Etichetă: iran

China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului.  În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”.  Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili  pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride.  Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie,  în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran

De ce nu cedează Iranul, în ciuda pierderilor din război?

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară. „Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare” Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”. Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”. În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare. Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie. În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”. Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul. Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor. „Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război. Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”. Peste 15.000 de ținte lovite în Iran Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt. Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii. În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului. Îngrijorări pe termen lung În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung. Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington. Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”. Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Traian Băsescu, avertisment dur: Nu suntem în siguranță. Despre Rutte: România nu trebuie să aibă încredere în acest om”

Pozițiile oficiale transmit liniște. Băsescu spune contrariul. Fostul președinte susține că războiul declanșat în Orientul Mijlociu a creat condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. „Oricând lucrurile pot evolua rău”, a avertizat el, îndemnând românii să fie pregătiți pentru scenarii negative. Ucraina, abandonată. Rusia, avantajată Băsescu este de părere că efortul militar al Statelor Unite s-a mutat pe Orientul Mijlociu. Presiunea asupra statelor europene de a-l susține pe Trump și pe Netanyahu crește. Iar Ucraina, spune fostul președinte, este „pur și simplu abandonată”. „Bătălia noastră trebuie să fie să-i ținem pe europeni implicați în sprijinirea Ucrainei”, a declarat Băsescu. Altfel, România riscă să se trezească cu armata lui Putin la frontieră. Fostul președinte a menționat și blocajul creat de Viktor Orbán, care a împiedicat acordarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Ucrainenii sunt pe resurse proprii. E greu să faci față Rusiei doar cu resursele proprii”, a spus el. Atacul la adresa lui Rutte O declarație dură l-a vizat pe secretarul general NATO, Mark Rutte. Băsescu l-a cunoscut în Consiliul European și spune că România nu trebuie să aibă încredere în el. El a criticat mesajul lui Rutte, pe care îl consideră orientat exclusiv spre satisfacerea lui Trump, nu spre securitatea flancului estic. „Vine cu sloganul: niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi neapărat. Dar acum îți spune: hai să ne ducem toți în Golf”, a ironizat Băsescu. Pericolul unui al Treilea Război Mondial Fostul președinte a ridicat și o întrebare mai largă. Ce s-ar întâmpla dacă statele NATO ar trimite forțe militare în Golf pentru a-l susține pe Trump și pe Netanyahu? Care ar fi reacția Rusiei și a Chinei? „Nu cumva ne îndreptăm din prostie către al Treilea Război Mondial?”, a întrebat Băsescu . El a cerut o prezență militară americană concretă în Marea Neagră. „Nu l-am auzit pe Rutte să spună că ar trebui să punem un distrugător american în Marea Neagră”, a concluzionat fostul președinte.

Dan Dungaciu: Iranul mai are niște cărți de jucat. Poate să închidă toată strâmtoarea Ormuz și aruncă petrolul în aer

Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre strategia lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, în condițiile în care Teheranul mai are încă câțiva ași în mânecă pe care îi poate juca în această confruntare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu susține că, în acest moment, SUA nu își pot permite să transfere trupele americane din Pacific pentru a securiza zona Iranului, dat fiind faptul că, astfel, ar lăsa descoperit frontul cu China și Taiwanul, renunțând la prioritatea lor strategică principală. „Intervenționismul acesta în Iran încă nu știm cum se va termina. Eu nu cred că Iranul va fi dispus să cedeze. Pentru că, gândiți-vă puțin, ei au în acest moment, dacă închid și cu ajutorul regimului Houthi, închid și petrolul și închid tot, ei pot să arunce în aer extrem de multe lucruri. Ei mai au niște cărți de jucat. Gândiți-vă că, cu o bărcuță din asta foarte rapidă, te duci și arunci o mină într-un vas din ăsta, l-ai aruncat în aer. Cum să securizezi asta? Se aduc întăriri de unde? Din Pacific. Dacă tu aduci întăriri din Pacific, adică zona care urmează să fie în vizorul nemijlocit al Statelor Unite, pentru că vorbea de China și de Taiwan, în momentul ăla, sigur că lucrurile se pot complica. Cu atât mai mult, spune analistul politic, Iranul mai are câteva avantaje în acest conflict, referindu-se la faptul că poate bloca tranzitul petrolier, ceea ce ar arunca în aer piața petrolieră globală. Deși, spune el, SUA nu depind direct de piața respectivă, o astfel de mișcare va afecta prețul petrolului la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite. „Lucrurile în acest moment nu sunt clare. Nu arată foarte bine din acest punct de vedere. Va fi nevoie de un efort extrem de mare, poate cel mai mare efort narativ pe care Donald Trump va trebui să-l facă pentru a reuși să facă din Iran un soi de victorie. Dar problema este de timp. Cât mai durează această chestiune, cât crește prețul petrolului. Avantajul, și eu am mai spus asta, avantajul americanilor este că ei nu depind de petrolul iranian, nu depind de ce circulă pe acolo, prin preajmă. Și din punctul ăsta de vedere pot să fie, teoretic, mai liniștiți. Dar asta nu înseamnă că piețele externe nu vor afecta și prețul petrolului din Statele Unite. Este prea devreme să ne pronunțăm. Dar cred că este cea mai mare încercare politică și strategică a administrației Trump până în acest moment.”

