Etichetă: israel

Liderul unui partid palestinian s-a retras din cursa electorală din Israel. Demersul a fost inițiat de Ben Gvir

Măsura a fost luată în urma unui articol în care Abu Shehadeh a descris atacul Hamas din 7 octombrie 2023 drept un „eveniment istoric important”, potrivit AFP, citată de France24. El a negat că ar fi susținut atacul, dar declarațiile sale au stârnit critici aspre. Săptămâna trecută, Comisia Electorală Centrală a Israelului a votat descalificarea lui Abu Shehadeh, la cererea ministrului de extremă dreapta al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir. Curtea Supremă s-a reunit, joi, pentru a examina recursul lui Abu Shehadeh împotriva descalificării. Instanța i-a propus să se retragă de bunăvoie În loc să pronunțe o hotărâre, instanța i-a propus să se retragă de bunăvoie, după ce a dat de înțeles că majoritatea judecătorilor săi erau în favoarea excluderii sale din alegeri. I s-a acordat termen până vineri dimineață pentru a lua o decizie. Abu Shehadeh nu a avut altă opțiune decât să se retragă pentru a evita o descalificare oficială care ar fi avut „consecințe grave pentru viața politică și parlamentară a țării”, a declarat Balad. Liderul partidului Balad și-a retras candidatura, dar această decizie nu a marcat sfârșitul luptei sale politice, a precizat partidul său într-un comunicat, adăugând că el va rămâne liderul partidului. Abu Shehadeh conduce partidul palestinian de stânga Balad și a fost deputat în Knesset, Parlamentul unicameral al Israelului, între 2019 și 2022. Partidele arabe israeliene sunt considerate de analiștii politici drept potențiali factori decisivi în alegerile din 27 octombrie, sondajele indicând că nici coaliția premierului Benjamin Netanyahu, nici principalul bloc de opoziție nu sunt pe cale să obțină majoritatea. Descalificarea, rară în Israel Descalificarea candidaților este un fenomen rar în Israel, unde Curtea Supremă a anulat, de-a lungul timpului, majoritatea interdicțiilor aprobate de comisia electorală. Conform legislației israeliene, candidații pot fi excluși doar dacă neagă existența Israelului ca stat evreiesc și democratic sau dacă susțin lupta armată a unui stat inamic sau a unei organizații teroriste împotriva Israelului. Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 este considerat cel mai mare masacru asupra evreilor de la Holocaust încoace. În atac au murit peste 1.200 de evrei. În 2025, ONU a adoptat o rezoluție comună prin care condamnă atât atacul Hamas, cât și Războiul din Gaza. Atacul este considerat motivul din cauza căruia Israelul a declanșat Războiul din Gaza, în care au murit 70.000 de palestinieni. Războiul a durat doi ani, dar Israelul încă își exercită controlul militar în Gaza și Cisiordania, chiar și în urma armistițiului convenit de Consiliul Păcii al lui Trump.  O organizație pentru drepturile omului îi ia apărarea Adalah, organizația israeliană pentru drepturile omului care îl reprezintă pe Abu Shehadeh, a acuzat Curtea Supremă că l-a descalificat, de fapt, prin presiunile exercitate asupra sa pentru a-și retrage candidatura. „Un lider palestinian a fost forțat să se retragă din alegerile pentru Knesset-ul israelian după ce Curtea Supremă a precizat clar că îl va exclude”, a declarat organizația într-un comunicat adresat AFP. Adalah a afirmat că deceniile de activitate publică ale lui Abu Shehadeh în calitate de activist pentru drepturile omului, legislator și lider de partid demonstrează „opoziția sa consecventă și fără echivoc față de orice formă de violență”. Partidul lui Abu Shehadeh îi reprezintă pe palestinienii din Israel „Este o lovitură gravă adusă dreptului cetățenilor palestinieni de a fi reprezentați și de a candida la alegeri”, precizează Adalah. Arabii israelieni, cunoscuți și sub denumirea de cetățeni palestinieni ai Israelului, reprezintă aproximativ 20% din populația țării. Majoritatea se identifică drept palestinieni. Aceștia sunt descendenții palestinienilor care au rămas în interiorul granițelor Israelului după crearea statului în 1948 și se plâng de mult timp de discriminare în comparație cu majoritatea evreiască din Israel. Pe lângă Abu Shehadeh, comisia electorală a exclus săptămâna trecută două liste electorale arabe: Lista Arabă Unită și Lista Comună, o alianță formată din trei partide care include și partidul Balad. Curtea Supremă urmează să continue, vineri, audierea recursurilor depuse de aceste partide.

