Etichetă: israel

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 31. Uzina iraniană de producție a apei grele nu mai este operațională / Israelul a semnat un contract pentru achiziționarea a mii de obuze de artilerie/ Iranul confirmă decesul comandantului marinei Gărzii Revoluționar

Presa israeliană relatează despre un incendiu la rafinăria de petrol din Haifa Presa israeliană relatează despre un incendiu la rafinăria de petrol Bazan din orașul Haifa, situat în nordul țării, în urma unui atac cu rachete. Obiectivul fusese deja ținta unor atacuri iraniene pe 19 martie, ca represalii ale Teheranului pentru atacurile asupra infrastructurii sale energetice. Iranul a confirmat decesul comandantului marinei Gărzii Revoluționare Iraniene, Alireza Tangsiri. Într-o declarație a Gărzii Revoluționare Iraniene, difuzată de agenția de știri IRNA, se precizează că Tangsiri a decedat din cauza „gravității rănilor suferite”. Săptămâna trecută, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că comandantul a fost ucis împreună cu alți oficiali într-o „operațiune precisă și letală” desfășurată de armata israeliană. Armata israeliană a lansat două raiduri aeriene în suburbiile din sudul Beirutului Jurnaliștii de la Al Jazeera Arabic transmit că armata israeliană a lansat două raiduri aeriene în suburbiile din sudul Beirutului. Informațiile indică faptul că atacurile au vizat zonele Haret Hreik și Chiyah. Israelul a semnat un contract în valoare de 48 de milioane de dolari cu Elbit Systems pentru achiziționarea a mii de obuze de artilerie de 155 mm Ministerul Apărării din Israel a anunțat că a semnat un contract în valoare de 48 de milioane de dolari cu Elbit Systems pentru „zeci de mii” de obuze de artilerie de 155 mm. Ministerul a declarat că achiziția face parte dintr-un efort mai amplu de a reduce dependența de furnizorii străini și de a consolida capacitatea internă de producție de armament. Oficialii afirmă că această măsură reflectă o strategie mai amplă de asigurare a lanțurilor de aprovizionare în contextul conflictului regional în curs. Premierul Australiei îi cere lui Trump să clarifice obiectivele războiului din Iran Premierul Australiei, Anthony Albanese, a solicitat președintelui Trump să ofere indicații mai clare cu privire la obiectivele războiului din Iran, insistând în același timp asupra necesității unei dezescaladări a conflictului. „Doresc să existe mai multă certitudine în ceea ce privește obiectivele războiului și doresc să asist la o dezescaladare a conflictului”, a declarat Albanese. Australia a trimis avioane pentru a sprijini apărarea Emiratelor Arabe Unite, ca urmare a unei solicitări, dar a exclus trimiterea de forțe navale pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Forțele israeliene bombardează Beirutul Jurnaliștii de la Al Jazeera Arabic relatează că forțele israeliene au lansat un atac aerian asupra suburbiilor din sudul Beirutului. Acest lucru survine după ce armata israeliană a avertizat că vor avea loc atacuri asupra a șapte cartiere și le-a cerut locuitorilor din acele zone să se refugieze. Petrolul sare de 115 dolari, iar bursele din Asia se prăbușesc Cotația Brent crude, principalul reper pentru prețul petrolului la nivel global, a crescut cu peste 3%, depășind 115 dolari pe baril