SHULAMIT – opera care promite să cucerească Bucureștiul într-o explozie de emoție, iubire și muzică memorabilă
Marți, 26 mai, de la ora 19:00, în a doua seară a TES FEST 2026: Festivalul Internațional de Teatru Idiș, publicul bucureștean are șansa rară de a descoperi un eveniment artistic excepțional, opera „SHULAMIT” (Israel & România), o producție spectaculoasă care ajunge pentru prima dată în România, după succesul răsunător obținut pe scene internaționale. După producții apreciate la New York și o prezentare remarcabilă în cadrul prestigiosului festival de la Aspen, „Shulamit” vine în sfârșit la București. Întrebarea este simplă: ești pregătit pentru una dintre cele mai emoționante experiențe muzicale ale anului? Semnată de compozitoarea și libretista Dina Pruzhansky, opera a cucerit deja publicul internațional printr-o formulă artistică rară: profunzime emoțională, umor subtil, muzică seducătoare și o poveste care vorbește direct inimii. „Shulamit” este un univers viu, în care tradiția se întâlnește cu modernitatea, iar emoția devine limbaj universal. În stilul artistic inconfundabil al Dinei Pruzhansky, spectacolul îmbină rafinamentul operei clasice cu energia teatrului muzical și ritmurile calde ale Mediteranei, rezultând o partitură vibrantă, bogat nuanțată, care transformă fiecare personaj într-o experiență emoțională autentică. Și poate tocmai aici stă magia spectacolului: nimic nu pare îndepărtat, totul este profund uman. În această premieră mult așteptată la București, publicul va descoperi un univers sonor fascinant, construit între ebraică și idiș, două limbi care creează un dialog emoționant între timpuri, culturi și memorii. Este o țesătură lingvistică rară, care amplifică emoția și oferă experienței o profunzime aparte, fiind accesibilă publicului prin titrare în limbile română și engleză. Un rege dezamăgit de lume, o iubire care schimbă totul. Inspirat din texte originale și adaptate din „Cântarea Cântărilor” și „Ecleziastul”, libretul plasează spectatorul la granița fragilă dintre comedie și dramă, într-o poveste despre iubire, deziluzie și eterna căutare a sensului. În centrul acestei lumi se află regele Solomon, obosit, sceptic și dezamăgit de umanitate, mai ales de femei, până când existența sa este zdruncinată de apariția luminoasei și curajoasei Shulamit și a păstorului care o iubește necondiționat. Ce urmează? O confruntare între cinism și inocență, între putere și iubire, între adevăr și aparență. Distribuția reunește artiști de excepție: Rachel Barkan-Vainer în rolul Shulamit, Mordechai Tekay (Păstorul), Trystan Augerre (Regele Solomon), alături de o echipă amplă de soliști, coriști și dansatori care dau viață unei producții de mare forță scenică. Regia și scenografia semnate de Andrei Munteanu, costumele create de Sahar, coregrafia realizată de Mihai Petrini și coordonarea corală a lui Iosef Prunner completează un univers artistic impresionant. Realizat cu sprijinul Ambasadei Statului Israel în România și al Complexului Educațional Laude-Reut, spectacolul promite 75 de minute fără pauză, în care emoția, muzica și povestea sunt imposibil de uitat. La TES FEST 2026, „SHULAMIT” este o călătorie între iubire și adevăr, între trecut și prezent, între ceea ce suntem și ceea ce încă sperăm să devenim. Biletele pot fi achiziționate exclusiv prin rețeaua mySTAGE, online sau de la casa de bilete a teatrului din str. Iuliu Barasch nr. 15. Programul detaliat poate fi consultat pe site-ul oficial: https://tesfest.ro/program/
Franța îi interzice accesul pe teritoriul său ministrului israelian Itamar Ben-Gvir
„Începând de astăzi, Itamar Ben-Gvir are interdicție de intrare pe teritoriul francez”, a transmis Barrot, pe platforma X, precizând că măsura reflectă indignarea Parisului față de tratamentul aplicat activiștilor reținuți după interceptarea flotilei umanitare Sumud, care se îndrepta spre Gaza. „Nu aprobăm demersul acestei flotile, care nu produce niciun efect util și suprasolicită serviciile diplomatice și consulare”, a afirmat Barrot, salutând totodată „profesionalismul și devotamentul” personalului consular implicat în gestionarea situației. Totuși, ministrul francez a subliniat că Parisul consideră inacceptabil tratamentul aplicat activiștilor reținuți. „Nu putem tolera ca cetățeni francezi să fie astfel amenințați, intimidați sau brutalizați, cu atât mai mult de către un responsabil