Secretarul de Stat, Marco Rubio, va vizita Israelul la finalul lunii februarie
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press. Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară. Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor. În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah. Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Trump i-a spus lui Netanyahu că va sprijini atacurile Israelului asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează
Președintele american Donald Trump i-a spus prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul unei întâlniri la Mar-a-Lago de la finalul anului 2025 că va sprijini atacurile israeliene asupra programului de rachete balistice al Iranului dacă nu se va ajunge la un acord între Washington și Teheran. Informația a fost dezvăluită pentru CBS News de două surse care cunosc subiectul. Recent, jurnaliștii CBS News au aflat că oficiali din armata americană și cei din comunitatea de informații au început să ia în considerare posibilitatea de a sprijini o nouă rundă de atacuri israeliene asupra Iranului. Potrivit sursei citate, deliberările americane s-au concentrat mai puțin pe posibilitatea ca Israelul să acționeze și mai mult pe modul în care Statele Unite ar putea ajuta. Până în acest moment, nu este clar care sunt țările care ar acorda permisiunea de survol pentru ca SUA să realimenteze avioanele israeliene pentru un eventual atac, în contextul în care Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au declarat public că nu vor permite utilizarea spațiului lor aerian pentru astfel de atacuri. Pe de altă parte, Iranul este pregătit să facă compromisuri în ceea ce privește stocul său de uraniu puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor americane, a declarat ministrul adjunct de externe iranian, Majid Takht-Ravanchi, într-un interviu acordat BBC, publicat duminică. Informația vine după ce în această săptămână, un al doilea portavion american, USS Gerald R. Ford, și flota sa de nave de război, au fost trimise în Orientul Mijlociu. Toate acestea au loc în contextul în care administrația Trump continuă negocierile cu Iranul privind programul său nuclear. Săptămâna viitoare, la Geneva, vor avea loc noi discuții între cele două părți.
Cel puțin nouă persoane au murit în Gaza după noi atacuri aeriene israeliene
Loviturile au avut loc pe fondul unor acuzații formulate de armata israeliană, care susține că operațiunile reprezintă un răspuns direct la încălcări ale armistițiului de către gruparea Hamas, relatează Reuters. Medicii locali au declarat că un atac aerian asupra unei tabere de corturi care adăpostea familii strămutate a provocat moartea a cel puțin patru persoane. Un alt bombardament a ucis cinci oameni în orașul Khan Younis, din sudul Fâșiei Gaza. Un oficial al armatei israeliene a afirmat că forțele armate au început loviturile ca reacție la ceea ce a numit „încălcări flagrante ale armistițiului” de către Hamas, în zona Beit Hanoun. Potrivit acestuia, militanți palestinieni ar fi ieșit dintr-un tunel situat la est de așa-numita „Linie Galbenă”, o zonă de demarcație stabilită prin acordul de încetare a focului. Reprezentantul Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) a susținut că aceste atacuri aeriene israeliene în Gaza au fost „precise” și conforme cu dreptul internațional. Oficialul a mai declarat că Hamas ar fi comis peste șase încălcări ale armistițiului stabilit în luna octombrie, inclusiv desfășurarea de combatanți în zone interzise. Acuzații reciproce Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc, în mod repetat, de încălcarea acordului de încetare a focului, considerat un element central al planului propus de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Gaza. Armata israeliană a anunțat sâmbătă că a identificat persoane înarmate în apropierea trupelor sale din nordul Fâșiei Gaza și că a continuat distrugerea tunelurilor subterane, în conformitate cu acordul. Potrivit IDF, avioane ale forțelor aeriene au lovit o clădire sub care s-ar fi ascuns combatanți, eliminând cel puțin doi dintre aceștia. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că, de la intrarea în vigoare a acordului, cel puțin 600 de palestinieni au fost uciși de focul israelian. De cealaltă parte, autoritățile israeliene au declarat că patru soldați israelieni au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.
