Cât de aproape suntem de un nou război mondial? Ce spun analiștii
Cocktailul de tensiuni geopolitice din mai multe regiuni ale lumii, în special din Orientul Mijlociu, a reaprins, în ultimele luni, discuțiile despre riscul izbucnirii unui conflict de amploare globală. Cât de aproape suntem, în esență, de un nou război mondial? Într-o analiză publicată recent pe canalul de YouTube al TLDR News Global, este înaintată ideea că, deși situația internațională este caracterizată de un nivel ridicat de tensiune, declanșarea unui nou război mondial rămâne, cel puțin în prezent, puțin probabilă. Interese intersectate și rivalități care se accentuează Potrivit analizei, războaiele mondiale nu apar, de regulă, dintr-un singur conflict regional, ci din acumularea mai multor crize internaționale care implică direct sau indirect marile puteri. În prezent, sistemul internațional se confruntă cu o serie de focare de tensiune – de la războiul din Ucraina până la confruntările din Orientul Mijlociu și rivalitatea strategică dintre Statele Unite și China. Aceste situații creează un climat geopolitic complicat, în care interesele marilor puteri se intersectează tot mai frecvent. „Război prin intermediari” Un element important evidențiat în analiză este rolul alianțelor și al sprijinului militar indirect. În multe cazuri, statele puternice evită implicarea directă în conflicte, dar oferă sprijin financiar, logistic sau militar unor actori regionali. Această strategie, cunoscută drept „război prin intermediari”, permite marilor puteri să își apere interesele fără a intra într-o confruntare directă. Riscul nu poate fi exclus complet Totuși, un astfel de mecanism poate duce la escaladări necontrolate dacă unul dintre actori decide să intervină mai direct sau dacă un incident militar provoacă o reacție în lanț. În același timp, analiza subliniază că existența armelor nucleare reprezintă unul dintre principalele motive pentru care statele încearcă să evite un conflict direct de mare amploare. Costurile unui război între puteri nucleare ar fi extrem de ridicate, iar liderii politici sunt, în general, conștienți de riscurile catastrofale ale unei asemenea confruntări. Totuși, analiza avansează ideea că riscul nu poate fi exclus complet. O reconfigurare a mecanismelor de putere Istoria arată că marile conflicte au fost uneori declanșate de evenimente aparent limitate, care au scăpat de sub control și au atras treptat tot mai multe state într-o confruntare generalizată. Într-un context internațional marcat de tensiuni economice, rivalități strategice și conflicte regionale, orice incident major ar putea amplifica rapid instabilitatea. Analiza concluzionează că lumea traversează o perioadă de transformări geopolitice semnificative, caracterizată de competiția dintre marile puteri și de reconfigurarea echilibrelor de putere. Deși un război mondial nu este considerat iminent, evoluțiile din următorii ani vor depinde în mare măsură de capacitatea liderilor politici de a gestiona crizele existente și de a evita escaladarea conflictelor regionale într-o confruntare globală.
