Cine va fi succesorul lui Ali Khamenei? Favoriții pentru funcția de lider suprem al Iranului
În acest context, atenția s-a îndreptat către instituția responsabilă de desemnarea noului lider suprem al Republicii Islamice, Consiliul Experților. Mai mulți membri ai Consiliului Experților au declarat că decizia privind succesorul lui Ali Khamenei a fost deja luată, însă identitatea persoanei nu a fost făcută publică. Potrivit analiștilor și experților în geopolitică, mai multe nume importante din establishmentul religios și politic iranian sunt considerate potențiali candidați pentru această funcție, scrie CNN. Mojtaba Khamenei. Favorit pentru succesorul lui Ali Khamenei Printre favoriți se numără Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem. Deși nu a ocupat poziții oficiale de prim rang, Mojtaba este considerat o figură extrem de influentă în culisele puterii. El ar avea relații strânse cu IRGC, cea mai puternică structură militară a Iranului, precum și cu Basij, organizația paramilitară loială regimului. Aceste legături îi oferă o poziție solidă în competiția pentru succesorul lui Ali Khamenei. Alireza Arafi. Candidat instituțional pentru succesorul lui Ali Khamenei Un alt nume menționat frecvent este Alireza Arafi, cleric cu o carieră consolidată în instituțiile statului iranian. El este vicepreședinte al Consiliului Experților și a fost membru al Consiliul Gardienilor, organismul care verifică și validează candidații la alegeri și analizează legile adoptate de parlament. În plus, Arafi conduce sistemul seminariilor religioase din Iran, ceea ce îi conferă o influență importantă în rândul clerului. Mohammad Mehdi Mirbagheri. Linia dură pentru succesorul lui Ali Khamenei Printre potențialii succesori se află și Mohammad Mehdi Mirbagheri, cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare. Membru al Consiliului Experților, Mirbagheri reprezintă una dintre cele mai radicale facțiuni ale establishmentului religios iranian. Potrivit unor publicații din diaspora iraniană, acesta susține că un conflict între lumea credincioșilor și Occident este inevitabil, poziție care îl plasează ferm în tabăra ideologică antioccidentală. Hassan Khomeini. Moștenitorul simbolic în cursa pentru succesorul lui Ali Khamenei Un alt posibil candidat este Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, Ruhollah Khomeini. Numele său are o puternică valoare simbolică în politica iraniană. Hassan Khomeini este perceput ca fiind mai moderat decât alți clerici influenți. Totuși, în 2016 i s-a interzis să candideze pentru Consiliul Experților, ceea ce arată tensiunile din interiorul sistemului politic iranian. Hashem Hosseini Bushehri. Candidat discret pentru succesorul lui Ali Khamenei Pe lista potențialilor succesori se regăsește și Hashem Hosseini Bushehri, cleric senior și prim-vicepreședinte al Consiliului Experților. Bushehri este considerat apropiat de fostul lider suprem, însă are un profil public discret și nu este cunoscut pentru relații foarte puternice cu Garda Revoluționară, aspect care ar putea influența decizia finală privind succesorul lui Ali Khamenei. Alegerea succesorului lui Ali Khamenei reprezintă unul dintre cele mai importante momente politice pentru Iran din ultimele decenii. Liderul suprem deține autoritatea finală asupra armatei, sistemului judiciar și politicii externe, ceea ce face ca decizia Consiliului Experților să fie crucială pentru stabilitatea internă și poziția Iranului pe scena internațională. Anunțul oficial privind succesorul lui Ali Khamenei este așteptat în perioada următoare.