luni dimineața. Israelul avertizează asupra unor atacuri iminente asupra suburbiilor din sudul Beirutului Armata israeliană afirmă că își continuă operațiunile în suburbiile din sudul Beirutului și le ordonă locuitorilor din șapte zone să-și părăsească locuințele, scrie Al Jazeera. Aceste zone sunt Haret Hreik, Ghobeiry, Laylaki, Haddad, Borj el-Brajneh, Tawhidat al-Ghadir și Shiyah. Armata a susținut că viza obiective militare ale Hezbollah din aceste zone, dar nu a oferit dovezi în acest sens. Kuweitul anunță că a doborât 5 drone Garda Națională a Kuweitului a transmis că a doborât cinci drone, potrivit Agenției de știri din Kuweit. Israelul interceptează rachete iraniene Postul de televiziune Channel 12 a transmis că rachetele iraniene care se îndreptau spre țară au declanșat alarmele în sudul Israelului și că proiectilele au fost interceptate în afara granițelor țării, potrivit Al Jazeera. Israelul anunță o serie de atacuri asupra Teheranului Armata israeliană afirmă că „atacă în prezent infrastructura” guvernului iranian „în întreg Teheranul”. Trump susține că armata americană a „distrus” ținte importante în întregul Iran Președintele SUA a comentat războiul împotriva Iranului pe platforma sa Truth Social. „O zi importantă în Iran. Multe ținte căutate de mult timp au fost eliminate și distruse de MAREA NOASTRĂ ARMATĂ, cea mai bună și mai letală din lume”, a scris Trump într-o scurtă postare. Hezbollah revendică noi atacuri asupra nordului Israelului Gruparea armată libaneză afirmă că luptătorii săi au lansat rachete asupra satului Dovev și asupra unui obiectiv din satul Ghajar. Atacurile au avut loc la ora 2:00 și, respectiv, la ora 2:50, ora locală. Hezbollah a mai declarat că a desfășurat un atac cu dronă asupra Shoumira din regiunea Galileea de Vest, la ora 3:50. Trump afirmă că liderii iranieni „nu vor mai avea o țară” dacă nu renunță la armele nucleare Președintele SUA spune că nu dorește ca Iranul să dețină arme nucleare și că liderii iranieni vor renunța la ambițiile lor atomice. „În acest moment, sunt decimați. Vor renunța la armele nucleare. Ne vor da praful nuclear. Vor face tot ce vrem noi să facă, și știți ce? Vor merge mai departe și poate vor avea din nou o țară grozavă, o țară grozavă. Dar dacă nu fac asta, nu vor mai avea o țară. Nici măcar nu vor mai avea o țară”, a spus el la bordul Air Force One. Se aud sirene în Bahrain Autoritățile din acest stat din Golf au îndemnat populația să „păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”, aceasta fiind a treia activare a sirenelor de alarmă în ultimele patru ore. Trump afirmă că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că dorește să „pună mâna pe petrolul” din Iran și a afirmat că Washingtonul ar putea prelua controlul asupra centrului de export iranian de pe insula Kharg. Kuweit: Un muncitor indian a fost ucis în atacul iranian asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare Ministerul Electricității și Apei din Kuweit a anunțat că un muncitor indian a fost ucis în urma unui atac iranian asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare din țară. Atacul a provocat, de asemenea, deteriorarea unei clădiri de servicii de la aceeași facilitate, potrivit unui mesaj publicat pe rețelele sociale de instituție. Grup armat