public”, a declarat acesta. Decizia vine după apariția unui videoclip distribuit de Ben-Gvir, în care acesta apare ironizând activiști ai flotilei, aflați în portul Ashdod, în genunchi și cu mâinile legate. Imaginile au provocat reacții critice la nivel internațional și au determinat mai multe state să convoace diplomați israelieni sau să ia în calcul măsuri restrictive împotriva ministrului. Barrot a afirmat că respectivele acțiuni „au fost denunțate de numeroși responsabili guvernamentali și politici israelieni” și se înscriu „într-o lungă listă de declarații și acțiuni șocante, de incitare la ură și violență împotriva palestinienilor”. Șeful diplomației franceze a adăugat că, împreună cu omologul său italian, solicită Uniunii Europene să adopte sancțiuni împotriva oficialului israelian. Franța calificase anterior comportamentul lui Ben-Gvir drept „inacceptabil” și convocase ambasadorul Israelului la Paris pentru explicații, cerând totodată respectarea și eliberarea rapidă a cetățenilor francezi aflați la bordul flotilei.
Sora președintei Irlandei a fost reținută de Israel, în drum spre Gaza. „Sunt foarte mândră”
Margaret Connolly, medic generalist în orașul Sligo din nord-vestul Irlandei, s-a numărat printre cei șase membri irlandezi ai Flotilei Global Sumud care au fost reținuți când trupele israeliene au abordat nava sa luni, potrivit lui Karen Moynihan, purtător de cuvânt irlandez al grupului de ajutor pro-Gaza. Președinta Catherine Connolly, vorbind după ce l-a vizitat pe regele Charles la Palatul Buckingham din Londra, a declarat că este „foarte mândră” de sora ei, dar este și foarte îngrijorată pentru ea. Cel puțin 28 de ambarcațiuni au fost interceptate luni în apele internaționale de către forțele israeliene , potrivit Global Sumud Flotilla, a relatat agenția de știri Reuters. Operațiunea a avut loc la aproximativ 70 de mile marine în largul coastei Ciprului, printre cei reținuți fiind cel puțin șase dintre cei 15 participanți irlandezi, au declarat organizatorii. Flotila Global Sumud a adăugat că a pierdut contactul cu ambarcațiunile interceptate. Grupul a declarat că 426 de persoane din 39 de țări au participat la flotilă, la care au participat peste 50 de nave. Ministerul israelian de Externe a descris flotila drept o „provocare” și a susținut că nu existau ajutoare la bord. Cu o oră înainte de interceptare, Israelul le ceruse navelor să „schimbe cursul și să se întoarcă imediat”. Ambarcațiunile au plecat joi din sudul Turciei, după ce încercările anterioare de a livra ajutoare în Gaza au fost interceptate de Israel în apele internaționale. Flotila a publicat videoclipuri cu Dr. Margaret Connolly, sora președintelui irlandez, și alte cinci persoane, care par să fi fost înregistrate înainte de reținerea lor. În videoclipul său, Dr. Connolly a spus: „Sunt foarte mândră să particip la această flotilă. Aceasta este cea mai mare de până acum, iar acum navigăm spre Gaza pentru a deschide o cale umanitară pentru a aduce ajutor și provizii medicale atât de necesare locuitorilor din Gaza.” „Mă simt absolut obligată – ca mamă, medic și ființă umană – să ajut în această flotilă.” Karen Moynihan, lidera irlandeză a Flotilei Global Sumud, a declarat că șase cetățeni irlandezi au fost „răpiți” și că alte nouă persoane navighează în prezent și sunt „în pericol iminent” și a cerut guvernului irlandez să răspundă. Irlanda a declarat că oficialii „monitorizează activ situația privind Flotila Global Sumud” și colaborează cu autoritățile relevante. A declarat că va oferi asistență consulară „cetățenilor irlandezi afectați”. Armata israeliană a refuzat să comenteze operațiunea în curs. Însă premierul israelian Benjamin Netanyahu, care inițial urma să se prezinte luni în instanță pentru a depune mărturie în procesul său de corupție, i-a lăudat pe soldați pentru că „au dejucat un plan rău intenționat menit să rupă izolarea pe care o impunem teroriștilor Hamas din Gaza”. Principala asociație mondială a specialiștilor în genocid, Asociația Internațională a Specialiștilor în Genocid (IAGS), a declarat în august 2025 că Israelul comitea genocid în Gaza. În septembrie 2025, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat, de asemenea, că Israelul a comis genocid . Israelul a negat în repetate rânduri că acțiunile sale din Gaza constituie genocid și susține că acestea sunt justificate ca mijloc de autoapărare.