H.D. Hartmann: Khamenei a preluat un Iran complet distrus după războiul cu Irak și cu o economie la pământ, iar țara nu era nici măcar electrificată
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre transformarea Iranului după venirea la putere a liderului suprem Ali Khamenei. Invitatul a explicat contextul economic și social în care acesta a preluat conducerea și cum a evoluat Iranul după sfârșitul războiului cu Irakul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „El a luat un Iran distrus complet de război” Analistul a spus că Iranul se afla într-o situație foarte complicată în momentul în care Khamenei a preluat conducerea. Țara era afectată de consecințele războiului cu Irakul, iar economia și infrastructura erau într-o stare dificilă. „Iar el, fiind iranian, a creat această istorie modernă. El a luat un Iran distrus complet de război. Să nu uităm, el este ales în 1989. După moartea lui Khomeini, în 1988, se închide războiul Irak-Iran. Și încă un lucru, Marius, este o economie la pământ. Ei nu aveau electricitate.”, spune acesta. „După război, Iranul a cunoscut o dezvoltare rapidă” Hartmann a vorbit și despre schimbările produse după venirea lui Khamenei la conducere. În opinia sa, Iranul a trecut printr-o dezvoltare importantă, în special datorită liberalizării economiei interne și a politicilor demografice. „Deși, bineînțeles, ChatGPT minte că Iranul este electrificat 100%, eu atrag atenția că ei se luptau acum câțiva ani, mai aveau vreo 30-35% din teritoriu neelectrificat. Deci, ei au cunoscut o imensă dezvoltare. Sunt cele două mari traume de dimensiuni sociomaternale, cum le spunem noi, demografice. Este, în primul rând, Khomeini care face niște crime îngrozitoare cu Revoluția lui Islamică. Eu vorbesc la nivel de genocid. Care reduce populația Iranului. Și apoi, bineînțeles, este războiul împotriva Iranului, unde se pare că au murit aproape un milion de iranieni. După acest lucru, Khamenei este ales și are două măsuri economice. În primul rând, liberalizează piața în interiorul Iranului, ceea ce duce la o explozie economică, mai ales fiind și un exportator de petrol. Și al doilea lucru, are o politică demografică extrem de strictă, care face ca Iranul să ajungă astăzi la aproape 100 de milioane de oameni.”, spune H.D. Hartmann.
Netanyahu anunță continuarea atacurilor Israelului împotriva Iranului: Avem control aproape total asupra spațiului aerian
Declarația a fost făcută într-un discurs televizat adresat națiunii, pe fondul numeroaselor alerte de atac declanșate pe teritoriul Israelului, scrie ynetglobal.com. Potrivit premierului israelian, operațiunea militară lansată pe 28 februarie, în cooperare cu Statele Unite, face parte dintr-un „plan metodic” care are ca obiectiv eliminarea regimului de la Teheran și neutralizarea amenințării reprezentate de Republica Islamică. „Vom continua cu toată forța noastră. Avem un plan metodic pentru a eradica regimul iranian și pentru a atinge mai multe obiective strategice”, a declarat Netanyahu. În discursul său, Netanyahu s-a adresat direct poporului iranian, afirmând că „momentul adevărului se apropie” și sugerând că schimbarea regimului ar putea depinde de acțiunile populației. „Am intrat în acest război pentru a permite poporului iranian să își ia soarta în propriile mâini. Vrem să eliberăm poporul de sub jugul tiraniei”, a spus liderul israelian. Premierul a insistat că Israelul nu urmărește divizarea Iranului, ci „eliberarea acestuia”. El a prezis, totodată, că în viitor Israelul și Iranul ar putea deveni din nou „prieteni puternici”, ceea ce ar putea deschide calea către pace în regiune. Netanyahu a transmis și un avertisment membrilor Islamic Revolutionary Guard Corps, cunoscuți drept Garda Revoluționară iraniană, afirmând că aceștia se află în vizorul armatei israeliene. „Cine depune armele nu va fi rănit, iar cine nu o face va fi responsabil pentru propriul sânge”, a declarat premierul israelian. Netanyahu anunță continuarea atacurilor Israelului împotriva Iranului și critică ONU și liderii occidentali În aceeași intervenție, Netanyahu a criticat comunitatea internațională, în special United Nations și mai mulți lideri occidentali, acuzându-i de pasivitate în fața represiunii din Iran. Premierul israelian a invocat reprimarea protestelor din Iran și l-a menționat pe fostul lider suprem iranian, Ali Khamenei, acuzând instituțiile internaționale că nu au reacționat în fața violențelor împotriva populației. „Multe țări văd astăzi exact pe cine pot conta. Israelul este un far al puterii și al speranței”, a afirmat Netanyahu. Liderul israelian a susținut că succesul operațiunilor militare nu ar aduce doar eliminarea amenințării nucleare iraniene, ci și o pace mai largă în Orientul Mijlociu și, în cele din urmă, la nivel global. În finalul discursului, Netanyahu a subliniat că Israelul continuă operațiunile militare și că determinarea și inițiativa sunt esențiale într-un conflict de asemenea amploare. „Schimbăm fața Orientului Mijlociu”, a concluzionat premierul israelian.