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 31. Uzina iraniană de producție a apei grele nu mai este operațională / Israel spune că a interceptat două drone din Yemen

Israelul avertizează asupra unor atacuri iminente asupra suburbiilor din sudul Beirutului Armata israeliană afirmă că își continuă operațiunile în suburbiile din sudul Beirutului și le ordonă locuitorilor din șapte zone să-și părăsească locuințele, scrie Al Jazeera. Aceste zone sunt Haret Hreik, Ghobeiry, Laylaki, Haddad, Borj el-Brajneh, Tawhidat al-Ghadir și Shiyah. Armata a susținut că viza obiective militare ale Hezbollah din aceste zone, dar nu a oferit dovezi în acest sens. Kuweitul anunță că a doborât 5 drone Garda Națională a Kuweitului a transmis că a doborât cinci drone, potrivit Agenției de știri din Kuweit. Israelul interceptează rachete iraniene Postul de televiziune Channel 12 a transmis că rachetele iraniene care se îndreptau spre țară au declanșat alarmele în sudul Israelului și că proiectilele au fost interceptate în afara granițelor țării, potrivit Al Jazeera. Israelul anunță o serie de atacuri asupra Teheranului Armata israeliană afirmă că „atacă în prezent infrastructura” guvernului iranian „în întreg Teheranul”. Trump susține că armata americană a „distrus” ținte importante în întregul Iran Președintele SUA a comentat războiul împotriva Iranului pe platforma sa Truth Social. „O zi importantă în Iran. Multe ținte căutate de mult timp au fost eliminate și distruse de MAREA NOASTRĂ ARMATĂ, cea mai bună și mai letală din lume”, a scris Trump într-o scurtă postare. Hezbollah revendică noi atacuri asupra nordului Israelului Gruparea armată libaneză afirmă că luptătorii săi au lansat rachete asupra satului Dovev și asupra unui obiectiv din satul Ghajar. Atacurile au avut loc la ora 2:00 și, respectiv, la ora 2:50, ora locală. Hezbollah a mai declarat că a desfășurat un atac cu dronă asupra Shoumira din regiunea Galileea de Vest, la ora 3:50. Trump afirmă că liderii iranieni „nu vor mai avea o țară” dacă nu renunță la armele nucleare Președintele SUA spune că nu dorește ca Iranul să dețină arme nucleare și că liderii iranieni vor renunța la ambițiile lor atomice. „În acest moment, sunt decimați. Vor renunța la armele nucleare. Ne vor da praful nuclear. Vor face tot ce vrem noi să facă, și știți ce? Vor merge mai departe și poate vor avea din nou o țară grozavă, o țară grozavă. Dar dacă nu fac asta, nu vor mai avea o țară. Nici măcar nu vor mai avea o țară”, a spus el la bordul Air Force One. Se aud sirene în Bahrain Autoritățile din acest stat din Golf au îndemnat populația să „păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”, aceasta fiind a treia activare a sirenelor de alarmă în ultimele patru ore. Trump afirmă că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Financial Times că dorește să „pună mâna pe petrolul” din Iran și a afirmat că Washingtonul ar putea prelua controlul asupra centrului de export iranian de pe insula Kharg. Kuweit: Un muncitor indian a fost ucis în atacul iranian asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare Ministerul Electricității și Apei din Kuweit a anunțat că un muncitor indian a fost ucis în urma unui atac iranian asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare din țară. Atacul a provocat, de asemenea, deteriorarea unei clădiri de servicii de la aceeași facilitate, potrivit unui mesaj publicat pe rețelele sociale de instituție. Grup armat irakian revendică atacurile asupra bazelor americane Grupul armat irakian Saraya Awliya al-Dam a declarat pe canalul său de Telegram că a efectuat opt atacuri vizând bazele americane din regiune în ultimele 24 de ore. Armata israeliană afirmă că forțele sale aeriene au interceptat două drone lansate din Yemen în ultima oră. AIEA: Uzina iraniană de producție a apei grele „nu mai este operațională” Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că uzina de producție a apei grele a Iranului, situată la Khondab, nu mai este operațională, scrie SkyNews. Teheranul a raportat că instalația a fost atacată vineri, iar Israelul și-a asumat responsabilitatea.