Ministrul israelian de Finanțe cere război în Cisiordania: Să facem ce am făcut în Gaza

Bezalel Smotrich, ministru de Finanțe și lider al partidului de extremă dreapta Sionismul Religios, partener al formațiunii premierului Benjamin Netanyahu în actuala guvernare, a declarat duminică că Israelul ar trebui să intre în război în Cisiordania și să acționeze acolo după modelul operațiunilor din Fâșia Gaza, potrivit The Times of Israel. „Cred că trebuie să mergem la război în Iudeea și Samaria, să facem acolo ce am făcut în Gaza, să desființăm Autoritatea Palestiniană, care este o autoritate teroristă”, a declarat Smotrich, folosind denumirea biblică pentru Cisiordania. Ministrul israelian susține că armata ar trebui să elimine grupările armate palestiniene și armele acestora din Cisiordania. „Trebuie să spunem armatei: așa cum ați desființat Hamas în Gaza, nu va exista infrastructură teroristă în Iudeea și Samaria. Fără teroriști, fără arme, fără tuneluri”, a spus el. Cisiordania este un teritoriu palestinian situat între Israel și Iordania, la vest de râul Iordan, și se află sub ocupație israeliană din 1967. Israelul a preluat atunci teritoriul de la Iordania, în Războiul de Șase Zile, declanșat prin atacul Israelului asupra Egiptului și extins ulterior la Iordania și Siria. Comunitatea internațională nu recunoaște Cisiordania ca parte a Israelului, iar ONU o consideră teritoriu palestinian ocupat. Smotrich cere anexarea unor teritorii din Gaza și sudul Libanului Smotrich a reluat și apelurile pentru anexarea unor teritorii aflate în prezent sub controlul armatei israeliene în Fâșia Gaza și în sudul Libanului. „Mi-aș dori foarte mult să anexăm cel puțin până la Linia Galbenă în Gaza și până la Litani în Liban”, a declarat ministrul. Linia Galbenă, stabilită prin acordul de încetare a focului din Gaza de anul trecut, separă zonele controlate de Israel de cele aflate sub controlul Hamas, Israelul deținând peste 60% din teritoriul enclavei. Oficialul israelian susține că anexarea unor teritorii din Gaza și Liban ar reprezenta un „preț” pentru atacurile declanșate împotriva Israelului. Războiul din Gaza a început în urma atacului Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, iar Hezbollah a deschis a doua zi un nou front, atacând Israelul dinspre Liban. „Dacă un război se încheie la granițele la care a început, ce îl va împiedica pe inamic să pornească din nou războiul? (…) Trebuie să plătească un preț”, a spus Smotrich. Recent, presa israeliană a relatat că Netanyahu ar fi fost avertizat cu zece zile înainte de atac de președintele Emiratelor Arabe Unite că Hamas pregătea o operațiune de amploare împotriva Israelului. Libanul se opune menținerii trupelor israeliene pe teritoriul său și poartă discuții cu Israelul privind retragerea armatei israeliene, dezarmarea Hezbollah și un eventual acord de pace. Coloniști israelieni atacă un sat palestinian. Armata nu au intervenit Sâmbătă, coloniștii israelieni au intrat în satul palestinian al-Mughayyir, din centrul Cisiordaniei, unde au distrus mașini și au aruncat cu pietre spre localnici, în prezența forțelor israeliene. Nu au fost raportate arestări. Presa palestiniană a relatat că au fost aruncate pietre și asupra unei ambulanțe care încerca să ajungă în sat, unul dintre geamurile vehiculului fiind spart. De asemenea, potrivit relatărilor, coloniștii au furat echipamente agricole din localitate. Smotrich a susținut recent și extinderea politicii promovate de el în Cisiordania către Galileea și Negev, regiuni ale Israelului cu importante comunități arabe. Ministrul a prezentat un plan care prevede stabilirea unui milion de evrei în cele două regiuni, construirea a 40 de noi localități și a sute de mii de locuințe. El a declarat atunci că este timpul ca „revoluția din Iudeea și Samaria” să fie extinsă și în Galileea și Negev.