Dispută la ONU între SUA, Rusia și China pe tema programului nuclear al Iranului
La o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, format din 15 membri și prezidat în această lună de SUA, Rusia și China au încercat fără succes să blocheze o discuție despre un comitet creat pentru a supraveghea și aplica sancțiunile ONU împotriva Iranului. Propunerea lor a fost respinsă cu 11 voturi la 2, iar două state s-au abținut, informează Reuters. SUA acuză Moscova și Beijingul că protejează Iranul Adresându-se Consiliului, trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Moscova și Beijingul că încearcă să protejeze Teheranul blocând activitatea așa-numitului Comitet 1737. „Toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite ar trebui să aplice un embargo asupra armelor împotriva Iranului, să interzică transferul și comerțul cu tehnologie pentru rachete și să înghețe activele financiare relevante”, a declarat Waltz. „Dispozițiile ONU care urmează să fie reimpuse nu sunt arbitrare, ci au un domeniu de aplicare restrâns, pentru a aborda amenințarea reprezentată de programele nucleare, de rachete și de arme convenționale ale Iranului, precum și sprijinul continuu acordat de Iran terorismului”, a afirmat el. Waltz a afirmat că atât China, cât și Rusia nu doresc un comitet de sancțiuni funcțional „pentru că vor să-și protejeze partenerul, Iranul, și să continue cooperarea în domeniul apărării, care este din nou interzisă”. Waltz a menționat că săptămâna trecută Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU a reiterat faptul că Iranul este singura țară din lume fără arme nucleare care a produs și acumulat uraniu îmbogățit până la 60% și a refuzat să permită AIEA accesul la aceste stocuri. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a acuzat însă Statele Unite și aliații lor că au „alimentat isteria în jurul presupuselor planuri ale Iranului de a obține o armă nucleară”, planuri care, potrivit lui, nu au fost confirmate de rapoartele AIEA. Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a numit Washingtonul „instigatorul” crizei nucleare iraniene și a afirmat că administrația americană „a recurs la utilizarea flagrantă a forței împotriva Iranului în timpul negocierilor, ceea ce a făcut ca eforturile diplomatice să fie inutile”. Franța și Marea Britanie susțin reintroducerea sancțiunilor Marea Britanie și Franța au declarat în cadrul Consiliului de Securitate că reimpunerea sancțiunilor împotriva Iranului este justificată de faptul că Teheranul nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de programul său nuclear. Franța a afirmat că AIEA nu mai poate garanta caracterul pașnic al programului, iar stocul nuclear al Teheranului ar fi suficient pentru fabricarea a 10 dispozitive nucleare.
Iranul, capabil să destabilizeze economia mondială chiar și sub bombardamente
Regimul de la Teheran rămâne la putere în ciuda atacurilor aeriene intense lansate de Statele Unite și Israel și arată că poate afecta economia mondială, în special prin perturbarea fluxurilor de petrol din Golful Persic, potrivit unor oficiali americani și analiști citați de NBC News. Conflictul a intrat deja în a douăsprezecea zi, după ce președintele Donald Trump îl descrisese inițial drept o „mică excursie”. Unul dintre cele mai sensibile puncte ale conflictului rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Traficul petrolier a fost puternic afectat de la începutul războiului, iar mai multe nave comerciale au fost atacate sau amenințate de drone. Puterea de la Teheran rămâne stabilă Casa Albă anticipase că valurile de lovituri aeriene care au dus la moartea ayatollahului Ali Khamenei și a altor lideri de rang înalt vor destabiliza rapid conducerea iraniană. În realitate, regimul s-a reorganizat rapid, iar conducerea a fost preluată de fiul său, considerat de mulți analiști un ideolog la fel de radical, cu legături strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Potrivit experților, nu există semne clare de fracturi majore în interiorul sistemului de putere iranian sau de apariție a unor facțiuni de opoziție care să încerce să preia controlul. Regimul este încă intact, iar continuitatea pare să fie regula momentului”, a declarat Alex Vatanka, cercetător la Middle East Institute din Washington, specializat în politica și securitatea Orientului Mijlociu. „Nu văd semne de dezertări sau de grupuri care să profite de această situație pentru a propune o alternativă politică”. Războiul aduce pierderi mari Statele Unite Situația creează o provocare pentru administrația americană, care încearcă să limiteze costurile războiului, inclusiv pierderile militare și efectele economice. Potrivit Pentagonului, de la începutul conflictului, șapte militari americani au murit, iar aproximativ 140 au fost răniți. Pe piețele energetice, tensiunile din Golful Persic au dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului. În încercarea de a tempera creșterile, mai multe state au convenit să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Însă administrația americană analizează și alte măsuri pentru a limita impactul economic, inclusiv restricționarea exporturilor de petrol sau relaxarea unor prevederi ale Jones Act, care impune ca transportul intern de combustibil să fie realizat cu nave sub pavilion american. Zeci de mii de drone în arsenalul Iranului Între timp, dronele iraniene continuă să reprezinte o amenințare pentru traficul comercial din regiune. Potrivit experților, Iranul ar putea dispune de zeci de mii de astfel de aparate, produse la costuri reduse, ceea ce face dificilă eliminarea completă a riscului pentru infrastructura energetică și pentru statele din Golful Persic. Conflictul ridică semne de întrebare și asupra duratei campaniei militare. În timp ce unii oficiali americani spun că bombardamentele ar putea reduce semnificativ capacitatea militară a Iranului în câteva săptămâni, președintele SUA a declarat că războiul s-ar putea încheia doar prin „capitulare necondiționată” din partea Teheranului.