Strategie inedită în cel mai fierbinte loc al lumii
Cel puțin 10 nave și-au schimbat mesajele transponderului, aparent în încercarea de a evita să devină ținte, dezvăluie Financial Times. Un grup de nave blocate în Golf au ajuns să adopte o strategie inedită pentru a evita atacul: schimbarea mesajelor transponderelor pentru a se declara chineze. „Echipaj chinez la bord” Cel puțin 10 nave și-au modificat în ultima săptămână semnalul de destinație și afișează: „Proprietar chinez”, „Tot echipajul chinez” sau „Echipaj chinez la bord”, conform datelor de la MarineTraffic analizate de FT. Aproximativ 1.000 de nave sunt în prezent blocate în Golf și în imediata sa împrejurimi, cu o valoare cumulată de aproximativ 25 de miliarde de dolari, potrivit Lloyd’s Market Association. Manipularea semnalelor GPS Iranul continuă să tragă asupra navelor care încearcă să nu doar să traverseze îngustă strâmtoarea îngustă Ormuz la gura Golfului, ci chiar și în Kuweit, unde o cisternă goală de combustibil a fost lovită de o dronă miercuri. Într-o altă tactică menită să evite să fie țintite, unele nave își manipulează semnalele GPS pentru a deturna armele ghidate. Aceste nave apar pe platformele de date maritime ca fiind grupate una peste alta, a remarcat TankerTrackers.com , o agenție de cercetare. Navele care își schimbă semnalele transponder variază ca tip, de la nave portcontainer la petroliere. Unele sunt încărcate, iar altele sunt goale. Majoritatea rămân în Golf. Însă o navă, Iron Maiden, a traversat în viteză Strâmtoarea Ormuz miercuri, schimbându-și pentru scurt timp semnalul în „China Owner/ Proprietar Chinez” până a ajuns în apele din largul coastei Omanului. Mesajul „musulman/ turc” Un număr mai mic de nave au ales o identitate diferită. Sâmbăta trecută, în prima zi a conflictului cu Iranul, un petrolier numit Bogazici a traversat strâmtoarea identificându-se drept „musulman / turc”, înainte de a reveni la numele său original odată ce a fost eliberată. Așa s-au protejat, în 2023, navele de atacurile Houthi din Yemen Căpitanul unei nave este responsabil pentru semnalul transponderului navei, care este folosit în principal pentru a comunica cu traficul din apropiere și pentru a preveni coliziunile. Însă câmpul de transmitere poate fi ușor modificat. „Pot schimba orice, poți pune orice vrei acolo”, a spus Matthew Wright, analist la platforma de date privind transportul maritim Kpler. „Există un element de subterfugiu, deoarece echipajele încearcă să-și mascheze legăturile cu anumite porturi, destinații sau naționalități.” Wright a spus că practica a apărut pentru prima dată în Marea Roșie în 2023, când rebelii Houthi din Yemen au început să atace navele comerciale. Deși rămâne neclar dacă forțele iraniene sau reprezentanții acestora tratează navele diferit dacă acestea pretind legături cu China, el a spus că echipajele par dispuse să încerce orice ar putea reduce riscul de a fi vizate.