Scandalul participării Israelului la Eurovision continuă. Decizia surprinzătoare luată de Olanda pentru 2027

Postul Avrotros a boicotat concursul Rețeaua olandeză Avrotros s-a retras în 2026 și a anunțat că nu va participa nici în 2027, susținând că această competiție „nu mai poate fi considerată neutră”, având în vedere diviziunile privind participarea Israelului și războiul din Gaza, potrivit BBC. NPO, organizația care coordonează serviciile publice de radiodifuziune din Olanda, a intervenit acum și a anunțat că ediția va fi transmisă de organizația de radiodifuziune NOS, în timp ce un juriu independent va selecta reprezentantul Olandei. Jurre Bosman, directorul media al NPO, a declarat: „Este important ca, în calitate de radiodifuzor public, să rămânem parte a acestui eveniment european care unește oamenii, mai ales în acest moment”. Participarea Israelului, în centrul controverselor Participarea Israelului la concurs a devenit extrem de controversată, iar cinci țări, inclusiv Olanda, au boicotat ediția din acest an. În august, organizatorul Eurovision, Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), a anunțat că va exclude orice țară implicată într-un conflict armat de la găzduirea concursului. Asta înseamnă că, deși Israelul poate participa în continuare la competiție, în cazul în care ar câștiga ar trebui să ceară unei alte țări să găzduiască ediția în numele său. EBU a propus, de asemenea, modificări ale sistemului de vot, afirmând că votul motivat politic a devenit „persistent” și este considerat pe scară largă „profund îngrijorător”. Avrotros nu consideră suficiente schimbările propuse Cu toate acestea, Avrotros a declarat că aceste modificări „nu oferă suficientă încredere că caracterul independent și neutru al concursului Eurovision a fost restabilit”. În declarația sa de miercuri, NPO a spus că EBU a „făcut pași importanți în ceea ce privește regulile” concursului. Recunoscând că Eurovision provoacă „sentimente amestecate” în Olanda, NPO a afirmat că i-a cerut „în mod explicit EBU să facă din nou din caracterul unificator al festivalului o parte importantă a evenimentului”. NPO a mai anunțat că reprezentantul Olandei va fi ales de „o echipă independentă de experți”, care va „coordona cu atenție procesul privind reprezentantul”. Cinci țări au boicotat ediția din 2026 Islanda, Spania, Irlanda și Slovenia s-au retras de la ediția din 2026, alături de Olanda. Ediția din 2027 va avea loc pe 14 mai, la Burgas, după ce cântăreața bulgară Dara a câștigat concursul din acest an cu piesa „Bangaranga”. Directorul Eurovision, Martin Green, a declarat într-un comunicat: „Suntem încântați să întâmpinăm Olanda din nou la Eurovision în 2027. „Apreciem discuțiile constructive pe care le-am avut cu NPO și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a consolida concursul ca un loc care reflectă cu adevărat spiritul «United By Music»”.