Război în Orientul Mijlociu ziua 13. Petrolul se scumpește din nou. Strâmtoarea Ormuz devine noul focar al conflictului, după atacuri asupra navelor și intervenția SUA / Hezbollah și Iranul au lansat primul atac coordonat împotriva Israelului
UPDATE Petrolul se scumpește din nou în pofida promisiunilor lui Trump și eliberării-record de rezerve Prețurile petrolului au urcat puternic joi, în tranzacțiile din Asia, semn că investitorii rămân preocupați de riscul unei crize prelungite de aprovizionare, chiar dacă statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit cea mai mare eliberare coordonată de rezerve strategice din istorie. Brent a urcat spre pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul american a avansat puternic, pe fondul temerilor că războiul cu Iranul continuă să lovească fluxurile energetice din Golf. Potrivit Reuters, Brent a ajuns joi la 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari, după noi informații privind atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz și din apele irakiene. Mișcarea vine după o volatilitate accentuată la începutul săptămânii, când piețele au oscilat între speranțele unei dezescaladări și teama că blocajele asupra transportului maritim se vor adânci. UPDATE Ministerul Apărării din Arabia Saudită afirmă că drona interceptată se îndrepta către câmpul petrolier Shaybah Arabia Saudită a interceptat joi o dronă care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah, în contextul în care Iranul vizează din nou această instalație în cadrul campaniei sale de perturbare a piețelor energetice globale. „O dronă care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah a fost interceptată și distrusă”, a postat pe X un purtător de cuvânt al ministerului apărării din această țară. Arabia Saudită a confirmat și miercuri că a interceptat mai multe drone care vizau această instalație, crucială pentru producția de petrol a țării. UPDATE O dronă a căzut pe o clădire din apropierea portului Dubai Creek Harbour, provocând un incendiu minor, a declarat biroul de presă al orașului. Autoritățile au evacuat oamenii din clădire ca măsură de precauție înainte de a stinge flăcările. UPDATE Directorul autorităților portuare irakiene, Farhan Al-Fartousi, a confirmat agenției de știri irakiene INA „salvarea echipajului unui petrolier străin, ținta unui atac în apele teritoriale irakiene”, care a permis salvarea a aproximativ douăzeci de membri ai echipajului. UPDATE Mai multe explozii au avut loc în cerul de deasupra Ierusalimului în jurul orei 0:35, ora locală, după ce au fost emise alerte privind lansarea de rachete din Iran și activarea sistemelor antirachetă. Armata israeliană a lansat la rândul ei o „serie de atacuri la scară largă” asupra suburbiilor dens populate ale Beirutului, după ce Hezbollah a lansat ceea ce IDF a descris ca fiind „zeci” de rachete. IDF a afirmat că atacurile au vizat ceea ce a descris ca fiind „infrastructura Hezbollah” în suburbia Dahieh din sudul Beirutului. Unul dintre cei mai puternici influenceri ai MAGA se întoarce împotriva lui Donald Trump, din cauza războiului din Iran: „Aici este o nebunie. Mulți oameni se simt trădați” Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Donald Trump, celebrul podcaster Joe Rogan, îl critică, în premieră, pe președintele SUA din cauza războiului început în Iran. Rogan îi amintește președintelui SUA că a candidat pe platforma „Fără războaie” și ajuns la putere a declanșat o serie de conflicte militare de neînțeles. Iar baza MAGA „se simte trădată”. Garda Revoluționară Iraniană a confirmat că a lansat un atac coordonat împotriva Israelului împreună cu Hezbollah. Într-o declarație pentru Nour News, IRGC a afirmat că atacul a implicat lansarea de rachete împotriva Tel Avivului, precum și a „teritoriilor ocupate din Ierusalim, Haifa” și bazelor americane din Iordania și Arabia Saudită. Anterior, un înalt oficial israelian din domeniul apărării a declarat că Iranul și Hezbollah au lansat un atac comun cu rachete asupra nordului Israelului. Este pentru prima dată când Iranul și Hezbollah, care operează din Liban, au desfășurat o operațiune comună împotriva Israelului de la începutul conflictului, acum 13 zile. Știre inițială Trei cargouri au fost lovite în zonă, după ce Iranul a amenințat că va deschide focul asupra oricărei nave care traversează pasajul strategic, ceea ce echivalează, în practică, cu blocarea acestuia. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele americane au anunțat că au lovit zeci de ambarcațiuni iraniene suspectate că pregăteau operațiuni de minare în apropierea strâmtorii. Pe măsură ce atacurile continuă, Statele Unite au avertizat civilii să evite imediat toate porturile din jurul Strâmtorii Ormuz, susținând că marina iraniană desfășoară operațiuni militare active în zonă. Tensiunile au avut deja efecte directe asupra piețelor internaționale, iar Agenția Internațională pentru Energie și cele 32 de state membre au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve, cea mai mare intervenție de acest fel din istorie. În plan politic, Donald Trump le-a spus liderilor G7 că deciziile privind războiul au „un impact uriaș asupra lumii”, afirmând totodată că ostilitățile s-ar putea încheia curând și că în Iran „nu mai există practic nimic de lovit”. Președintele american a evitat însă să spună dacă războiul poate fi considerat un succes în cazul în care noul lider suprem al Iranului rămâne la putere. Între timp, Iranul și Israelul continuă schimburile de foc în întreaga regiune. Israelul a lansat noi lovituri asupra Teheranului și asupra unor combatanți Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Arabia Saudită, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Qatarul și Omanul au raportat atacuri iraniene în cursul nopții. Noi informații ridică și semne de întrebare asupra unei lovituri anterioare asupra unei școli din Iran, soldată cu peste 165 de morți. Potrivit NBC News, este posibil ca atacul să fi fost bazat pe informații de intelligence americane depășite. În paralel, un oficial iranian a declarat că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a fost rănit în atacurile în care a murit tatăl său și nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, în urmă cu trei zile. În România, Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.
Reuters: serviciile de informații americane nu văd un risc iminent de prăbușire a conducerii iraniene
Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile. Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile. Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene. Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt. Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
Ambasada Iranului la București pretinde că oficiali ai guvernului României au semnat cartea de condoleanțe în memoria ayatollahului Khamenei
Potrivit Ambasadei Iranului, printre cei care au trecut pragul instituției pentru a transmite mesaje de compasiune s-au aflat ambasadori străini, unii membri ai Guvernului României, precum și parlamentari. Reprezentanții ambasadei au precizat că, în timpul vizitei, participanții au rostit și rugăciuni pentru pace și stabilitate. Demersul Ambasadei Iranului vine după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie 2026 în primul val de lovituri americano-israeliene asupra Teheranului. După decesul acestuia, noul lider suprem al Iranului a fost desemnat Mojtaba Khamenei, fiul său. Cine a fost Ali Khamenei Ali Khamenei i-a succedat ayatollahului Ruhollah Khomeini și conduce Iranul din iunie 1989. La 86 de ani, el a rămas figura centrală a sistemului, având „ultimul cuvânt” în deciziile majore ale statului, inclusiv în chestiuni de securitate și politică externă. De-a lungul anilor, Khamenei a trecut prin episoade majore de contestare internă – inclusiv valul de proteste „Femeie, viață, libertate”, declanșat în 2022 după moartea Mahsei (Jina) Amini, documentat de ONU, dar și protestele masive de la începutul acestui an în care sute de mii de iranieni au ieșit în stradă împotriva situației economice precare. Regimul a răspuns dur și a oprit internetul și deschis focul în mai multe orașe. Mii de persone au murit și zeci au fost arestate.
