Ambasadele SUA își îndeamnă cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu
Ambasadele SUA din Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis un mesaj cetățenilor americani aflați în aceste țări să „ia în considerare” părăsirea Orientului Mijlociu. „Cetățenii americani din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în cazul unei escaladări”, se arată în alerta de securitate publicată de ambasadele SUA din țările menționate mai sus, notează France24. Cetățenii americani sunt îndemnați să verifice detaliile zborurilor, dar și să urmeze sfaturile de siguranță ale autorităților locale. „Cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu ar trebui să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să fie pregătiți pentru anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și posibile perturbări ale călătoriilor”, se mai precizează în alertă, potrivit sursei citate. Totodată, cetățenilor americani aflați în Iordania li s-a recomandat să nu viziteze bazele militare americane din țară, iar cei aflați în Israel au fost îndemnați să se intereseze unde se află cel mai apropiat adăpost antiaerian. „Regimul iranian este imprevizibil, după cum o demonstrează deciziile sale recente de a ataca zone din regiune fără avertisment sau provocări, precum și de a-și extinde atacurile către zone care nu au fost vizate anterior”, transmite ambasada SUA la Ierusalim. Iranul și Statele Unite se află în război din 28 februarie. După un armistițiu fragil, atacurile au fost reluate.
Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu
Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters. Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet. „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman. Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa. Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”. Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden. Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic.
Armata israeliană anunță începerea fazei-pilot pentru retragerea din sudul Libanului
Într-un mesaj publicat pe platforma X, armata israeliană a precizat că echipe militare israeliene, americane și libaneze desfășoară activități de coordonare și planificare în cadrul fazei-pilot, în vederea implementării acordului. Conform planului, armata libaneză urmează să desfășoare trupe în localitățile Froun, Srifa și Zawtar al-Gharbiya și să se asigure că acestea rămân fără luptători și armament aparținând grupării Hezbollah, după retragerea forțelor israeliene. Inițiativa face parte din mecanismul trilateral de monitorizare a încetării focului, la care participă Israelul, Libanul și Statele Unite. Armata israeliană a avertizat că va „acționa ferm împotriva oricărei încălcări a acordului”. Anunțul vine după ce Departamentul de Stat al SUA a informat anterior, luni, că operațiunile din cadrul fazei-pilot au început în cele trei localități din sudul Libanului. Totuși, oficiali locali au declarat, potrivit Al Jazeera, că desfășurarea armatei libaneze nu a început încă, întrucât forțele israeliene sunt încă prezente la periferia unor localități vizate de plan.
Nicușor Dan, mesaj după întâlnirea cu președintele Statului Israel: Este o relație puternică la nivel politic, la nivel economic, la nivel uman”
Președintele României, Nicușor Dan, a făcut luni declarații la Palatul Cotroceni, după ce l-a primit pe președintele Statului Israel, Isaac Herzog, și pe prima doamnă Michal Herzog. Acesta a precizat că a avut discuții importante cu reprezentantul Israelului despre relația bilaterală, cooperarea economică, iar cei doi au abordat și teme legate de securitatea regională și comemorarea victimelor pogromului de la Iași. „Este o plăcere și onoare pentru mine să-i urez bun venit în România președintelui statului Israel, domnul Isaac Herzog, și primei doamne a statului Israel, doamna Michal Herzog. Ne mulțumesc pentru că au acceptat invitația și pentru prietenia între țările noastre. Am avut o discuție în care am discutat despre relația noastră bilaterală.”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a descris relația România–Israel ca fiind una solidă și extinsă în mai multe domenii. „Este o relație puternică la nivel politic, la nivel economic, la nivel uman. O relație veche. Și bineînțeles că în această relație un liant important este comunitatea israelienilor care sunt originari din România, oameni care au contribuit la construcția și apoi la dezvoltarea statului Israel. Avem o colaborare consistentă în domenii economice, securitate și industrie de apărare, agricultură, tehnologia informațiilor. Dar, așa cum am discutat cu domnul președinte, este un mare potențial de dezvoltare al acestor relații economice în ambele sensuri, investiții israeliene în România, investiții românești în Israel. Și vom colabora în continuare pentru dezvoltarea acestor schimburi economice.”, a transmis el. Nicușor Dan a făcut precizat și că această vizită a președintelui Statului Israel are o încărcătură istorică, pentru că este legată de comemorarea a 85 de ani de la pogromul de la Iași. „Domnule președinte, vizitați România pentru a marca un eveniment tragic în istoria noastră comună. 85 de ani de la pogromul de la Iași și vreau cu ocazia asta să aduc un omagiu memoriei victimelor din acele zile. Și cred că este responsabilitatea noastră a tuturor să milităm pentru ca aceste tipuri de evenimente să nu se mai întâmple în lume și, evident, în România.” Acesta a vorbit și despre problema creșterii discursului instigator la ură. „Vedem o creștere a discursului care instigă la ură și trebuie să acționăm cu fermitate și, în același timp, cu tact împotriva acestor tipuri de manifestări, astfel încât să reușim o dezescaladare, deradicalizare, o comuniune între oameni care au opinii, religii, credințe diferite. Este sarcina noastră a tuturor.”, a precizat președintele. În discuțiile de astăzi dintre cei doi oficiali au fost abordate și teme de securitate regională, în contextul războiului din Ucraina și al situației din Orientul Mijlociu. „Am discutat de asemenea de palierul extern, securitatea regională, am vorbit în ceea ce privește zona noastră, pozițiile noastre sunt, evident, comune în ceea ce privește războiul din Ucraina și agresiunea rusă și am mulțumit Domnului Preșeinte pentru solidaritatea statului Israel, pentru evenimentele pe care le-am avut, special drone, în urma acestui război.”, a transmis Nicușor Dan. „Am discutat, evident, de situația din Orientul Mijlociu, am reiterat poziția noastră cu privire la necesitatea eforturilor diplomatice pentru a readuce pacea și stabilitatea în întreaga regiune. Speranța noastră că înțelegerea între Statele Unite și Iran va deschide calea către o pace regională care să fie de durată, iar România va continua să sprijine eforturile pentru stabilizarea Orientului Mijlociu în beneficiul a tuturor locuitorilor.”, a punctat șeful statului.