Un studiu al cântecelor de la Eurovision din 1956 încoace arată creșterea conținutului politic
Pentru acest studiu, psihologul și muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 până în prezent. Deși dragostea este tema predominantă – prezentă în aproape două treimi dintre piese în acest an – analiza arată că versurile tind să fie din ce în ce mai simple și să includă un limbaj și conotații negative, notează EFE. În același timp, cresc lent versurile cu tentă politică, în timp ce temele festive își mențin o prezență constantă de-a lungul anilor. Cercetarea, comandată de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în această săptămână, subliniază că evoluția către un ton și un limbaj „negativ” în cântecele Eurovision este mai lentă decât în alte topuri internaționale. „Probabil acest lucru are legătură cu faptul că la Eurovision există mai multă cenzură. De exemplu, se folosesc mai puține înjurături și mai puțini termeni sexuali”, a declarat Foramitti, citat de ORF. Versuri mai puțin complexe, dar mai atractive Totuși, la fel ca în topurile muzicale americane, și la Eurovision se observă o scădere a complexității versurilor. Potrivit cercetătorului, acest lucru se explică prin faptul că publicul preferă, în general, conținuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai ușor de procesat, înțeles și cântat. În același timp, Foramitti a subliniat că algoritmii principalelor platforme de streaming favorizează piesele care captează rapid atenția. „Este mult mai ușor atunci când există de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni să continue să asculte piesa”, a explicat psihologul. În ediția actuală, această tendință se reflectă, de exemplu, în piesa grecească „Ferto”, care ocupă locul al doilea în proiecțiile caselor de pariuri. Conținutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului Conform regulilor festivalului, conținutul politic este interzis în cântece, astfel că majoritatea referințelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa „1944”, interpretată de ucraineanca Jamala, câștigătoarea din 2016, care abordează deportarea tătarilor din peninsula Crimeea, ordonată de Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La ediția din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliană „Hurricane”, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Din cauza răspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morți și calificat de criticii săi drept „genocid”, prezența Israelului provoacă tensiuni în Eurovision încă de atunci. Din acest motiv, cinci țări, printre care și Spania, au decis să boicoteze festivalul în acest an.