Război în Orientul Mijlociu, ziua 22. Trump: Suntem foarte aproape de obiective”/ Paradoxal, SUA au ridicat sancțiunile pe petrolul iranian/Armata SUA susține că influența Iranului în Strâmtoarea Ormuz s-a diminuat

UPTADE: Armata israeliană semnalează rachete iraniene în apropiere Armata israeliană afirmă că a detectat un nou val de rachete lansate din Iran și îndreptate spre teritoriul țării. Ziarul „The Times of Israel”, citat de Al Jazeera, relatează că se așteaptă ca în curând să se declanșeze sirenele în sudul Israelului. Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), afirmă că armata americană a aruncat mai multe bombe de 5.000 de livre (2.270 kg) asupra unei instalații subterane de-a lungul coastei Iranului, care era folosită pentru depozitarea rachetelor de croazieră antinavă, a lansatoarelor mobile de rachete și a altor echipamente, subminând astfel capacitatea acesteia de a amenința Strâmtoarea Ormuz. „Nu numai că am distrus instalația, dar am distrus și centrele de sprijin pentru serviciile de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor”, a spus Cooper într-un mesaj video distribuit pe pagina CENTCOM de pe X, potrivit Al Jazeera. „Ca urmare, capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Ormuz este diminuată, iar noi nu vom înceta să urmărim aceste ținte”, a adăugat el. UPTADE: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) susține că a lovit un avion de vânătoare israelian, în timp ce armata israeliană afirmă că acesta nu a suferit avarii Într-o declarație citată de agenția de știri iraniană IRNA, IRGC susține că sistemele sale de apărare au lovit un avion de vânătoare israelian care opera în spațiul aerian iranian în această dimineață, acesta fiind al treilea incident de acest fel din timpul războiului, potrivit Al Jazeera. Anterior, armata israeliană recunoscuse că unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost ținta unor focuri antiaeriene în spațiul aerian iranian, dar a precizat că avionul a detectat amenințarea, nu a suferit daune și și-a îndeplinit misiunea „conform planului”. Potrivit IRGC, forțele sale de apărare au lovit peste 200 de vehicule aeriene în spațiul aerian iranian în timpul războiului – inclusiv drone, rachete de croazieră, avioane de realimentare și avioane de vânătoar UPDATE: Emiratele, sub atac iranian. 341 rachete interceptate în total Emiratele Arabe Unite au interceptat sâmbătă trei rachete balistice și opt drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, sistemele de apărare aeriană ale țării au doborât 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone, potrivit Ministerului Apărării de la Abu Dhabi. UPDATE: Iran anunță că centrala sa nucleară de la Natanz a fost lovită într-un atac aerian Centrala nucleară de la Natanz, principala unitate de îmbogățire a uraniului din Iran, a fost lovită sâmbătă într-un atac aerian, potrivit agenției iraniene Mizan. Agenția a precizat că nu s-au înregistrat scurgeri de radiații. UPDATE: Axios: Statele Unite vor permite Iranului să obțină venituri din petrol de aproximativ 14 miliarde de dolari Este o concesie financiară uriașă făcută Iranului de către SUA. Este prima dată când SUA cumpără petrol iranian din 1996. UPDATE: Spania a aprobat un pachet de urgență în valoare de 5 miliarde de euro pentru a compensa creșterile prețurilor la energie cauzate de războiul din Iran Printre măsurile cheie se numără reducerea TVA la carburanți și energie la 10% (prețuri cu până la 0,30 euro/litru mai mici), reducerea impozitelor pe electricitate cu aproximativ 60% și oferirea unui subsidiu de 0,20 euro/litru pentru sectoarele transporturilor, agriculturii și pescuitului. Planul vizează 20 de milioane de gospodării și 3 milioane de companii. UPDATE: Ormuz nu e doar despre petrol. E despre pâinea, laptele și apa a 100 de milioane de oameni care nu au altă cale Strâmtoarea Ormuz nu este doar o rută energetică. E calea de supraviețuire pentru peste 100 de milioane de oameni. Blocarea ei de la izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran perturbă aprovizionarea cu alimente a unor țări care importă până la 98% din ce consumă. UPDATE: Dronele au atacat baza americană „Victory” din Irak, pe fondul retragerii aliaților NATO Cel puțin patru drone au atacat baza „Victory”, iar noaptea trecută și până în primele ore ale dimineții s-au auzit o serie de explozii puternice. O dronă ar fi provocat un incendiu. Se pare că o dronă a lovit în interiorul bazei, iar o altă dronă a lansat o grenadă propulsată de rachetă, ceea ce pare a fi o escaladare semnificativă a conflictului. Nu sunt deocamdată informații despre victime. Conform Aljazeera, aceste drone au fost lansate din zone precum Abu Ghraib și Dora, ceea ce ridică din nou îngrijorări legate de securitate cu privire la modul în care aceste drone sunt lansate în vecinătatea Bagdadului. Nu este vorba doar de capitală. Au avut loc, de asemenea, atacuri împotriva forțelor americane staționate în nordul Irakului și la Erbil și, în același timp, au avut loc lovituri americane împotriva Forțelor de Mobilizare Populară irakiene, consolidând ideea că acesta este un câmp de luptă bidirecțional, cu grupuri armate irakiene care vizează SUA, iar apoi acele grupuri fiind ele însele atacate. În acest context, forțele NATO s-au retras, deoarece există sentimentul că acest conflict face parte dintr-un conflict regional mult mai amplu, un conflict pe care aceste alte țări NATO nu l-au început, nu l-au dorit și nu doresc ca forțele lor să fie expuse pericolului într-un conflict extrem de nepopular. UPDATE: Războiul din Iran a transformat un aeroport uitat din Spania în adăpost pentru giganții cerului Qatar Airways și-a mutat aproape 20 de avioane la Teruel, în Spania, pentru a le proteja de atacurile iraniene. Compania a redus numărul zborurilor zilnice de la 600 la aproximativ 100. Alte aeronave urmează să sosească în zilele următoare. UPDATE: Escaladare majoră în războiul din Iran. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie spre baza militară comună a SUA și Marii Britanii de la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Niciuna dintre rachete nu a atins ținta. Atacul reprezintă o escaladare majoră a conflictului, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani. UPDATE: Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale

Luptătorul adolescent Saleh Mohammadi a fost spânzurat public în Iran. Acuzația: „Apurtat război împotriva lui Dumnezeu

Saleh Mohammadi, un adolescent campion la lupte libere, o speranță a poporului său, a fost executat public în Iran. Saleh a fost arestat în timpul protestelor din ianuarie. El a fost executat în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că a fost în altă parte în acel moment. Saleh Mohammadi, în vârstă de 19 ani, a fost spânzurat joi, în ajunul Anului Nou persan, împreună cu alte două persoane, sub acuzația de ucidere a unor ofițeri de poliție. El a fost executat în centrul orașului Qom, în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că ar fi dovedit că se afla în altă parte la momentul respectiv. Lotul lui Dumnezeu Mohammadi, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi au fost acuzați de „a purta război împotriva lui Dumnezeu”, potrivit Mizan, o agenție de știri afiliată sistemului judiciar iranian. Mizan a declarat că cei trei bărbați au fost condamnați pentru uciderea lui Mohammad Ghasemi Hamapour și Abbas Asadi, ofițeri din cadrul comandamentului de aplicare a legii din Iran, în timpul protestelor din 8 ianuarie, în incidente separate. Mărturisiri sub tortură Sistemul judiciar a susținut că bărbații au folosit cuțite și săbii pentru a-i ucide pe ofițeri și că au acționat „în sprijin operațional al regimului sionist și al Statelor Unite”. Mohammadi a negat în repetate rânduri acuzațiile în timpul procedurilor judiciare, potrivit grupului pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, care monitorizează execuțiile din Iran. Grupul a declarat că Mohammadi a insistat că mărturisirile sale au fost obținute sub tortură. Imaginele de pe camerele de supraveghere nu au confirmat prezența lui Mohammadi la locul pesupuselor crime, potrivit Hengaw. Instanța a respins probele și a confirmat pedeapsa cu moartea, care a fost confirmată de instanța supremă a Iranului înainte de efectuarea execuției. Mass-media de stat a declarat că execuțiile au fost efectuate „în prezența unei adunări de locuitori din Qom” și au urmat „proceduri legale, inclusiv prezența avocaților apărării”.

Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului

Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.

Drama iranienilor stabiliți în România: Mama e bolnavă și nu pot lua legătura cu ea. America și Israel ne vor scăpa de regimul islamic / Poporul iranian nu merită acest război

Shohereh (55 de ani) și Mohamad (37 de ani) sunt doi iranieni care de ani de zile trăiesc în București. Au aici mici afaceri, dar și rude de naționalitate română. Ei trăiesc în aceste zile o adevărată dramă de când a început războiul din Iran. Acolo nu există internet, liniile de comunicații sunt căzute, iar un apel cu cei dragi se realizează foarte greu. În timp ce Mohamad este neutru, și spune că, indiferent de regim, poporul iranian nu trebuie să treacă prin război, doamna Shohereh este cât se poate de tranșantă: „America și Israel ne scapă de regimul de la Teheran”. „Situația este foarte dificilă, din nefericire nu putem lua legătura cu familia, în special cu mama mea, care este bolnavă, și nu știu cum este acum”, spune Shohereh, cu ochii în lacrimi. Femeia născută în Iran, și care locuiește de 6 ani în România, mai spune că războiul îi va scăpa pe iranieni de regimul islamic. „Nimănui nu-i place războiul, dar noi, iranienii, suntem foarte fericiți, pentru că altfel, nu putem să scăpăm de regimul islamic, care a omorât oameni civili și copii fără vină. America și Israel, cu acest război ne ajută extrem de mult, pentru că ei atacă doar bazele de militare, nu oamenii normali. Eu cunosc prieteni care au ieșit pe 18 și pe 19 afară și au murit”, mai spune Shohereh. Mohamad este căsătorit cu o româncă din anul 2013 La rândul său, Mohamad ne-a spus și el povestea lui. Tânărul de 37 de ani este căsătorit cu o româncă, iar împreună au o fetiță de 7 ani. Bărbatul din Iran este îndrăgostit de România. Despre poporul iranian spune că nu merită să treacă printr-un război. „Părinții au plecat din Teheran, să fie mai în siguranță” „Sunt în România din anul 2011 și sunt căsătorit din 2013. Sunt bucuros că am ales România și sunt mulțumit de situația pe care o am aici”, spune Mohamad, care apoi se întristează brusc: „Poporul iranian nu merită acest viitor, sau acest destin. Problema pentru noi este că nu putem lua legătura cu ai noștri. Noi nu avem nicio cale prin care să-i sunăm. Am foarte multe rude acolo. Sora mea, părinți, mătuși, unchi. Dar părinții mei și sora mea au ieșit din Teheran, în alt oraș, ca să fie mai în siguranță, că nu se știe niciodată unde o să fie bombardamente”, mărturisește Mohamad. Tânărul iranian mai spune că speră din tot sufletul ca acest război din țara lui natală să se termine cât mai repede. Despre români, Moahamad spune că sunt foarte calmi și calzi și că se bucură foarte mult că a ales ca România să fie casa lui. Despre soția sa spune că este gospodină, și îl răsfață atât cu sarmale cât și cu mâncare iraniană. Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo Timp de 47 de ani, Republica Islamică Iran și Statele Unite au conviețuit într-un status quo pe care niciun președinte american nu l-a provocat dincolo de lovituri chirurgicale sau prin aplicarea unui regim dur de sancțiuni. Nici măcar bombardamentele americane din 21-22 iunie 2025 nu au zguduit profund acel status quo. Atacul Israelului asupra Iranului, urmat la foarte scurt timp de implicarea SUA, este, aproape sigur, un moment de inflexiune nu doar pentru regimul de la Teheran, ci pentru întreaga arhitectură de securitate regională.. Mai multe informații despre conflictul din Iran, într-o analiză de specialitate, pot fi citite AICI AUTORUL RECOMANDĂ: Iranul râde cu un ochi şi cu celalt plânge, după moartea lui Khamenei. Proteste de amploare în toată țara și în lume Trump se răstește din nou la aliați: “Aveam nevoie de ajutor înainte de război, nu după ce l-am câștigat”