Președintele Iranului a vorbit la telefon cu Vladimir Putin. Convorbirea, după dezvăluirile că Rusia oferă Iranului informații pentru a ținti forțele SUA
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a vorbit la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin, anunță Al Jazeera și agenția de presă rusă de stat TASS Cei doi lideri au convenit să continue contactele între țările lor prin diverse canale, potrivit serviciului de presă al Kremlinului după convorbirea telefonică. În timpul convorbirii telefonice, Vladimir Putin a transmis condoleanțe în privința morții lui Ali Khamenei, dar și pentru victimele civile în urma atacurilor comune SUA-Israel. Putin a reiterat poziția Rusiei în privința acestei situații din Orientul Mijlociu, respectiv încetarea ostilităților și revenirea la discuții diplomatice. Pe de altă parte, Masoud Pezeshkian a furnizat, în timpul convorbirii telefonice cu Putin, informații detaliate cu privire la evoluția conflictului în ultima fază activă a acestuia. Convorbirea telefonică dintre cei doi vine la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând surse, că Rusia furnizează Iranului informații de țintire pentru a ataca forțele americane din Orientul Mijlociu, acesta fiind primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite participă, chiar și indirect, la conflict. De la începutul războiului, sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locațiile unor active militare americane, inclusiv nave de război și aeronave, au spus cei trei oficiali sub protecția anonimatului pentru The Washington Post.
Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime. Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu
Cinci efecte concrete ale conflictului din Iran asupra vieții tale de zi cu zi
Benzina și motorina, mai scumpe de la o zi la alta Prețurile combustibililor au crescut imediat după izbucnirea conflictului. În Marea Britanie, benzina a urcat cu 3 pence pe litru între sâmbătă și joi. Motorina a crescut cu 5 pence pe litru în același interval. În SUA, benzina s-a scumpit cu aproximativ 23 de cenți pe galon față de săptămâna precedentă. Motorina a urcat cu 41 de cenți pe galon în aceeași perioadă. Creșterile sunt însă sub cele din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus prețurile la maxime istorice. Gazele naturale, aproape duble în câteva zile Prețul de referință al gazelor naturale din Marea Britanie a depășit marți 165 pence pe term. Este cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Prețul a închis la 138 pence, cu peste 20% mai mult față de ziua precedentă. Consumatorii britanici sunt deocamdată protejați prin plafonarea prețului energiei. Dacă prețurile rămân ridicate, plafonul de vară ar putea fi majorat. Transportul maritim blochează lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, și-a redus dramatic traficul. Aproximativ 200 de tancuri au rămas blocate după amenințările Iranului. Costul închirierii unui superpetrolier a atins luni un record de peste 400.000 de dolari pe zi. Este aproape dublu față de săptămâna precedentă. Efectele asupra prețurilor la raft vor fi resimțite în 6-12 luni, arată o analiză FMI din 2022. Îngrășămintele s-au scumpit cu 21% într-o săptămână QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaz, a oprit producția după atacuri asupra instalațiilor sale. Prețul ureei, ingredient esențial pentru îngrășăminte, a urcat la 567 de dolari pe tonă. Experții avertizează că efectele asupra prețurilor alimentare nu vor fi imediate, dar sunt inevitabile. Inflația și dobânzile, sub presiune Înainte de conflict, Banca Angliei estima că inflația ar putea atinge ținta de 2% încă din aprilie. Acum, scenariul s-a complicat. Analiștii anticipează reduceri mai puține ale dobânzilor în 2025. Unii prevăd chiar creșteri. Ratele ipotecare variabile ar putea urca, afectând milioane de debitori.