FBI emite alertă: dronele iraniene ar putea ajunge pe Coasta de Vest a Americii
FBI a avertizat în ultimele zile departamentele de poliție din California că Iranul ar putea riposta atacurilor americane prin lansarea de drone pe Coasta de Vest, potrivit unei alerte analizate de ABC News. Avertismentul a fost publicat într-un buletin informativ analizat de ABC News. „Am obținut recent informații conform cărora, la începutul lunii februarie 2026, Iranul ar fi aspirat să efectueze un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot de pe o navă neidentificată în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul în care SUA ar efectua atacuri împotriva Iranului”, conform alertei distribuite la sfârșitul lunii februarie. „Nu avem informații suplimentare cu privire la momentul, metoda, ținta sau autorii acestui presupus atac.” Avertismentul a venit exact în momentul în care administrația Trump a lansat atacul său continuu împotriva Republicii Islamice. Iranul a ripostat cu atacuri cu drone împotriva unor ținte din tot Orientul Mijlociu. O purtătoare de cuvânt a biroului FBI din Los Angeles a refuzat să comenteze. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Oficialii serviciilor secrete americane au crescut, de asemenea, în ultimele luni, îngrijorarea față de utilizarea tot mai mare a dronelor de către cartelurile mexicane de droguri și de posibilitatea ca tehnologia să fie folosită pentru a ataca forțele și personalul american din apropierea graniței cu Mexicul. „Un raport neconfirmat a sugerat că liderii unor carteluri mexicane neidentificați au autorizat atacuri folosind drone care transportau explozibili împotriva forțelor de ordine americane și a personalului militar american de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic”, potrivit unui buletin informativ din septembrie 2025, revizuit de ABC News. „Acest tip de atac împotriva personalului sau intereselor americane din interiorul Statelor Unite ar fi fără precedent, dar exemplifică un scenariu plauzibil, deși (cartelurile) evită de obicei acțiunile care ar duce la o atenție sau la răspunsuri nedorite din partea autorităților americane.” John Cohen, colaborator la ABC News și fost șef al serviciilor de informații din cadrul Departamentului de Securitate Internă, a declarat că este îngrijorat de posibilitatea unui război cu drone care să vină atât din Pacific, cât și din Mexic. „Știm că Iranul are o prezență extinsă în Mexic și America de Sud, au relații, au drone și acum au stimulentul de a comite atacuri”, a spus Cohen. „FBI-ul este inteligent pentru că a emis acest avertisment, astfel încât statele și localnicii să poată fi mai bine pregătiți și să răspundă la aceste tipuri de amenințări. Informații de acest gen sunt extrem de importante pentru forțele de ordine.” Deși avertismentul FBI nu a specificat cum sau când navele care transportă drone de atac s-ar putea apropia suficient de mult de continentul american, oficialii din serviciile de informații sunt de mult timp îngrijorați de echipamentele pre-poziționate – fie pe uscat, fie pe nave pe mare – în cazul războiului cu Iranul.