Netanyahu se întâlnește cu Trump la Casa Albă. Iranul și Fâșia Gaza, pe agenda discuțiilor
Va fi a șaptea întâlnire dintre Netanyahu și Trump de când acesta a revenit la putere, în urmă cu aproape 13 luni. Vizita are loc după negocierile dintre SUA și Iran purtate vineri în Oman, iar Netanyahu încearcă să influențeze următoarea rundă de discuții dintre Washington și Teheran, relatează Reuters. Trump a amenințat că va ordona lovituri asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord. Președintele și-a repetat avertismentul într-o serie de interviuri, marți, spunând că, deși crede că Iranul vrea un acord, ar lua „măsuri foarte dure” dacă Teheranul refuză. El a declarat pentru Axios că ia în calcul trimiterea în zonă a unui al doilea portavion, în cadrul unei desfășurări masive de forțe americane în apropierea Iranului. Potrivit Reuters, care citează persoane familiarizate cu subiectul, Israelul se teme că SUA ar putea urmări un acord limitat la dosarul nuclear, fără restricții asupra programului de rachete balistice al Iranului și fără măsuri privind sprijinul Teheranului pentru grupuri armate aliate, precum Hamas și Hezbollah. „Îi voi prezenta președintelui percepțiile noastre asupra principiilor negocierilor”, le-a spus Netanyahu reporterilor înainte de a pleca spre SUA. Cei doi ar putea discuta, de asemenea, despre o posibilă acțiune militară în cazul în care discuțiile dintre SUA și Iran nu dau rezultate. După ce a ajuns la Washington marți seară, Netanyahu s-a întâlnit cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump. Pe agenda discuțiilor va fi și Fâșia Gaza. „Continuăm să lucrăm îndeaproape cu aliatul nostru Israel pentru a implementa acordul istoric de pace în Gaza al președintelui Trump și pentru a consolida securitatea regională”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, întrebată care sunt prioritățile SUA pentru întâlnire.
Xi Jinping le interzice oamenilor de afaceri chinezi să mai investească într-o țară aflată în război în Gaza: A devenit o zonă de risc pentru China
Republica Populară Chineză a interzis investițiile în Israel de la începerea războiului din Fâșia Gaza cu Hamas din 2023, care ulterior a escaladat într-un conflict regional cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Yemen și în multiple confruntări cu Iranul între 2024 și 2025. Anul trecut, China adenunțat intensificarea operațiunilor israeliene din Fâșia Gaza, exprimându-și susținerea pentru încetarea imediată a ostilităților și găsirea unei soluții pentru încheierea conflictului. Încă din 2021, de când un delegat chinez la ONU a acuzat Israelul de crime de război în Fâșia Gaza, relațiile dintre cele două țări s-au răcit după ce China și-a declarat susținerea față de palestinieni și regimul clerical din Iran, ambele aflate în război cu Israel. China consideră Israel drept „zonă de mare risc” pentru investitori Beijing a clasificat Israel ca „zonă de mare risc”. Restricția a fost confirmată în dosarele instanței de către un fond de investiții chinez, care a invocat instrucțiuni guvernamentale ca motiv pentru care nu poate continua cu noi tranzacții, informează Ynet. Până în 2023, China a fost al doilea cel mai mare partener comercial după SUA, volumul comerțului a crescut de la 50 de milioane de dolari la 10 miliarde de dolari în 2013, fiind comercializate tehnologii și arme. China a sprijinit de mult timp cauza statului Palestina împotriva Israelului. Potrivit CNN, în noiembrie 2023, un scandal major a izbucnit între cele două țări după ce au fost sesizate mai multe hărți online ale companiilor chineze, ca Baidu și Alibaba, care au omis numele Israelului pe hartă. În schimb, denumirile Palestinei și a altor țări arabe erau evidențiate. JPPI scrie că China ar fi devenit în ultimii ani un „focar de antisemitism”. Din 2020, China a adoptat o poziție publică mai ostilă față de Israel și a sfătuit contactele israeliene să adopte un profil discret în China, care și-a extins prezența în Orientul Mijlociu. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Beijingul condamnă CONFLICTUL dintre Israel și Teheran/ „China se opune oricărei încălcări a suveranității și securității teritoriale a Iranului”
SUA cer dezarmarea Hezbollah. Libanul riscă să alunece spre război civil
Tema armelor deținute de gruparea șiită domină de mai bine de un an scena politică libaneză, dar începutul anului 2026 a adus o escaladare vizibilă a conflictului intern. În centrul disputei se află poziția președintelui Joseph Aoun, care și-a înăsprit discursul față de Hezbollah. Într-un interviu recent, el a descris arsenalul organizației drept „o povară pentru Liban” și a spus că motivele care justificau înarmarea acesteia „nu mai există”, cerând în schimb „înțelepciune și suveranitate a statului”. Rupturi la vârful puterii din Liban Potrivit Middle East Eye, în discuții cu diplomați străini, liderul de la Beirut a insistat că armata a desfășurat operațiuni ample pentru a „curăța zone vaste de toate armele ilegale, indiferent de natura sau apartenența lor”. Această schimbare de ton a scos la iveală o ruptură tot mai clară între președinție și Hezbollah, într-un moment în care