Trump anunță o nouă schimbare de regim în lume: De cât timp auziți de Cuba, Cuba, Cuba – de 50 de ani? Și Cuba va cădea! Ce spune despre prețurile la benzină
Președintele Donald Trump a declarat pentru POLITICO că „Cuba va cădea”, și-a dezvăluit frustrarea crescândă față de Ucraina și a discutat despre incertitudinea alegerii unui nou lider al Iranului. Într-un interviu acordat joi, el a respins îngrijorările legate de războiul din Iran, a declarat pentru POLITICO că Statele Unite vor ajuta la alegerea următorului lider al Iranului, a prezis căderea regimului cubanez și l-a atacat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe gigantul tehnologic Anthropic. Președintele se confruntă cu reacții politice interne negative pe numeroase fronturi, inclusiv critici la adresa războiului din Iran din cadrul coaliției MAGA și atacuri neîncetate din partea democraților asupra costului vieții, relatează Politico. Însă, într-o convorbire telefonică de joi, Trump a fost complet ofensiv. A ignorat îngrijorările legate de impactul războiului din Iran asupra prețurilor la gaze și a rezervelor de muniție ale SUA și a insistat că atacul militar a fost popular în rândul alegătorilor. Multe sondaje publice recente arată contrariul, deși un sondaj publicat joi de Fox News a constatat că alegătorii au opinii mixte despre Iran. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a insistat Trump. El a prezis că guvernul Iranului nu va fi ultimul care va ceda într-o confruntare inițiată de el: „Și Cuba va cădea”. „Am întrerupt tot petrolul, toți banii sau am întrerupt tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă. Și ei vor să facă o înțelegere”, a spus el. Întrebat dacă Statele Unite au jucat un rol în prăbușirea guvernului cubanez, Trump a răspuns: „Ei bine, ce părere aveți? 50 de ani, asta e cireașa de pe tort. Venezuela se descurcă fantastic. Delcy Rodríguez face o treabă fantastică. Relația cu ei este excelentă.” Trump a confirmat, de asemenea, că Statele Unite sunt în contact cu conducerea comunistă a Cubei, pe măsură ce instabilitatea de pe insulă se intensifică în urma capturării liderului venezuelean Nicolás Maduro. „Au nevoie de ajutor. Discutăm cu Cuba”, a spus Trump. Și el a sugerat că înrăutățirea situației insulei este parțial rezultatul presiunilor americane, inclusiv întreruperea aprovizionării cu petrol a Venezuelei care odinioară susținea Havana. „Ei bine, este din cauza intervenției mele, a intervenției care are loc”, a spus Trump. „Evident, altfel nu ar avea această problemă. Am întrerupt tot petrolul, toți banii… tot ce venea din Venezuela, care era singura sursă.” „De cât timp auziți de Cuba — Cuba, Cuba — de 50 de ani?”, a adăugat Trump. „Și acesta este un lucru mic pentru mine.” Trump despre Iran: „Fiul lui Khamenei este incompetent” Întrucât operațiunile militare americane împotriva Iranului continuă să domine agenda de politică externă a administrației, Trump a indicat că Statele Unite intenționează să joace un rol semnificativ în modelarea peisajului politic postbelic al Iranului. Întrebat ce influență se așteaptă să aibă asupra viitoarei conduceri a Iranului, Trump a răspuns: „Voi avea un impact mare, sau nu vor ajunge la nicio înțelegere, pentru că nu va trebui să facem asta din nou”. „Vom lucra cu poporul și cu regimul pentru a ne asigura că va ajunge acolo cineva care poate construi Iranul frumos, dar fără arme nucleare”, a spus Trump. Președintele vorbit și despre fiului regretatului ayatollah Ali Khamenei, care este candidat la funcția de noul lider suprem, spunând: „Acum se uită la fiu. Motivul pentru care tatăl nu i-a dat-o fiului este că spun că este incompetent”. Trump a subliniat că SUA va „colabora cu ei pentru a-i ajuta să facă alegerea corectă”, deoarece vrea să evite un lider al Iranului „care va duce la repetarea acestei situații peste încă 10 ani”. Trump spune că oamenilor „le place ce se întâmplă”. Respinge criticile despre creșterea prețurilor la benzină. „Tot ce au iranienii este curaj” Trump a respins îngrijorările despre creșterea prețurilor la benzină, legată de conflict, care ar putea afecta politic republicanii înaintea alegerilor