Vacanță 2026 în zona de război. Turcia, singura țară, aflată la o aruncătură de rachetă de Iran, care asigură turiștii de liniște și huzur
Este mai mult decât previzibil ca turismul din țările din Golf și cele din estul Mediteranei – Cipru, Israel, Liban, Turcia sau Grecia (Rhodos), plus Egipt – să fie lovit teribil în vara 2026 din cauza războiului cu final imprevizil din regiune. Emiratele Arabe au suplinit temporar pierderile enorme ale războiului din Ucraina, rușii și ucrainenii fiind clienți fideli fără fermoar la buzunar, atrăgând alți turiști din estul Europei, românii fiind cei mai devotați Crăciunului sau Paștelui în Dubai. Dar, chiar în acest context, Turcia transmite un mesaj clar pentru turiști: vacanțele se desfășoară normal, iar sezonul estival 2026 poate fi rezervat cu încredere. Ministerul Culturii și Turismului din Republica Turcia și Agenția pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia confirmă că activitatea turistică de pe întreg teritoriul țării se desfășoară complet normal. În contextul reflectării intense în mass-media a conflictului din unele zone ale Orientului Mijlociu extins, Turcia, stat mediteranean, nu este parte în acest conflict. Destinațiile sale turistice, inclusiv Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și Capadocia, care sunt printre cele mai vizitate din lume, continuă să primească oaspeți din Europa, America de Nord și regiunea Asia-Pacific fără nicio întrerupere. Cele trei informații de mai jos reflectă situația operațională din teren. Vacanțele în Turcia se desfășoară normal Nu s-a schimbat nimic. Toate stațiunile, hotelurile, excursiile și experiențele turistice din destinațiile din Turcia se desfășoară conform programărilor. Nu au existat închideri, perturbări sau restricții emise de autorități privind activitatea turistică în nicio zonă a țării. Toate zborurile către aeroporturile din Turcia operează conform programului Istanbul, Antalya, Bodrum, Izmir și toate celelalte aeroporturi internaționale importante din Turcia funcționează normal. Niciun aeroport turcesc nu a fost afectat de închideri, restricții sau rerutări din cauza evenimentelor regionale. Companiile aeriene care operează zboruri către Turcia au raportat zero anulări cauzate de conflict. Sezonul estival 2026 este deja disponibil pentru rezervare uroperatorii, agențiile online de turism și partenerii de rezervări sunt încurajați să promoveze activ Turcia pentru întreg sezonul de vară 2026. Cererea rămâne puternică în rândul călătorilor care înțeleg realitatea geografică a regiunii. Ministerul Culturii și Turismului din Turcia își reafirmă angajamentul de a sprijini comunicarea partenerilor prin furnizarea, la cerere, de date, declarații și informări. Companiile aeriene oferă zboruri de 15 lire și pachete de vacanță de 200 de lire în Turcia, în încercarea de a atrage turiști pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce experții avertizează că prețurile vor crește în următoarele săptămâni. Războiul reorientează românii spre alte destinații Explozia preţului la kerosen, dar şi blocajul de pe aeroporturile din Golf cresc preţurile biletelor de avion pentru destinaţii exotice cheie. S-au înjumătăţit rezervările faţă de anul trecut. „Dacă analizăm numărul solicitărilor venite într-o zi, acum faţă de anul trecut, acestea s-au înjumătăţit. Lumea este prudentă. Le recomand turiştilor să se reorienteze. Centrul Africii, din Tanzania, Kenia, până în Africa de Sud”, explică Florin Ionescu, consultant în turism. „Preţurile de ieri ale petrolului… practic cu acele preţuri nu prea poate să opereze nimeni. Spania, Italia, zilele acestea sunt în top. Pe Spania, în momentul de faţă, cred că cererea este cu 25-30% mai mare. Avem pe Egipt o stagnare, Cipru, nu se simte o descreştere deocamdată. Turcia, şi acolo este o stagnare”, explică Cosmin Marinof, CEO tour operator turism. „Se orientează către Grecia foarte mulţi. Insula Lesbos, începând cu luna iunie, pachetul care include zbor charter, cazare 7 nopţi şi transfer la destinaţie porneşte de la 464 de euro de persoană, iar în această perioadă avem şi o reducere”, explică Georgiana Iordache, director agenţie de turism, pentru Observator.