Statele Unite și Israelul cer dezarmarea totală a mișcării, nu doar retragerea forțelor din sudul țării. Autoritățile libaneze susțin că Hezbollah nu mai are prezență militară între râul Litani, situat în sudul Libanului, și zona de frontieră cu Israelul. Washingtonul consideră însă măsura insuficientă și insistă ca dezarmarea să se extindă la nivelul întregului teritoriu al țării. SUA: Armata libaneză, „partener nesigur” Tensiunile sunt alimentate și de o întâlnire recentă la Washington între comandantul armatei libaneze și un senator american influent. Acesta a declarat ulterior că „nu vede armata libaneză ca pe un partener de încredere” după ce oficialul militar a refuzat să descrie Hezbollah drept organizație teroristă. Potrivit sursei citate, discuția a durat doar câteva minute și a confirmat nivelul ridicat de presiune exercitat asupra Beirutului. Atacuri israeliene după armistițiu În paralel, Israelul este acuzat că nu a respectat pe deplin armistițiul din noiembrie 2024 care a pus capăt războiului de 66 de zile cu Hezbollah. De atunci, armata israeliană a efectuat sute de lovituri aeriene și incursiuni terestre în sudul Libanului, soldate cu distrugeri și sute de victime. La începutul lunii februarie, avioanele și drone israeliene au lovit din nou zone civile, distrugând zeci de locuințe în mai multe sate. Hezbollah, actor politic și militar Apărută în anii ”80, mișcarea șiită acționează atât ca partid politic, cât și ca organizație armată. Organizația face parte din viața politică a Libanului, are reprezentanți în Parlament și susținători în special în comunitatea șiită, unde este văzută de mulți drept o forță de protecție în fața Israelului. Statele Unite cer dezarmarea completă a Hezbollah în principal din perspectiva securității Israelului, considerat principalul stat expus acțiunilor grupării. În interiorul Libanului, percepția este însă profund împărțită: pentru unii Hezbollah reprezintă o „rezistență” în fața Israelului, pentru alții o forță militară care slăbește autoritatea statului. Gruparea acuză „tutela americană” Liderul Hezbollah a condamnat politicienii pe care îi consideră „subordonați tutelei americane” și a acuzat autorități de la Beirut că „se aliniază poziției Israelului și încearcă să împingă Libanul spre război civil”. El a avertizat că „subminarea stabilității Libanului și a rezistenței îi va afecta pe toți. Nimeni nu va fi cruțat”. „Șantaj odios”, spun surse politice Totuși, autoritățile pregătesc lansarea unei noi etape a planului de dezarmare, care ar urma să vizeze o zonă mai extinsă din sudul țării, însă fără un calendar clar. Surse apropiate Hezbollah susțin că presiunea externă asupra președintelui este uriașă. „A ajuns la limita presiunii pe care o poate suporta. Spațiul său deja limitat de manevră s-a redus și mai mult, iar americanii cer rezultate rapide”, a declarat sub protecția anonimatului un oficial din interiorul mișcării. Un fost ministru a descris situația drept „un șantaj odios”, afirmând că Statele Unite ar putea suspenda ajutorul militar și sprijinul financiar internațional dacă cerința nu este respectată. Fracturile din interiorul țării par să se adâncească, iar dialogul devine tot mai dificil. Liderii Hezbollah au avertizat chiar că situația actuală ar putea împinge Libanul spre război civil.
Curtea Supremă din Israel va decide asupra anchetei privind atacul din 7 octombrie
Curtea Supremă din Israel a anunțat miercuri componența completului de judecători care va analiza petițiile prin care organizații civice și grupuri din societatea civilă israeliană. Acestea solicită ca guvernul să fie obligat la înființarea unei comisii de anchetă de stat privind atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și eșecurile de securitate din acea zi. Instanța urmează să decidă dacă are autoritatea legală de a impune guvernului crearea comisiei. Dispută privind puterile justiției Potrivit Times of Israel, completul va fi condus de vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, considerat un susținător al limitării intervenției instanțelor în deciziile politice ale guvernului. În 2025, el a fost implicat într-un dosar major privind conflictul dintre executiv și sistemul judiciar, după ce Curtea Supremă a suspendat decizia guvernului de a demite procurorul general, care conduce parchetul de stat, dar are și rol de consilier juridic al guvernului. Procurorul general s-a opus în mod repetat reformei judiciare promovate de guvernul condus de Benjamin Netanyahu, care urmărea să limiteze puterea Curții Supreme și controlul juridic asupra deciziilor guvernului. Guvernul refuză să fie anchetat Majoritatea judecătorilor desemnați sunt considerați conservatori și susțin, în general, că instanța nu ar trebui să oblige guvernul să ia decizii politice, inclusiv în cazuri extrem de sensibile. Instanța a emis deja, în noiembrie, un ordin condiționat prin care a cerut guvernului să explice de ce nu înființează o comisie complet independentă. Executivul a refuzat, susținând că legea prevede că numai guvernul are autoritatea de a decide un astfel de mecanism. Presiune publică pentru stabilirea responsabililor În Israel