupt împotriva regimului și pentru un singur cuvânt: libertate! Eroii mor o dată, dar lașii mor în fiecare zi. Au dat dovadă de curaj. Și-au apărat viitorul și au apărat ceea ce inimile lor își doresc cu adevărat. În curând, împreună, vom sărbători cu toții victoria în Iran”, a mai spus Saeid Mollaei, de data aceasta în persană. În 2019, în cadrul Campionatelor Mondiale de Judo din Japonia, Saeid Mollaei a primit ordin din țară de a se retrage din competiție înaintea duelului din semifinale. Motivul? În marea finală ar fi putut da peste un adversar din Israel, stat care nu este recunoscut oficial de Iran. În acest context, sportivilor iranieni le este interzis să concureze împotriva adversarilor israelieni. Saeid Mollaei a ignorat ordinul primit din țară și a devenit trădător. Mai întâi i s-a acordat azil în Germania, după care, tot în 2019, a devenit cetățean al Mongoliei. „Am ales să plec într-o altă țară pentru viața mea, pentru libertatea mea. Totul e atât de greu – o viață nouă, o țară nouă, ești refugiat – poți pierde totul: familia, patria, prietenii, totul! Dar când ești atât de determinat și de puternic, poți reuși. Nu pot schimba singur acest regim, dar muncesc tot timpul pentru asta. Sunt genul de persoană care dă totul pentru libertate”, a mai spus Mollaei, potrivit aceleiași surse.

Trump amenință că va distruge cel mai mare câmp de gaze din lume

trump-ameninta-ca-va-distruge-cel-mai-mare-camp-de-gaze-din-lume

Președintele Donald Trump a amenințat că va „distruge” cel mai mare câmp de gaze din lume, South Pars din Iran, dacă israelienii continuă atacurile asupra Qatarului. Mesajul a fost trimis pe rețeaua de socializare Truth Social. „Israelul, din furia provocată de ceea ce s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a atacat violent o instalație importantă cunoscută sub numele de zăcământul gazier South Pars din Iran. O secțiune relativ mică a întregului a fost lovită. Statele Unite nu știau nimic despre acest atac anume, iar țara Qatar nu a fost implicată în niciun fel în el și nici nu avea nicio idee că urma să se întâmple. Din păcate, Iranul nu știa acest lucru, nici vreunul dintre faptele pertinente referitoare la atacul South Pars, și a atacat în mod nejustificat și nedrept o porțiune a instalației de gaze GNL a Qatarului”, a scris Trump pe propria rețea de socializare. Președintele american a mai scris că nu va ezita să dea ordinul privind atacul asupra câmpului de gaze. „Israelul nu vor mai lansa atacuri asupra acestui zăcământ South Pars extrem de important și valoros, cu excepția cazului în care Iranul decide în mod imprudent să atace un stat nevinovat, în acest caz, Qatarul – caz în care Statele Unite ale Americii, cu sau fără ajutorul sau consimțământul Israelului, vor arunca în aer masiv întregul zăcământ gazier South Pars cu o forță și o putere pe care Iranul nu le-au mai văzut până acum. Nu vreau să autorizez acest nivel de violență și distrugere din cauza implicațiilor pe termen lung pe care le va avea asupra viitorului Iranului, dar dacă GNL-ul Qatarului va fi atacat din nou, nu voi ezita să o fac”, a adăugat Donald Trump. Atacuri asupra instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu Un atac cu rachete al israelienilor a vizat câmpul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume. În replică, armata din Iran a atacat infrastructura energetică din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Printre altele, Iranul a atacat cu rachete orașul industrial Ras Laffan, principalul centru energetic al Qatarului. Compania de stat QatarEnergy a anunțat că centrul a suferit daune extinse după atacuri.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, reluat parțial. Ce nave au voie să treacă și ce vapoare sunt blocate

traficul-prin-stramtoarea-ormuz,-reluat-partial.-ce-nave-au-voie-sa-treaca-si-ce-vapoare-sunt-blocate

Traficul maritim se reia prin Strâmtoarea Ormuz însă la un nivel mult mai scăzut în comparație cu perioada anterioară războiului din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC. Câteva nave au făcut traversarea, semnalând că Teheranul permite trecerea unor încărcături de petrol în curse negociate. Blocada a redus traficul maritim la minimum, doar 21 de petroliere tranzitând ruta de la începutul războiului pe 28 februarie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Înainte de conflict erau peste 100 de nave zilnic. Aproximativ 400 de nave au fost observate operând în Golful Oman, în timp ce altele așteptau lângă punctul de blocare. Ce nave au reușit să treacă prin strâmtoare Navele care au reușit să treacă prin strâmtoare au legături cu anumite țări și companii. Cele mai multe sunt nave legate de China. De asemenea, armatorii greci, conduși de Dynacom Tankers Management, cu sediul la Atena, au fost printre primii operatori importanți care au testat ruta. În cazul lor nu se știe dacă trecerea s-a făcut cu aprobarea iranienilor. Prin zonă au trecut și cel puțin două nave din India. Ministrul indian de externe a recunoscut negocierile cu Teheranul pe care le-a descris drept productive. Luni, un petrolier sub pavilion pakistanez, încărcat cu țiței din Abu Dhabi, a tranzitat punctul de blocare. De asemenea, autoritățile turce au confirmat că o navă deținută de Turcia a primit permisiunea de a trece. Ce nave au fost atacate Atacurile asupra navelor din Golf au părut „aleatorii”, fiind mai degrabă menite să semene confuzie și perturbări, decât să vizeze anumite țări și companii, au explicat analiștii maritimi. Cel puțin 16 nave au fost lovite în apele din apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, a portului Khor Al Zubair din Irak și a Golfului Oman, a anunțat Organizația Maritimă Internațională. Experții au analizat și au aflat că cele mai multe dintre navele atacate au conexiuni occidentale sau cu state din Golf. Totuși, printre navele atacate sunt și vapoare din Thailanda, Vietnam și Brazilia. De la declanșarea crizei, armatorii s-au străduit să obțină rute alternative, porturi de rezervă și rețele de transport terestru. Când a început războiul, aproximativ 80 de nave container se îndreptau spre porturi din zona Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Kpler. De atunci, 43 au fost redirecționate către alte porturi din Golf, iar celelalte au plecat din regiune. Mărfurile au fost redirecționate către porturi din afara strâmtorii, în special Fujairah și Khor Fakkan din Emiratele Arabe Unite și Sohar din Oman, înainte de a fi transportate cu camioanele către destinațiile lor.

Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând

donald-trump:-razboiul-cu-iranul-se-va-incheia-in-curand

Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și  va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS  că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit  ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El