Israel și Liban prelungesc armistițiul cu 45 de zile / Negocieri de securitate la Pentagon și speranțe de pace durabilă
Israelul și Libanul au convenit vineri să prelungească cu 45 de zile armistițiul care a redus intensitatea conflictului dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, după două zile de discuții facilitate de Washington, relatează Reuters. Acordul era programat să expire duminică. „Încetarea ostilităților din 16 aprilie va fi prelungită cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, pe X, adăugând că discuțiile au fost „extrem de productive”. Declarații pozitive Cele două delegații au emis și ele declarații pozitive – cea mai înaltă formă de contact diplomatic între cele două țări din ultimele decenii. Conflictul a escaladat după ce Hezbollah a tras rachete asupra Israelului pe 2 martie, la trei zile de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul. Israelul a răspuns cu o campanie aeriană și o invazie terestră în sudul Libanului, care a dus la strămutarea a circa 1,2 milioane de persoane. Negocieri pe două paliere Președintele american Donald Trump a anunțat armistițiul luna trecută, după primele discuții dintre ambasadorii celor două țări la Washington. De atunci, schimburile de focuri au continuat, cu ostilitățile concentrate în zona de securitate autoproclamată pe care forțele israeliene o ocupă în sudul Libanului. Negocierile continuă pe două paliere. Pe 29 mai va fi lansat un „track de securitate” la Pentagon, cu participarea unor oficiali militari, iar pe 2-3 iunie Departamentul de Stat va reuni cele două delegații pentru un track politic. Discuții „sincere și constructive” „Sperăm că aceste discuții vor avansa spre o pace durabilă, recunoaștere reciprocă a suveranității și integrității teritoriale și securitate reală de-a lungul frontierei comune”, a declarat Pigott. Libanul participă la negocieri în ciuda obiecțiilor Hezbollah și prioritizează încetarea completă a ostilităților. Israelul condiționează orice acord de pace mai larg de dezarmarea Hezbollah. Miza este și mai mare în contextul diplomatic regional: Iranul a declarat că încheierea războiului israelian din Liban este una dintre condițiile sale pentru un acord în conflictul mai amplu cu SUA. Ambasadorul israelian în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „sincere și constructive”, avertizând totodată că „vor exista suișuri și coborâșuri”, dar că „potențialul de succes este mare”.
Favorita la câștigarea Eurovisionului ar putea influența retragerea Israelului din concurs pentru totdeaună
Finlanda este reprezentată de duetul format din Pete Parkkonen și violonista Linda Lampenius, cu piesa „Liekinheitin” („lansator de flăcări” în traducere din finlandeză). Melodia a urcat rapid în preferințele publicului și ale experților, iar o eventuală victorie ar putea avea implicații neașteptate în dinamica competiției, inclusiv în raport cu participarea Israelului în edițiile viitoare, scrie El Pais. Favorita caselor de pariuri și temerile delegației israeliene Conform presei israeliene, delegația țării urmărește atent evoluția clasamentelor, în care Finlanda ocupă în prezent prima poziție, în timp ce reprezentantul Israelului, Noam Bettam, se află pe locul cinci. Presa locală notează că scenariul unei victorii finlandeze este privit cu îngrijorare, mai ales în contextul tensiunilor politice și al atmosferei tensionate din jurul competiției. „Dacă va câștiga candidatul finlandez, va fi foarte dificil pentru noi”, a declarat o sursă din apropierea delegației israeliene. Aceasta a făcut referire și la experiența de la Malmö, unde atmosfera a fost considerată dificilă, adăugând că situația este percepută ca tot mai tensionată. În același timp, Mikko Silvennoinen, comentatorul oficial al Eurovisionului din Finlanda, a încercat să tempereze aceste îngrijorări. „Înțeleg preocuparea lor, dar Finlanda nu este Malmö”, a afirmat acesta. Controverse legate de televot și acuzații de influențare a votului În ultimii ani, sistemul de televot al Eurovision a fost marcat de controverse, în special în legătură cu Israelul, care a fost acuzat de unii critici că ar desfășura campanii internaționale de mobilizare a votului, inclusiv prin mijloace publicitare. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), organizatoarea concursului, a transmis în acest context o „avertizare formală” delegației israeliene, în urma unor apeluri de mobilizare a votului pentru candidatul său. Investigații jurnalistice au sugerat, de asemenea, posibile legături între campanii de promovare a votului și finanțări externe, iar publicații internaționale au relatat despre sume investite pentru promovarea participării Israelului în competiție în ediții anterioare. Pe de altă parte, există și un fenomen opus, descris de analiști ca un vot „de reacție”, prin care o parte a publicului european își direcționează votul către alte țări ca formă de opoziție față de prezența Israelului în concurs. Favorita „votului strategic” și a publicului Jurnaliștii specializați în Eurovision susțin că Finlanda a devenit în acest an una dintre principalele opțiuni pentru votul strategic al unor spectatori care vor să influențeze indirect rezultatul competiției. „Finlanda este opțiunea evidentă pentru cei care vor să transforme votul într-un vot politic împotriva Israelului”, a explicat jurnalistul Jordi Ramos, adăugând că inclusiv susținători finlandezi au încurajat această strategie, prin mesaje de tipul „votați-ne ca să nu câștige Israel”. În paralel, popularitatea piesei „Liekinheitin” continuă să crească. Finlanda a câștigat selecția națională Uuden Musiikin Kilpailu 2026, unde a obținut peste jumătate din voturile publicului și aprecierea juriului de specialitate. De atunci, piesa a urcat în topurile de streaming și se află printre cele mai ascultate din competiție. Finlanda are o propunere artistică solidă Experții în Eurovision consideră că Finlanda are o propunere artistică solidă, construită special pentru scena competiției. Melodia, susținută de elemente vizuale puternice și de violonista Linda Lampenius, este descrisă ca una dintre cele mai complete producții din acest an. „Toată lumea are senzația că Finlanda poate câștiga. Are o melodie care prinde și violonul adaugă forță întregului spectacol”, a explicat același jurnalist specializat. De asemenea, utilizarea violonului live pe scenă a fost posibilă după o derogare specială acordată de organizatori, într-un context în care regulile Eurovision limitează de obicei instrumentele live din motive tehnice. În cazul Finlandei, însă, s-a făcut o excepție, considerată justificată artistic. O favorită într-un context tensionat Finlanda intră în faza finală a competiției ca mare favorită, însă într-un context în care Eurovisionul nu mai este doar un concurs muzical, ci și un spațiu unde se intersectează tensiuni politice, strategii de vot și dezbateri internaționale. O eventuală victorie ar consolida poziția artistică a Finlandei, dar ar putea avea și consecințe indirecte asupra echilibrului competiției din anii următori, inclusiv în privința participării Israelului. 🇫🇮🇮🇱The Israeli delegation shows concern over Finland winning #Eurovision 2026: „the level of hatred towards us will be off the charts, The delegation believes that this could threaten the country’s participation in the contest” pic.twitter.com/aNSTMu8Xl2 — Eurovision News (@EurovisionNewZ) May 2, 2026
Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
Controversă internațională privind baza secretă israeliană din Irak
Un oficial de rang înalt din domeniul securității irakiene a negat duminică rapoartele din mass-media care susțineau că Israelul a înființat o bază militară în deșertul irakian pentru a iniția atacuri aeriene împotriva Iranului. Oficialul a declarat pentru publicația Anadolu că rapoartele despre baza militară secretă din deșertul vestic al Irakului sunt „false”. Oficialul a mai spus că în zona deșertică al-Nukhaib a avut loc o operațiune misterioasă în luna martie și că situația „a fost gestionată la momentul respectiv”. Sâmbătă, The Wall Street Journal, citând surse, a relatat că Israelul a înființat o bază militară secretă în deșertul irakian pentru a sprijini atacurile împotriva Iranului. Ziarul a susținut că trupele speciale israeliene au fost desfășurate la fața locului și că baza ar fi servit drept centru logistic pentru forțele aeriene. Sursele au mai dezvăluit că baza secretă a fost construită cu intermedierea americanilor înainte ca Israelul să lanseze atacurile asupra Iranului. În luna martie, presa irakiană a relatat că un păstor a observat o activitate militară suspectă în zonă, inclusiv elicoptere. Trupele irakiene au fost trimise să investigheze și se pare că a avut loc un schimb de focuri între părți. Întăririle trimise în zonă nu au descoperit nimic. Ulterior, Irakul a inițiat o plângere către SUA, acuzând forțele străine de implicare în incident. Armata israeliană a refuzat să comenteze informația. De asemenea, nu a existat niciun comentariu oficial din partea Irakului, Israelului sau SUA.