Guvernul israelian recunoaște genocidul armean, accentuând tensiunile cu Turcia
Guvernul Israelului a aprobat duminică, în unanimitate, propunerea ministrului de externe Gideon Saar privind recunoașterea genocidului armean, potrivit unui anunț oficial al Ministerului de Externe. „Nu este niciodată prea târziu să faci ceea ce trebuie, este atât o datorie morală, cât și una istorică. Genocidul armean rămâne și astăzi ținta unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv o rescriere manipulativă a istoriei, dusă în principal de guvernul turc”, a transmis Gideon Saar, potrivit AFP. Decizia este considerată un pas important în plan diplomatic, însă aceasta mai trebuie confirmată de legislativul israelian pentru a intra în vigoare. Tensionarea relațiilor Ierusalim – Ankara Mai multe guverne israeliene au evitat recunoașterea oficială a genocidului, în mare parte pentru a nu afecta relațiile cu Turcia, fost partener strategic în regiune. Relații dintre cele două state au fost afectate în contextul războiului din Gaza. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a devenit unul dintre cei mai duri critici ai Israelului, comparând în repetate rânduri liderii israelieni cu oficialii naziști. În replică, premierul Benjamin Netanyahu l-a etichetat pe Erdogan drept un „dictator antisemit care comite un genocid împotriva kurzilor”. Astfel, autoritățile de la Ankara suspendat majoritatea relațiilor comerciale cu Israelul și a devenit un susținător diplomatic al Palestinei. Turcia respinge ferm utilizarea termenului de „genocid” pentru a descrie masacrele comise împotriva armenilor în timpul Primului Război Mondial, în contextul prăbușirii Imperiului Otoman. Cu toate acestea, atrocitățile comise în 1915, în urma cărora au murit până la 1.5 milioane de armeni, sunt recunoscute ca genocid de mai multe state precum Statele Unite, Franța și Germania.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, la comemorarea Pogromului de la Iași: Antisemitismul își arată din nou chipul urât
Evenimentul a avut loc în cadrul „Marșului Vieții”, organizat de Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași. În discursul susținut la Iași, Isaac Herzog a avertizat că antisemitismul este din nou în creștere în Europa și în alte părți ale lumii. „Este cu atât mai alarmant că, în prea multe locuri din Europa și prin influența sinistră a unui imperiu al răului care răspândește ură, antisemitismul își arată din nou chipul urât”, a declarat președintele Israelului. Herzog a spus că „infrastructura morală” construită de omenire după Holocaust este mai slăbită decât oricând în ultimii 80 de ani. „Acesta este un pericol pentru evrei și este un pericol pentru toți oamenii de bună-credință. Prin urmare, este responsabilitatea noastră comună să recunoaștem și să numim acest pericol, să îmbrățișăm în mod activ chemarea morală pe care o invocă și să îl combatem cu înverșunare”, a afirmat el. În discursul său, preşedintele Isaac Herzog, a spus că „evreii din România au avut un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea Statului Israel şi reprezintă până astăzi o punte vie între România şi poporul evreu”. Președintele Israelului se află în România într-o vizită oficială, iar luni va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Pogromul de la Iaşi a avut loc în al Doilea Război Mondial, între 27 și 30 iunie 1941, și a fost unul dintre cele mai mari masacre antisemite din România. Peste 13.000 de evrei au fost uciși în oraș sau au murit în „trenurile morții”, după ce au fost deportați în condiții cumplite.