din noiembrie, care ar putea rupe trioul de puteri al partidului la Washington. „Oamenilor le place ce se întâmplă”, a spus Trump. „Eliminăm o amenințare la adresa Statelor Unite ale Americii, o amenințare majoră… și o facem cum nimeni nu a mai văzut până acum Trump a descris campania SUA împotriva Iranului ca fiind extrem de controlată, lăudându-se în același timp cu o capacitate militară copleșitoare, în ciuda îngrijorării oficialilor Pentagonului și a parlamentarilor de pe Hill cu privire la diminuarea aprovizionării cu arme . „Suntem chirurgicali”, a spus el. „Avem o rezervă nelimitată de arme, nelimitată… Avem mii, mii.” Președintele a prezentat, de asemenea, o imagine a capacității militare a Iranului care este efectiv demontată. „Nu au marină. Nu au forțe aeriene. Nu au niciun sistem de detectare a aerului. Totul este distrus. Radarul lor este complet distrus. Armata lor este decimată”, a spus Trump. „Tot ce au este curaj.” Donald Trump: „Zelenski trebuie să facă o înțelegere” Chiar dacă Iranul rămâne în centrul atenției, Trump a declarat că negocierile privind războiul din Ucraina continuă. Și și-a exprimat din nou frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Zelenksyy, trebuie să se implice și trebuie să încheie o înțelegere”, a spus Trump. Pe de altă parte, Trump a declarat că este convins că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze încetarea războiului. „Cred că Putin este gata să facă o înțelegere”, a spus el. Trump a mai spus asta înainte. Întrebat despre obstacolul lui Zelenski în calea unui acord de pace, Trump a refuzat să dea detalii, dar a susținut că liderul Ucrainei nu dă dovadă de suficientă disponibilitate pentru negocieri. „Este de neconceput ca el să fie obstacolul”, a spus Trump. „Nu aveți cărțile necesare. Acum el are și mai puține cărți.” „I-am concediat și pe cei de la Anthropic” Tot pentru Politico, Trump a anunțat că a concediat compania Anthropic. El a spus că a intervenit în disputa din ce în ce mai controversată dintre Pentagon și Anthropic privind refuzul startup-ului de inteligență artificială de a oferi armatei acces nelimitat la tehnologia sa. „Ei bine, i-am concediat pe cei de la Anthropic. Anthropic are probleme pentru că i-am concediat ca pe niște câini, pentru că nu ar fi trebuit să facă asta”, a spus el. Și a subliniat sprijinul său pentru secretarul său
Reuters. O anchetă americană indică o posibilă responsabilitate a SUA în atacul asupra unei școli de fete din Iran
Anchetatorii militari din Statele Unite analizează posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, care a dus la moartea a zeci de copii, relatează Reuters. Două surse oficiale americane au declarat pentru Reuters că evaluarea preliminară indică această variantă, însă investigația nu s-a încheiat și nu există o concluzie definitivă. Oficialii nu au oferit mai multe detalii despre probele analizate până acum. Nu este clar ce tip de armament a lovit clădirea, cine a ordonat atacul sau din ce motiv școala ar fi putut deveni o țintă. Aceleași surse au precizat că ancheta rămâne deschisă și că noi informații ar putea apărea, iar acestea ar putea chiar să arate că altă parte a fost responsabilă pentru incident. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat miercuri că armata examinează cazul. „Investigăm acest lucru. Desigur, nu țintim niciodată ținte civile. Dar analizăm și investigăm acest lucru”, a declarat Pete Hegseth. Reuters nu a oferit informații legate de durata investigației și nici ce elemente caută anchetatorii pentru a formula o concluzie finală. Atacul asupra școlii a avut loc sâmbătă, în prima zi a loviturilor lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, Ali Bahreini, a afirmat că în urma bombardamentului au murit 150 de eleve. Numărul victimelor nu a putut fi verificat independent. Pentagonul a transmis întrebările adresate de Reuters către Comandamentul Central al armatei americane, iar purtătorul de cuvânt al instituției, căpitanul Timothy Hawkins, a venit cu câteva precizări. „Ar fi nepotrivit să comentez, având în vedere că incidentul este în curs de investigare”, a declarat el. Casa Albă nu a