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 29. Trump: Iranul este în retragere / Iranul afirmă că un proiectil a lovit în apropierea centralei nucleare Bushehr / Un atac iranian asupra unei baze militare americane a rănit 12 soldați

Militari americani răniți într-un atac cu rachete asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită Mai mulți militari americani au fost răniți în urma unui atac cu rachete lansat de Iran asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită. Atacul a vizat Bza Aeriană Prince Sultan mai devreme astăzi, iar cel puțin o aeronavă a fost avariată, potrivit a doi oficiali americani citați de NBC News. Sursele au precizat că niciuna dintre răniri nu pune viața în pericol. Incidentul are loc după ce Iranul a avertizat că va face Statele Unite să plătească un „preț greu” pentru atacurile asupra infrastructurii sale energetice și nucleare desfășurate anterior în cursul zilei. Potrivit datelor oficiale, cel puțin 303 militari ai Statelor Unite au fost răniți până în prezent în războiul cu Iranul. Ce se știe despre atacurile din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran Centrala nucleară Centrala Nucleară Bushehr, situată în apropierea orașului de coastă Bushehr, la Golful Persic, a fost atacată pentru a treia oară, potrivit Organizației pentru Energie Nucleară a Iranului. Primele informații arată că atacul, care a avut loc vineri la ora 23:40, nu a provocat „pagube tehnice” și nici victime. Incidentul survine la o zi după ce șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a avertizat că astfel de atacuri ar putea provoca „un accident radiologic major, care ar afecta o zonă extinsă din Iran și din afara acestuia”. Atacul are loc și în contextul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Statele Unite vor amâna până la 6 aprilie eventuale atacuri asupra obiectivelor energetice iraniene. Centrala este operată în comun cu Rosatom, compania nucleară de stat a Rusia, care a evacuat în ultimele zile o parte din personalul său. Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a anunțat că un proiectil a lovit în apropierea Centralei Nucleare Bushehr, într-un incident pe care îl descrie drept al treilea atac atribuit forțelor Statelor Unite și Israelului, potrivit agenției Tasnim. Atacul produs în cursul acestei nopți nu a provocat victime și nici pagube financiare sau tehnice, a precizat organizația. Totodată, autoritățile iraniene au subliniat că vizarea instalațiilor nucleare cu scop pașnic reprezintă o încălcare clară a reglementărilor și angajamentelor internaționale privind imunitatea acestor obiective față de atacuri militare, avertizând că astfel de acțiuni ar putea amenința grav securitatea și siguranța regiunii. Trump: Iranul este în retragere Donald Trump vorbește în prezent despre războiul cu Iranul, afirmând că Teheranul este „în retragere” „În această seară, suntem mai aproape ca niciodată de apariția unui Orient Mijlociu care este, în sfârșit, liber de teroarea, agresiunea și șantajul nuclear iranian”, le spune el participanților la evenimentul Future Investment Initiative din Miami. Trump reia câteva dintre ideile pe care le repetă frecvent: că armata SUA este cea mai puternică din lume, că Iranul ar fi folosit o armă nucleară dacă ar fi reușit să dezvolte una și că armata Iranului a fost „decimată”. „Tocmai m-am uitat – am mai avut o zi mare”, spune el.