Irlanda boicotează Eurovision pentru al doilea an la rând din cauza prezenței Israelului

Motivele retragerii RTE RTE și-a anunțat retragerea din ediția Eurovision de anul acesta, marcând astfel al doilea an în care Irlanda nu participă la competiție, invocând participarea Israelului pe fondul crizei umanitare din Fâșia Gaza.  „RTE consideră că participarea Irlandei nu poate fi justificată, având în vedere pierderile de vieți omenești îngrozitoare și continue din Gaza, precum și criza umanitară de acolo, care continuă să pună în pericol viețile a numeroși civili”, se arată în comunicatul emis de postul public, citat de BBC.  Aceștia au atras atenția și asupra refuzului accesului jurnaliștilor internaționali în enclavă. „Rămânem profund îngrijorați de refuzul continuu de a permite accesul independent al jurnaliștilor internaționali pe teritoriul palestinian”, a continuat RTE.  Irlanda a câștigat competiția de șapte ori, deținând, la comun cu Suedia, recordul pentru cele mai multe victorii.  Nici Olanda nu va participa în 2027 Pentru ediția de anul viitor și televiziunea olandeză AVROTROS a confirmat la rândul său retragerea, susținând că Eurovision nu mai poate fi considerat neutru atât timp cât o țară participantă rămâne implicată într-un conflict militar de mare amploare.  Decizia vine după ce postul a renunțat și la ediția din 2026, desfășurată la Viena, în urma confirmării de către Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a participării postului public israelian KAN.   La boicotul de anul trecut s-au alăturat și Spania, Slovenia și Olanda.  Concursul din 2027 este programat să aibă loc la Arena Burgas din Bulgaria în luna mai, după ce artista DARA a câștigat ediția din 2026 cu melodia „Bangaranga”, aducând primul trofeu Bulgariei.  Conflictului din Gaza Israelul respinge acuzațiile de genocid și susține că operațiunile militare din Gaza și Cisiordania ocupată sunt acțiuni de autoapărare. În urma atacului din 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a alte 251, Israelul a lansat un război de lungă durată împotriva grupării Hamas.  Bilanțul victimelor raportat de ministerul sănătății din Gaza indică peste 73.000 de morți în urma operațiunilor militare, cifre considerate credibile de către instituțiile ONU. 

Patru artiști se retrag din turneul lui Ed Sheeran după ce rapperul Macklemore a fost scos din program

Patru artiști care urmau să participe la turneul lui Ed Sheeran au anunțat marți că se retrag din concerte, la scurt timp după ce rapperul Macklemore a fost scos din program în urma unor declarații pro-palestiniene făcute pe scenă, relatează AP. Printre artiștii care au renunțat la turneu se numără irlandezii Aaron Rowe și Beoga, formația daneză Lukas Graham și Finneas, fratele și colaboratorul muzical al cântăreței Billie Eilish. „A fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea” Deciziile au venit la câteva ore după ce Ed Sheeran a vorbit public despre plecarea lui Macklemore. Artistul britanic a susținut că hotărârea nu i-a aparținut, ci a fost luată de promotorii turneului. „Macklemore a fost scos din turneu la decizia promotorului, nu a mea”, a scris Sheeran pe Instagram. El a explicat că nu a vrut să-i dezamăgească pe fanii care își făcuseră planuri și nici să abandoneze echipa tehnică și artiștii care depind de turneu pentru veniturile lor. „Știm foarte bine ce înseamnă genocidul” Aaron Rowe, unul dintre artiștii chemați să-l înlocuiască pe Macklemore la concertele rămase în Statele Unite, a spus că îl consideră pe Sheeran un prieten și că acesta i-a schimbat viața. Cu toate acestea, Rowe a decis să plece din turneu. „Ca irlandezi, știm foarte bine ce înseamnă genocidul, foametea impusă și ocupația violentă”, a transmis el. Rowe a adăugat că nu poate accepta ca persoane cu o mare putere financiară să reducă la tăcere vocile celor care vor să vorbească despre aceste probleme. Retragerea a fost „o decizie dificilă” Și membrii Beoga au invocat istoria Irlandei. Formația, care cânta alături de Sheeran ca parte a trupei sale de turneu, a spus că susține cauza palestiniană și că este implicată în mișcarea Irish Artists for Palestine. Finneas și-a reafirmat, la rândul său, sprijinul pentru palestinieni. „Artiștii nu ar trebui reduși la tăcere atunci când vorbesc pentru cei oprimați”, a scris acesta. Formația Lukas Graham a descris retragerea drept „o decizie dificilă” și i-a mulțumit lui Sheeran. Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall” În mesajul publicat pe rețelele sociale, membrii trupei au criticat ideea că puterea financiară ar trebui să stabilească cine poate vorbi despre anumite subiecte. Decizia vine după ce Macklemore a anunțat luni că nu mai face parte din turneul lui Sheeran. Rapperul a spus că mai multe săli de concerte din Statele Unite au transmis promotorului că nu îi vor permite să cânte în deschiderea concertelor lui Sheeran. Conflictul a apărut după concertul din 5 septembrie de pe MetLife Stadium, din New Jersey. În timpul spectacolului, Macklemore a strigat „Free Palestine!” înainte de piesa sa de protest „Hind’s Hall”. Grupul de companii controlat de Kraft consideră că Macklermore are un „istoric larg de retorică antisemită” Artistul a mai spus atunci că criticarea Israelului, a apartheidului sau a genocidului nu reprezintă o critică la adresa evreilor. Macklemore a susținut că decizia de a-l scoate din turneu a venit după intervenția lui Robert Kraft, proprietarul echipei New England Patriots. Grupul de companii controlat de Kraft deține și Gillette Stadium, una dintre arenele unde Sheeran urmează să concerteze. Kraft a declarat că decizia a avut legătură cu comentariile recente ale rapperului, dar și cu ceea ce el a descris drept „un istoric mai larg de retorică și imagini antisemite”, considerate profund ofensatoare pentru comunitatea evreiască. Sheeran a spus în repetate rânduri că nu vrea ca spectacolele sale să devină forumuri politice Sheeran a spus că a discutat timp de o săptămână cu reprezentanții mai multor săli pentru a încerca să găsească o soluție, însă decizia promotorului și a arenelor a rămas definitivă. În același timp, cântărețul britanic a ales să nu intre într-o dezbatere publică despre războiul din Gaza și a adăugat că are propriile opinii despre conflict, dar că preferă ca spectacolele sale să nu devină forumuri politice. „Îmi folosesc muzica pentru a aduce împreună oameni din toate mediile și culturile”, a transmis artistul.