intrat în detalii despre anchetă. Totuși, secretarul de presă Karoline Leavitt a oferit câteva răspunsuri legate de acest subiect. „În timp ce Departamentul de Război investighează în prezent această chestiune, regimul iranian vizează civilii și copiii, nu Statele Unite ale Americii”, a spus Karoline Leavitt. La începutul săptămânii, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat despre acest incident. El a răspuns: „Departamentul de Război va investiga acest lucru dacă acesta ar fi fost atacul nostru și le-aș trimite întrebarea dumneavoastră”. Potrivit unor surse implicate în planificarea operațiunilor militare, Statele Unite și Israel au împărțit până acum loviturile asupra Iranului în funcție de zone și de tipul țintelor. Israelul a vizat în principal instalații de lansare a rachetelor în vestul țării, în timp ce Statele Unite au atacat obiective similare în sud, precum și ținte navale. Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a cerut deschiderea unei anchete, fără să indice cine ar putea fi responsabil. Purtătoarea de cuvânt a instituției, Ravina Shamdasani, a făcut și ea declarații la Geneva. „Responsabilitatea de a investiga situația revine forțelor care au efectuat atacul”, a afirmat aceasta. Între timp, televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini de la funeraliile fetelor ucise. Sicrie mici, acoperite cu steaguri iraniene, au fost purtate prin mulțime înainte de înmormântare. Dreptul internațional umanitar interzice atacurile deliberate asupra școlilor, spitalelor sau altor clădiri civile. Un astfel de act ar putea fi considerat crimă de război. Dacă investigația va demonstra că forțele americane au avut un rol în bombardament, incidentul ar putea deveni unul dintre cele mai grave episoade cu victime civile din conflictele purtate de Statele Unite în Orientul Mijlociu în ultimele decenii.
Lupte în Orient, ziua 6. Israel: Numărul rachetelor iraniene lansate scade în fiecare zi. Trump: Suntem într-o poziție de forță
Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane, a anunțat biroul de presă local „Autoritățile din Emiratul Abu Dhabi au intervenit în urma unui incident care a implicat căderea de resturi în două locații din zona ICAD 2, în urma interceptării cu succes a unei drone de către apărarea aeriană. Incidentul a dus la răni minore până la moderate ale șase cetățeni pakistanezi și nepalezi”, a declarat biroul de presă din Abu Dhabi într-un comunicat. Kaja Kallas: Iranul este un „exportator de război” care caută „haos” Sefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a declarat reporterilor că „Iranul este un exportator de război” și „în acest moment, regimul [de la Teheran] încearcă să atragă cât mai multe țări în acest război”. Potrivit acesteia, Teheranul încearcă să răsândească haosul în regiune prin atacarea mai multor țăti fără discriminare, iar UE va încerca să utilizeze canale diplomatice pentru dezescaladarea situației din Orientul Mijlociu. Într-un alt discurs rostit astăzi, Kallas a declarat că conflictele în curs din Orientul Mijlociu sunt „consecința directă a erodării dreptului internațional”. Șeful Statului Major israelian declară că „a obținut superioritate aeriană aproape completă” asupra Iranului Șeful Statului Major al Israelului, Eyal Zamir, a declarat că aviația israeliană „a oținut superioritate aeriană aproape completă” asupra cerului Iranului în a șasea zi a conflictului. Potriivt acestuia, războiul decurge conform planului iar armata israeliană trece acum în faza a doua a bătăliei, care se va concentra pe submniarea regimului de la teheran. „Forțele noastre au deschis calea către Teheran în 24 de ore și au distrus 80% din sistemele sale de apărare aeriană”, a declarat miercuri Zamir în timpul unei conferințe de presă. „Forțele Aeriene Israeliene au efectuat 2.500 de atacuri și au lansat peste 6.000 de muniții”, a declarat Zamir, adăugând: „Am distrus 60% din bazele de lansare a rachetelor Iranului, dar nu am eliminat toate amenințările”. Iranienii au ieșit în stradă în semn de susținere pentru regimul de la Teheran Ministrul Apărării din Israel, Israel Katz, a declarat miercuri seara că