Hezbollah respinge acordul-cadru dintre Israel și Liban: Un acord umilitor, rușinos și o cedare a suveranității
Hezbollah a respins oficial acordul-cadru încheiat la Washington între Israel, Liban și Statele Unite, prin care forțele israeliene urmează să se retragă din două zone din sudul Libanului. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile Memorandumului de Înțelegere irano-american trebuie puse în aplicare. Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o cedare a suveranității”, a declarat Qassem, citat de Al Jazeera. „Condiționarea retragerii israeliene de dezarmarea rezistenței din Liban este o propunere foarte periculoasă care depășește toate liniile roșii”, mai spune liderul Hezbollah. Acesta a lansat atacuri și la adresa autorităților de la Beirut, subliniind că acest acord legitimează ocupația militară israeliană. „Acordul ar putea duce chiar la anexarea acestor teritorii către entitatea sionistă. Le transmitem autorităților libaneze: Este timpul să vă retrageți păcatele care distrug Libanul”, a mai declarat Qassem. Reacția grupării Hezbollah vine după ce Israel, Statele Unite și Liban au semnat un acord-cadru care prevede retragerea trupelor israeliene din două regiuni din sudul țării, demers descris drept baza unor negocieri viitoare care ar putea conduce la o înțelegere mai amplă între cele două țări.
Mai multe țări din occident impun noi sancțiuni coloniștilor israelieni din Cisiordania
Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP. Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat. Măsurile, luate într-o declarație comună Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei. „Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”. Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins. În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate. Ministrul israelian de finanțe, interzis în Franța Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse. Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență. Israelul declară că măsurile „alimentează antisemitismul” Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”. Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.
Iranul dă vina pe SUA pentru ultimele schimburi de focuri cu Israelul
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite sunt responsabile pentru reluarea luptelor cu Israelul, argumentând că acțiunile Israelului „nu pot fi separate” de politica americană. „Fără îndoială, așa cum am spus, acțiunile regimului sionist din regiune nu pot fi separate de politicile SUA”, a spus oficialul iranian, relatează Euronews. „Nimeni nu crede că regimul sionist ar întreprinde vreo acțiune fără o coordonare și cooperare prealabilă cu Statele Unite”, a adăugat el. Declarațiile oficialului iranian vin la câteva ore după ce Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene în centrul și vestul Iranului, ca răspuns la rachetele lansate anterior de Teheran. Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor și i-a cerut, imediat după atacurile lansate de Iran, să nu riposteze. „Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani”, a spus Trump într-un interviu, la scurt timp după atacul lansat de Iran. De asemenea, Trump a mai spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte orice acord pe care Statele Unite îl vor negocia cu Iranul pentru oprirea conflictului din regiune.
Netanyahu a ordonat armatei israeliene să cucerească 70% din Gaza
În timpul unui interviu acordat la o conferință în Cisiordania ocupată, Netanyahu a declarat că Israelul își „întărește” controlul asupra Hamas. „Acum ne aflăm în 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Eram la 50%. Am trecut la 60%”, a spus el. „Directiva mea este să trecem la – pas cu pas – în primul rând la 70%. Să începem cu asta” , relatează CNN. La sfârșitul lunii aprilie, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au emis hărți grupurilor internaționale de ajutor umanitar care arătau că armata controlează deja aproximativ 64% din Gaza. Confiscarea unei părți mai mari din Gaza ar forța aproximativ 2 milioane de palestinieni să se stabilească într-o fracțiune din ce în ce mai mică din teritoriul distrus al enclavei de coastă. În baza unui acord de încetare a focului din octombrie 2025 între Israel și Hamas, forțele israeliene s-au retras pe o linie de demarcație cunoscută sub numele de „linia galbenă”, care le-a lăsat în aproximativ 53% din Gaza. Israelul a modificat linia de atac în Gaza Hamas a acuzat marți Israelul că a modificat linia de atac, spunând că acest lucru „constituie o subminare explicită și continuă a acordului de încetare a focului, o încălcare gravă a prevederilor sale și o încercare evidentă de a impune noi fapte pe teren prin forță, cu scopul de a consolida controlul militar asupra Fâșiei și de a submina orice șansă reală de a stabiliza situația sau de a face ca eforturile de dezescaladare să aibă succes”. Atât Israelul, cât și Hamas ar trebui să respecte termenii acordului de încetare a focului mediat de SUA, care a intrat în vigoare în octombrie. Însă progresele înregistrate în acest plan, promovat de președintele Donald Trump, au stagnat, riscând un scenariu în care teritoriul Gaza va fi divizat permanent. Liderii Hamas au fost uciși Israelul a efectuat în mod repetat atacuri în Gaza de la încetarea focului, acuzând Hamas că l-a încălcat prin reînarmare și reconstrucție a forțelor sale. Aceste atacuri au ucis peste 850 de persoane în Gaza de la începutul încetării focului, potrivit Ministerului Sănătății Publice din Palestina. La începutul acestei luni, Israelul l-a ucis pe Izz al-Din al-Haddad, liderul aripii militare a Hamas. Unsprezece zile mai târziu, Israelul l-a asasinat pe succesorul său într-un atac ulterior.