au avut loc constant proteste în care mii de oameni, susținuți de parlamentari din opoziție, au cerut în mod public o anchetă de stat independentă asupra evenimentelor din 7 octombrie 2023. Protestatarii cer clarificarea responsabilităților pentru eșecurile care au permis atacul și investigarea deciziilor politice și de securitate luate înainte de 7 octombrie. De asemenea, o astfel de comisie ar trebui să propună măsuri pentru prevenirea unor situații similare în viitor. Opoziția boicotează comisia propusă de guvern Guvernul, condus de Benjamin Netanyahu, a respins în mod repetat ideea unei investigații independente care să analizeze deciziile autorităților, ale armatei și ale serviciilor de securitate înainte și în timpul atacului. În Parlament se discută un proiect de lege pentru o anchetă alternativă, în care membrii ar urma să fie desemnați de partidele aflate la putere și de opoziție. Parlamentarii opoziției resping însă această variantă și refuză să participe la formarea unei astfel de comisii.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se întâlnește cu premierul israelian Benjamin Netanyahu
În perioada 3–5 februarie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se va afla într-o vizită oficială în Statul Israel, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Deplasarea are ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional bilateral și dezvoltarea cooperării în domeniul sănătății, prin contacte la nivel înalt și vizite de lucru, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății. Vizita include discuții oficiale cu președintele Knessetului, Amir Ohana, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, vizite de lucru în spitale de referință, respectiv Hadassah Ein Kerem Hospital și Herzog Hospital. De asemenea, ministrul Sănătății are programate întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului privat din sănătate și agențiile de asigurǎri de sǎnǎtate, respectiv Meuhedet Health Services. Agenda vizitei include și participarea la ceremonia oficială de primire la Knesset. Ministerul Sănătății precizează că vizita se înscrie în demersurile României de extindere a cooperării internaționale și de preluare a bunelor practici relevante pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, digitalizarea în sǎnǎtate și a asigurǎrilor de sǎnǎtate.
O persoană a murit și mai multe au fost rănite într-un atac aerian israelian în sudul Libanului
O persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite, printre care și un adolescent de 16 ani, într-un atac aerian israelian asupra localității Abba, din regiunea Nabatieh, în sudul Libanului, a anunțat ministrul Sănătății de la Beirut, citat de Le Figaro. Conform presei locale, atacul a lovit o mașină iar șoferul acesteia a murit pe loc. Minorul a fost rănit în momentul în care mașina familiei sale a trecut prin zonă în timpul atacului. Armata israeliană a transmis că acțiunea a fost o replică la „încălcări repetate ale armistițiului”, comunicând că ținta era un membru Hezbollah. Tot duminică, o altă persoană a fost rănită în regiunea Sidon. Lovitura a vizat un buldozer care intervenea pentru îndepărtarea dărâmăturilor rezultate în urma unui raid israelian anterior. IDF a comunicat că atacul țintea „mai multe vehicule de inginerie ale Hezbollah folosite pentru a estaurarea infrastructurii teroriste din regiune”. Israelul continuă să atace sudul Libanului, în pofida acordului de încetare a focului semnat în noiembrie 2024. În cadrul acordului, Libanul și-a asumat să dezarmeze Hezbollah și să desființeze structurile sale militare dintre granița cu Israelul și fluviul Litani până la finalul anului 2025. Israelul a pus sub semnul întrebării capacitatea armatei libaneze de a duce la îndeplinire acest angajament și a acuzat Hezbollah de reînarmare. Autoritățile sanitare libaneze anunță că peste 360 de persoane au murit de la intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului.
Cel puțin 12 palestinieni uciși sâmbătă în atacurile israeliene din Gaza
Atacurile au lovit zone din nordul și sudul Gazei, inclusiv un bloc de apartamente din orașul Gaza, au declarat oficialii spitalelor care au primit cadavrele. Printre victime se numără două femei și șase copii din două familii diferite. Spitalul Shifa a anunțat că atacul din orașul Gaza a ucis o mamă, trei copii și una dintre rudele lor sâmbătă dimineață, în timp ce Spitalul Nasser a transmis că un atac într-o tabără de corturi a provocat un incendiu, ucigând șapte persoane, printre care un tată, cei trei copii ai săi și trei nepoți. Atacurile au avut loc cu o zi înainte de deschiderea unui punct de trecere a frontierei în cel mai sudic oraș din Gaza. Toate punctele de trecere a frontierei din teritoriu sunt închise de la începutul războiului, iar palestinienii consideră punctul de trecere Rafah cu Egiptul ca fiind o salvare pentru zecile de mii de persoane care au nevoie de tratament în afara teritoriului, unde majoritatea infrastructurii medicale a fost distrusă. Ministerul Sănătății din Gaza a înregistrat peste 500 de palestinieni uciși de focurile israeliene de la începutul încetării focului, pe 10 octombrie.