Război în Orientul Mijlociu, ziua 27 | Comandatul Marinei Teheranului, ucis într-un atac israelian / Comisia Europeană livrează ajutoare în Liban / Axios: Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o lovitură finală în Iran

Comisia își intensifică răspunsul umanitar în Liban pentru a răspunde nevoilor urgente Comisia Europeană și-a intensificat, săptămâna aceasta, răspunsul umanitar în Liban, livrând aproape 150 de tone de materiale vitale pentru a sprijini persoanele strămutate din cauza deteriorării situației din această țară. Comisara pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a declarat: „Situația din Liban se înrăutățește pe zi ce trece, afectând milioane de persoane aflate deja în mare dificultate”. Acest sprijin face parte din ajutorul umanitar în valoare de 100 de milioane de euro anunțat la începutul acestei luni și se adaugă unei livrări recente de peste 75 de tone de materiale esențiale. Trump îndeamnă Iranul să acționeze rapid în privința planului de încetare a focului Donald Trump a îndemnat, joi Teheranul, să „ia în serios” un acord de pace menit să încheie războiul care durează de aproape patru săptămâni după ce, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Teheranul analizează propunerea Washingtonului, dar afirmă că nu au loc discuții privind încetarea războiului. Deși există un schimb de mesaje intermediate de Pakistan, și o oarecare disponibilitate de discuții din partea Teheranului, un diplomat occidental afirmă că decizia lui Trump de a iniția un acord de pace ar putea fi un „artificiu” pentru echilibrarea piețelor, în timp ce SUA se pregătește pentru o eventuală operațiune terestră. Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include atât forțe terestre, dar și o noua campanie masivă de bombardamente, potrivit surselor Axios. Totuși, președintele american Donald Trump nu a luat încă o decizie cu privire la punerea în aplicare a vreunuia dintre aceste scenarii, potrivit unor oficiali. Iranul pregătește taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz Parlamentul iranian lucrează la un proiect de lege care ar introduce un sistem de taxare pentru navele care traversează Strâmtoarea Hormuz, potrivit unor instituții media iraniene apropiate de stat. Un parlamentar iranian a declarat pentru Agenția de presă Fars, apropiată forței militare de elită a Iranului, că „planul de introducere a taxelor urmărește și oficializarea supravegherii iraniene asupra Strâmtorii Hormuz”, relatează CNBC. Războiul din Iran este o „catastrofă”. Statele G7 recunosc că nu pot opri conflictul Liderii europeni avertizează că impactul economic al războiului este sever și admit că au o influență limitată asupra evoluției conflictului. Miniștrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi și vineri în Franța, cu cu războaiele din Iran și Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic piețele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiilor din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru livrările globale de petrol și gaze. Iran: Jocul SUA de manipulare a petrolului prin contracte „pe hârtie” este în zadar. „Nu pot tipări benzină!” Un oficial de rang înalt de la Teheran explică de ce intervențiile financiare ale SUA asupra pieței petrolului nu pot compensa problemele reale de aprovizionare. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că „eforturile Statelor Unite de a manipula prețurile globale ale petrolului” prin tranzacții „pe hârtie” sunt inutile și nu pot preveni „criza severă de aprovizionare generată de războiul americano-israelian împotriva Teheranului”. BCE este pregătită să majoreze ratele dobânzilor dacă inflația crește brusc din cauza războiului din Iran: „Indecizia nu ne va paraliza” Banca Centrală Europeană (BCE)  se pregătește pentru un potențial șoc inflaționist derivat din criza din Orientul Mijlociu, deși nu va acționa până când nu va avea suficiente informații cu privire la amploarea și persistența impactului. Spre deosebire de alte ocazii, președinta BCE, Christine Lagarde, asigură că indecizia nu va paraliza instituția în îndeplinirea angajamentului său „necondiționat” de a atinge o inflație de 2% pe termen mediu, potrivit 20minutos. Au fost dezvăluite naționalitățile celor două persoane ucise în urma interceptării rachetei din Abu Dhabi Cele două persoane care au fost ucise de căderea resturilor de rachetă, pe strada Sweihan din Abu Dhabi, erau, de fapt, doi cetățeni străini, de origine pakistaneză și indiană. Dintre ceilalți trei care au fost răniți unul este cetățean emiratez, cel de-al doilea este iordanian, iar cel de-al treilea este indian, potrivit autorităților din Abu Dhabi, citate de Sky News.  Israelul a renunțat la uciderea unor doi înalți oficiali din Teheran, la sugestia Pakistanului Israelul i-a scos pe ministrul de externe iranian Abbas Araghchi și pe președintele parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf de pe lista țintelor sale, după ce Pakistanul a cerut Washingtonului să nu îi vizeze, a declarat, pentru Reuters, un oficial pakistanez. „Israelienii aveau coordonatele lor și voiau să-i elimine, iar noi le-am spus Statelor Unite că, dacă și ei vor fi eliminați, nu va mai rămâne nimeni cu care să discutăm, așa că SUA le-a cerut israelienilor să renunțe”, a declarat oficialul pakistantez pentru Reuters.  Iranul a atacat bază militară a SUA din Erbil Un soldat străin care lupta, pe bază de contract, în cadrul armatei SUA a murit, iar alți doi au fost răniți, în urma unui atac cu dronă la baza militară din orașul Erbil, capitala Kurdistanului Irakian. Potrivit Sky News, atacul a avut loc, joi dimineață. Nici soldatul ucis, dar nici cei doi răniți nu erau cetățeni ai SUA. Baza militară din Erbil care găzduiește forțe ale Armatei SUA a fost supusă în mod repetat atacurilor încă de la începutul războiului. Israel anunță eliminarea comandantului Marinei Gărzii Revoluționare Islamice Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, susține că un atac aerian israelian l-a ucis pe comandantul marinei IRGC, Alireza Tangsiri. „Forțele de Apărare ale Israelului l-au eliminat pe comandantul Marinei IRGC, persoana direct responsabilă pentru operațiunea teroristă de minat și blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, a anunțat ministrul Apărării, Israel Katz, citat de The Times of Israel. Războiul SUA-Israel împotriva Iranului ar putea întârzia scanările RMN Escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran începe să producă efecte dincolo de zona militară. Aproximativ o treime din rezervele globale de heliu sunt afectate, iar consecințele se resimt direct în spitale și industrii esențiale. De la investigații medicale vitale până la producția de

Valentin Stan: Israelul nu își poate permite un Iran care să dețină bombă nucleară