Israelul va elibera și deporta doi activiști, arestați la bordul unei nave cu ajutoare pentru Gaza
Doi activiști, Saif Abu Keshek și Thiago Avila sunt acuzați de Israel că ar avea legături cu Hamas, lucru pe care cei doi îl neagă. De asemenea, activiștii sunt ținuți în izolare de mai mult de o săptămână și în greva foamei, arată AFP. Activiștii vor fi eliberați sâmbătă Israelul urmează să îi elibereze pe cei doi activiști sâmbătă, care vor fi, ulterior, predați autorităților de imigrație pentru deportare, a declarat organizația pentru drepturile omului Adalah, care îi reprezintă. „Agenția de informații interne israeliană Shabak a informat echipa juridică a lui Adalah că activiștii și liderii flotilei Global Sumud (GSF), Thiago Avila și Saif Abukeshek, vor fi eliberați astăzi”, a declarat ONG-ul într-un comunicat, adăugând că cei doi „vor fi predați mai târziu autorităților israeliene de imigrare și vor fi ținuți în detenție, în așteptarea deportării”, potrivit aceleiași surse. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au fost duși în Israel pentru interogatoriu, săptămâna trecută, după ce marina israeliană le-a interceptat flotila în apele internaționale din largul coastei Greciei. Marți, un tribunal israelian a prelungit detenția celor doi bărbați până duminică, pentru a acorda poliției mai mult timp să îi interogheze, potrivit avocaților lor. Ulterior, avocații au făcut apel la această decizie, care a fost respinsă de o instanță, miercuri. Decizia Israelului, după cererea ONU de eliberare a activiștilor Decizia de eliberare vine după ce Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului, miercuri, eliberarea celor doi activiști. „Israelul trebuie să îi elibereze imediat și necondiționat”, a declarat purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Thameen Al-Kheetan, adăugând că „nu este o crimă să îți arăți solidaritatea și să încerci să aduci ajutor umanitar populației palestiniene din Gaza”. Cei doi bărbați au fost arestați, joia trecută, de armata israeliană în largul coastei Cretei, împreună cu aproximativ 175 de alți activiști de diferite naționalități, toți fiind eliberați rapid în Grecia. Flotila, formată inițial din aproximativ cincizeci de ambarcațiuni, avea obiectivul de a rupe blocada israeliană asupra teritoriului palestinian, devastat de doi ani de război și unde accesul la ajutorul umanitar rămâne sever restricționat, mai precizează sursa.
Fiul principalului negociator Hamas a fost ucis într-un atac israelian în timpul discuțiilor de pace de la Cairo
Azzam Al-Hayya, fiul lui Khalil Al-Hayya, a încetat din viață joi, din cauza rănilor suferite în urma unui atac israelian lansat miercuri noapte, notează Reuters. Khalil a supraviețuit mai multor tentative de asasinat de-a lungul anilor, însă în urma operațiunilor israeliene, patru din cei șapte fii ai săi au fost eliminați. În 2025, un atac israelian asupra conducerii Hamas din Doha s-a soldat cu moartea unui alt fiu al său, în timp ce doi dintre copiii săi au fost uciși în atacuri anterioare desfășurate în Gaza, în 2008 și 2014. Incidentul are loc în timp ce reprezentanți ai Hamas și ai altor facțiuni palestiniene poartă discuții în Cairo cu mediatorii regionali și cu trimisul special al Consiliului Păcii, Nickolay Mladenov, pentru implementarea planului de pace al administrației Trump. Khalil Al-Hayya a acuzat Israelul că încearcă să submineze eforturile de mediere. „Aceste atacuri și încălcări sioniste indică în mod clar că forțele de ocupație nu doresc să respecte un armistițiu sau prima fază”, a spus oficialul Hamas. În octombrie, Israel și gruparea militantă Hamas au convenit o încetare a focului care prevede retragerea trupelor israeliene din Gaza și începerea procesului de reconstrucție, în schimbul dezarmării Hamas. Cu toate acestea, dezarmarea Hamas și atacurile ocazionale ale Israelului pericliteză implementarea celei de-a doua faze a armistițiului. Potrivit autorităților sanitare din enclavă, cel puțin 830 de palestinieni au fost uciși de la intrarea în vigoare a armistițiului.