speră ca poporul iranian va profita de operațiunea militară împotriva Iranului pentru a înlocui regimul. Între timp, iranienii au ieși în număr mare în stradă nu pentru a înlătura regimul teocratic de la Teheran sau la îndemnul lui Donald Trump, și pentru a susține regimul. Iranul lansează al 20-lea val de atacuri asurpa țintelor americane și israelene Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim, Corpul Gărzilor Revoluționare afirmă că a lansat cel de-al 20-lea val de atacuri asupra țintelor israeliene și americane din Orientul Mijlociu. Acest val de atacuri este efectuat în memoria personalului iranian care a murit după ce un submarin american a atacat marți una dintre navele sale militare în largul coastei Sri Lankăi. Iranul afirmă că Strâmtoara Ormuz nu este închisă Misiunea Iranului la Națiunile Unite a negat acuzațiile conform cărora Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, numind acuzațiile formulate până în prezent drept „nefondat și absurde”. Într-o postare pe X, misiunea Iranului la ONU a insistat că țara rămâne dedicată dreptului internațional și libertății de navigație, argumentând că Statele Unite au pus în pericol securitatea maritimă. Luni, presa de stat iraniană a relatat că Strâmtoarea Ormuz este închisă iar armata va trage asurpa oricărei nave care încearcă să treacă. 20.000 de americani au păsăsit Orientul Mijlociu în ultimele zile Departamentul de Stat al SUA a afirmat că aproximativ 20.000 de americani s-au întors acasă din Orientul Mijlociu de când Statele Unite și Israelul au lansat atacurile asupra Iranului p2 28 februarie. Alți americani au fost evacuați în țări adiacente sau se află în prezent în drum spre casă, a declarat Washingotnul, dar fără să ofere cifre în privința acestei categorii de oameni. Iranul atacă infrastructura energetică din Golf Iranul continuă să atace infrastructura energetică a țărilor din Golf, pe fondul conflictului cu Statele Unite. Tehranul vrea astfel să crească presiunea internațională asupra Washingtonului pentru a opri operațiunea împotriva regimului iranian. Mai multe rachete au lovit miercuri după-masă Bahrain Petroleum Company. Mai mult, au fost raportate mai multe explozii în Abu Dhabi, lângă Aeroportul Internațional Zayed. „O unitate din Maameer a fost vizată, iar autoritățile competente se ocupă de incident”, se arată într-o postare pe rețelele de socializare a ministrului de Interne din Bahrain. Maameer găzduiește rafinăria Bahrain Petroleum Company, împreună cu o serie de alte fabrici care produc materiale, inclusiv beton și asfalt. Marea Britanie va trimite mai multe avioane de vânătoare în Orientul Mijlociu Prim-ministurl Marii Britanii, Keir Starmer, a ținut o conferință de presă pe tema situației actuale din Orientul Mijlociu, în cadrul căreia s-a anunțat că Marea Britanie va trimite avioane de vânătoare în Qatar. Luni, Donald Trump a criticat Marea Britanie și a spus că este dezamăcit de Kier Starmer pentru refuzul său de a permite SUA să folosească bazele britanice pentru atacuri ofensive asurpa Iranului. BREAKING Iranul ar fi atacat Azerbaidjanul cu drone și rachete. Baku mobilizează armata la graniță Autoritățile de la Baku susțin că Iranul ar fi lansat drone și rachete către exclava azeră Nahicevan, într-un incident care riscă să amplifice tensiunile din regiune. Potrivit informațiilor prezentate de oficiali azeri, unul dintre aparatele de zbor ar fi lovit aeroportul din orașul Nahicevan, situat la aproximativ 10 kilometri de granița cu Iranul. Surse citate de Reuters afirmă că rachete și drone care veneau din direcția Iranului au căzut pe teritoriul Aeroportului Internațional Nahicevan. Atacul ar fi fost efectuat cu o dronă Shahed, un tip de aparat fără pilot de fabricație iraniană utilizat frecvent în conflictele din regiune. Iranul susține că a atacat grupuri kurde din Irak Iranul a transmis joi că a atacat mai multe grupuri kurde din Irak și a avertizat „grupurile separatiste” să nu întreprindă acțiuni în sprijinul alianței americano-israeliene. În atacurile iraniene, ar fi fost ucis un membru al unui grup kurd iranian exilat. „Grupurile separatiste nu ar trebui să creadă că