Agenția Internațională pentru Energie scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență pentru a preveni criza energetică globală
Agenția Internațională pentru Energie, o organizație interguvernamentală autonomă cu sediul de la Paris, a fost de acord să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele de urgență de petrol pentru a preveni declanșarea crizei energetice globale de după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Este cea mai mare cantitate eliberată de petrol din istoria agenției, potrivit comunicatului oficial. „Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact semnificativ asupra piețelor de petrol și gaz la nivel global, cu implicații majore asupra securității energetice, pentru accesibilitatea energetică și economiei globale. Pentru petrol, Strâmtoarea Ormuz asigură tranzitul global a 15 milioane de barili de țiței și alți 5 milioane de barili de produse pe bază de petrol. Asta presupune 25% din comerțul petrolier pe cale maritimă. Și acum, fluxul de petrol, gaz și alte produse s-a oprit. Fără rute suficiente pentru piață și fără stocuri valabile, producătorii din Orientul Mijlociu își reduc producția și am văzut atacuri și distrugeri asupra infrastructurii energetice. Operațiunile de rafinare s-au oprit, cu efecte majore asupra combustibilului pentru avioane și aprovizionarea cu gaz în particular. Situația piețelor de gaz este provocatoare.”a declarat Fatih Birol, directorul IEA. IEA recurge la rezervele petrolieră de urgență pentru a șașea oară Eliberarea rezervelor de petrol ar trebui să aibă loc într-un interal de timp adecvat circumstanțelor fiecărei țări membre. Până acum, cea mai mare eliberare colectivă de stocuri de urgență de către țările membre IEA a fost de 182,7 de milioane de barili, în urma invaziei ruse a Ucrainei. „Am mai făcut asta de cinci ori, pe durata Războiului din Golf, pe durata Uraganului Katrina, pe durata Războiului civil din Libia și de două ori în lunile care au urmat Invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Și de la începerea conflictului (din Iran) de acum 10 zile, am purtat dialog constant cu miniștrii din toate guvernele țărilor membre IEA și cu producătorii cheie de petrol și gaz precum Arabia Saudită, Brazilia și Azerbaidjan (…). Am fost invitat de președinția Franței și de către miniștrii energiei și finanțelor din G7 să discutăm săptămâna aceasta despre situația pieței de emnergie. Vreau să-i mulțumesc președintelui Macron. Dragi colegi, ca urmare a discuțiilor cu membrii IEA, anunț că am decis să lansez cele mai mari rezerve petroliere de urgență din istoria IEA. Țările IEA vor furniza 400 de milioane de barili de petrol”, a declarat directorul agenției. Despre IEA IEA a fost înființată în 1974, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) , pentru a răspunde la întreruperile fizice ale aprovizionării globale cu petrol după criza petrolieră declanșată în 1973 de Răzbiiul de Yom Kippur. Printre membrii IEA se numără țările membre G7 și 21 de țări membre UE. De când Iranul a blocat traficul naval din Strâmtoarea Ormuz, ca ripostă la atacurile SUA de pe 28 februarie, prețurile la petrol au crescut la nivel global, iar producția a fost redusă drastic în multe țări din regiunea Golfului Persic, inclusiv în Emiratele Arabe Unit,e Kuweit și Qatar. De asemenea, unele instalații petroliere au fost avariate în urma atacurilor balistice iranieme. Sursa Foto/Video: IEA Autorul recomandă: Trump amenință: Vor fi consecințe nemaivăzute dacă Iranul nu deminează Strâmtoarea Ormuz. „Am distrus 10 nave care «plantează» mine”
Parlamentul dezbate cererea SUA privind trimiterea de forțe și echipamente în România
UPDATE. Nicoleta Pauliuc, din partea PNL, anunță că solicitarea lui Dan a fost aprobată deja în comisiile de apărare. „Este vorba de echipamente defensive”, spune ea. UPDATE. George Simion, liderul AUR, anunță că formațiunea sa politică nu votează solicitarea lui Nicușor Dan. Simion susține că nu toți parlamentarii au putut consulta cererea și că el își dorește pace. „Alegem pacea”, încheie Simion. UPDATE. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vorbește în plenul Parlamentului, în timp ce Opoziția vociferează și protestează. Parlamentarii se ceartă în plen pe tema solicitării venite din partea președintelui României, Nicușor Dan. Sunt supărați că documentul a fost clasificat, așa cum a anunțat și Mediafax, și nu pot vota în cunoștință de cauză. Camera Deputaților și Senatul urmează să se pronunțe astăzi, prin vot, asupra a 3 cereri din partea președintelui României. Prima se referă la solicitarea SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran A doua se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026 A treia vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național.