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Israelul nu își poate permite ca Iranul să dețină o bombă nucleară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Când serviciile îți pun pe masă ceva… Este povara asta uriașă care apasă pe umerii decidentului. Pentru că de el depinde soarta, când vorbim, atenție, de terorism nuclear, a milioane de oameni. Iar la momentul când începe acțiunea militară ordonată de Trump, iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit 60% pe care au refuzat să-l predea în urma negocierilor.  Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Israelul nu își poate permite ca Iranul să dețină o bombă nucleară. Acesta a început prin a spune că atunci când serviciile aduc un raport de securitate, povara e pe umerii decidentului. Acesta explică de ce a fost Trump nevoit să intervină în Iran. Istoricul susține că iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit la 60%. Cu acesta, continuând îmbogățirea până la 90%, ar fi ajuns să facă 10 bombe nucleare. Când serviciile îți pun pe masă ceva… Este povara asta uriașă care apasă pe umerii decidentului. Pentru că de el depinde soarta, când vorbim, atenție, de terorism nuclear, a milioane de oameni. Iar la momentul când începe acțiunea militară ordonată de Trump, iranienii aveau 450 de kg de uraniu îmbogățit la 60% pe care au refuzat să-l predea în urma negocierilor. E iminent sau nu e iminent? Păi da, le-am distrus centrifugele cu Midnight Hammer acum un an. Da, le-am oprit programul nuclear. Dar cele 400 de kg pe care le aveau, iar cu ele, în câteva săptămâni, ajungeau la 90% și puteau să facă 10 bombe atomice. Atâtea puteau să facă. Da, dacă o îmbogățeau mai departe erau deja aproape acolo. Ei au nevoie pentru scopuri civile de uraniu îmbogățit între 3% – 5%. De ce ar îmbogăți uraniu o țară la 60% dacă nu pentru a construi o armă nucleară? Nu există explicații aici. Iar Israelul nu-și poate permite un Iran cu bombă atomică. Nu, așa ceva nu se poate și de-aia strigă. Nu, nu, nu vrem Iran cu armă atomică. Și Trump le zice – veniți încoace. Noi: Starmer, Merz, Macron, suntem la pământ cu poporul nostru, i-am distrus, i-au înnebunit, ne urăsc. Numai asta ar trebui să mai facem acum, ca să ne dea un șut în spate, să ne băgăm într-un război cu Iran. Nu se uită până unde a ajuns planeta cu programul nuclear iranian și cu capabilitățile balistice. Au dus rachete la 4.000 de km distanță până la Diego Garcia, așa cum pot să ajungă foarte bine la Berlin, la Paris și unde mai vrei în Europa.

FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale

Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.

De ce nu cedează Iranul, în ciuda pierderilor din război?

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară. „Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare” Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”. Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”. În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare. Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie. În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”. Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul. Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor. „Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război. Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”. Peste 15.000 de ținte lovite în Iran Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt. Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii. În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului. Îngrijorări pe termen lung În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung. Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington. Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”. Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Liban, anunț dur al armatei israeliene. Ce urmează după atacurile asupra podurilor

Generalul-locotenent Eyal Zamir a transmis duminică seara un mesaj fără echivoc. Israelul se pregătește să intensifice atât operațiunile terestre, cât și atacurile aeriene în Liban, potrivit AFP. „Ne pregătim acum să intensificăm operațiunile terestre țintite și atacurile, în conformitate cu un plan structurat”, a declarat Zamir într-un comunicat oficial. El a descris operațiunea drept una „de lungă durată” și a afirmat că armata este pregătită pentru acest scenariu. Obiectivul declarat este îndepărtarea amenințării Hezbollah de la granița israeliană și asigurarea securității pe termen lung pentru locuitorii din nordul Israelului. Incident la graniță: civil ucis, anchetă deschisă Tot duminică, un bărbat a fost ucis în kibbutzul Misgav Am, lângă granița cu Libanul. Serviciile de urgență israeliene au confirmat că victima a murit în urma impactului direct al unei rachete lansate din Liban asupra mașinii sale. Hezbollah a revendicat un atac în aceeași zonă, afirmând că luptătorii săi au vizat soldați israelieni. Însă armata israeliană a anunțat ulterior deschiderea unei „anchete aprofundate”. „Se examinează posibilitatea ca incidentul să implice focuri de armă provenite de la soldații Tsahal”, a precizat armata într-un comunicat separat. Cazul ridică întrebări sensibile despre regulile de angajament în zona de frontieră. Context: escaladare după atacurile asupra podurilor Anunțul lui Zamir vine la câteva ore după ce aviația israeliană a distrus mai multe poduri din sudul Libanului, inclusiv podul de la Qasmiyeh peste râul Litani. Președintele libanez Joseph Aoun a calificat acele atacuri drept „preludiul unei invazii terestre”. Declarațiile șefului Statului Major israelian par să confirme îngrijorările exprimate de Beirut. Operațiunea împotriva Hezbollah intră, potrivit Israelului, într-o nouă fază – mai intensă și mai structurată.