Netanyahu anunță haos total în conducerea de la Teheran

Netanyahu a reiterat într-o conferință de presă obiectivele războiului împotriva Iranului. Scopul declarat este eliminarea amenințărilor nucleare și a rachetelor balistice. Netanyahu vrea să acționeze înainte ca acestea să fie îngropate adânc și să devină imune la atacurile aeriene. Premierul israelian a susținut că Israelul și SUA distrug fabricile de componente pentru rachete. Baza industrială iraniană este eliminată „într-un mod fără precedent”, a spus el. „Structura de comandă a Iranului, în haos total” Premierul israelian a afirmat că „structura de comandă și control a Iranului se află în haos total”. Acesta a adăugat că există numeroase semne care indică prăbușirea guvernului iranian, fără a le dezvălui însă în totalitate. „Mi-aș dori să le pot dezvălui pe toate”, a spus Netanyahu, sugerând că informațiile clasificate susțin această evaluare. Israel, implicat și în deschiderea Strâmtorii Hormuz Netanyahu a explicat că Israelul „contribuie în felul său, prin informații și alte mijloace”, la eforturile americane de a deschide Strâmtoarea Ormuz. Premierul a menționat că fluctuațiile de preț ale petrolului „cresc și scad” în funcție de evoluțiile din regiune. Netanyahu a mai afirmat că succesul militar ar crea condițiile pentru ca poporul iranian să „își exercite libertatea de a-și controla propriul destin”.

L-au executat în Iran! Avea doar 19 ani și familia susține că sportivul era nevinovat

Un luptător de doar 19 ani a fost executat în Iran, joi dimineață. Alături de tânărul sportiv au mai fost executați alți doi bărbați, cu toții fiind acuzați că au ucis polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat. Potrivit France 24, activiștii avertizează asupra riscului unui nou val de execuții, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, declanșat în 28 februarie, în urma atacului israeliano-americane și a represaliilor Teheranului asupra țărilor din zona Golfului Persic unde există baze militare americane. Luptător iranian, executat la doar 19 ani. Familia susține că era nevinovat Saleh Mohammadi, un luptător de doar 19 ani, a fost executat în Iran, fiind acuzat că a participat la protestele împotriva regimului dictatorial de la Teheran, și ar fi ucis polițiști. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat, notează sport.blic.rs. Pentru aceleași fapte au fost executați încă doi bărbați, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi, iar conform France 24, întregul proces, de la anchetă până la judecată, a fost marcat de grave nereguli juridice. Astfel, Organizația pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în Norvegia, a declarat după execuții că cei trei „au fost condamnați la moarte în urma unui proces inechitabil, pe baza mărturisirilor obținute prin tortură”. Apărarea lui Mohammadi a insistat asupra nevinovăției tânărului sportiv, susținând că acesta nu se afla la locul crimei, ci în casa unui unchi de al său, după cum a mărturisit familia luptătorului. În ciuda insistențelor apărării, instanța nu a luat în considerare aceste afirmații. Familia a subliniat și faptul că le-a fost refuzat dreptul de a angaja un avocat ales de ei, iar instanța le-a desemnat un apărător din oficiu. Mii de victime în timpul protestelor din Iran Protestele împotriva regimului au început în luna decembrie 2025, iar până în prezent au fost înregistrate peste 7.000 de decese, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, majoritatea acestora fiind din rândul protestatarilor. Autoritățile de la Teherah au recunoscut că peste 3.000 de persoane au murit în timpul manifestațiilor, între aceștia și culturistul cunoscut ca „Brad Pitt al Iranului”, care a fost împușcat în ochi și a murit după aproape două luni de stat în comă, inclusiv membri ai forțelor de securitate, dar și trecători nevinovați, și a atribuit violențele „actelor teroriste”. Iranul este pe locul doi, după China, în privința execuțiilor, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, citate de France 24. Numai în 2025 au fost spânzurate 1.500 de persoane. Între acestea, 13 au fost executate fiind acuzate de legături cu Isralelul în „războiul de 12 zile” din iunie 2025, iar alte 12 sub acuzații legate de protestele naționale din perioada 2022-2023.