Germania nu mai apără Israelul la Curtea Internațională de Justiție

Oficialii de la Berlin au confirmat că țara lor nu va mai interveni în sprijinul Israelului în dosarul de genocid privind războiul din Fâșia Gaza, aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție. Este o schimbare radicală față de poziția exprimată anterior de guvernul german, care anunțase că va interveni în sprijinul Israelului după ce Africa de Sud a deschis, în decembrie 2023, procesul de genocid la instanța supremă a Organizația Națiunilor Unite. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat însă că Berlinul nu va mai face acest pas. „Suntem acum noi înșine parte într-un litigiu în fața Curții Internaționale de Justiție și, prin urmare, am decis să nu folosim această opțiune”, a spus Josef Hinterseher, citat sâmbătă de Times of Israel. Acuzată că a încălcat dreptul internațional spijinind Israelul În anul 2024, Nicaragua a intentat un proces separat împotriva Germaniei la aceeași instanță, acuzând-o că a încălcat dreptul internațional prin sprijinul acordat Israelului în războiul din Gaza. Curtea a respins cererea Nicaragua de impunere a unor măsuri de urgență împotriva Germaniei, dar a permis continuarea procesului. Printre solicitări se numără oprirea livrărilor de arme către Israel și reluarea finanțării agenției Organizației Națiunilor Unite pentru refugiații palestinieni. Berlin: plângerea de genocid, „lipsită de temei” Berlinul a respins acuzațiile formulate atât de Africa de Sud, cât și de Nicaragua. Guvernul german a descris plângerea Africii de Sud drept „lipsită de temei”, susținând că reprezintă o „instrumentalizare politică” a Convenția privind genocidul din 1948. Întrebat dacă Germania își schimbă poziția față de acuzațiile de genocid, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a evitat un răspuns direct, dar a subliniat: „Respingem categoric acuzațiile formulate de Nicaragua împotriva Germaniei. Toate celelalte aspecte vor fi clarificate în fața Curții”. SUA intervin pentru Israel Retragerea Germaniei din intervenția în acest caz lasă Israelul fără unul dintre cei mai importanți susținători europeni. Germania este al doilea cel mai mare furnizor de armament pentru Israel, după Statele Unite, și a criticat foarte rar acțiunile armatei israeliene în Fâșia Gaza. În schimb, SUA au intervenit recent în sprijinul Israelului, susținând că acuzațiile de genocid fac parte dintr-o campanie „de delegitimare a statului Israel și a poporului evreu”. Israel contestă competența instanței Peste 18 state și-au exprimat poziția în dosar pentru a oferi interpretări ale Convenției privind genocidul, unele susținând Israelul, iar altele criticând acțiunile acestuia. Islanda și Țările de Jos se numără printre statele care au transmis poziții critice. Israelul a respins în mod repetat acuzațiile de genocid în Gaza și susține că instanța de la Haga nu are jurisdicție în acest caz.

Netanyahu anunță haos total în conducerea de la Teheran

Netanyahu a reiterat într-o conferință de presă obiectivele războiului împotriva Iranului. Scopul declarat este eliminarea amenințărilor nucleare și a rachetelor balistice. Netanyahu vrea să acționeze înainte ca acestea să fie îngropate adânc și să devină imune la atacurile aeriene. Premierul israelian a susținut că Israelul și SUA distrug fabricile de componente pentru rachete. Baza industrială iraniană este eliminată „într-un mod fără precedent”, a spus el. „Structura de comandă a Iranului, în haos total” Premierul israelian a afirmat că „structura de comandă și control a Iranului se află în haos total”. Acesta a adăugat că există numeroase semne care indică prăbușirea guvernului iranian, fără a le dezvălui însă în totalitate. „Mi-aș dori să le pot dezvălui pe toate”, a spus Netanyahu, sugerând că informațiile clasificate susțin această evaluare. Israel, implicat și în deschiderea Strâmtorii Hormuz Netanyahu a explicat că Israelul „contribuie în felul său, prin informații și alte mijloace”, la eforturile americane de a deschide Strâmtoarea Ormuz. Premierul a menționat că fluctuațiile de preț ale petrolului „cresc și scad” în funcție de evoluțiile din regiune. Netanyahu a mai afirmat că succesul militar ar crea condițiile pentru ca poporul iranian să „își exercite libertatea de a-și controla propriul destin”.