John Malkovich anulează un spectacol în Israel din cauza unui citat fabricat de promotori

Israelul s-a confruntat cu o izolare culturală crescândă în ultimii ani din cauza războiului din Gaza, a violenței coloniștilor și a ocupației militare a Cisiordaniei. Mai mulți artiști internaționali au refuzat să concerteze în Israel, iar Festivalul Israelului, un eveniment cultural anual, a avut loc fără niciun act internațional în acest an, relatează AP. Malkovich urma să interpreteze „Criticul muzical”, o comedie în turneu cu muzică clasică și critică a unor compozitori de renume mondial, la Tel Aviv în aprilie. Un comunicat de presă recent l-a citat pe Malkovich spunând: „Sunt încântat să mă întorc în Israel și aștept cu nerăbdare să reîntâlnesc caldul public israelian, față de care simt o puternică apropiere și solidaritate.” Citatul a apărut în unele instituții media israeliene și americane. Malkovich a declarat pentru The Hollywood Reporter că „nu a făcut niciodată declarațiile care au fost citate și nici nu am fost consultat înainte de publicarea lor”. „Nu am rostit aceste fraze și, cu siguranță, nu sunt aprobate de mine și nici nu reflectă sentimentele mele”, a spus el. „Din acest motiv, am decis să nu pot participa la spectacolul de la Tel Aviv.” Citatul a fost atribuit în mod eronat lui Malkovich Alon Yurik, producătorul israelian al emisiunii, a declarat într-un comunicat că citatul a fost atribuit în mod eronat lui Malkovich din cauza „erorii umane”. El a precizat că producția a contactat instituțiile media pentru a elimina citatul și a corecta știrile și că și-a cerut scuze. „Regret că incidentul a ajuns la punctul în care spectacolul a fost anulat”, a spus Yurik. Malkspectovich este nominalizat de două ori la Premiul Oscar, printre filmele sale numărându-se „Dangerous Liaisons”, „In the Line of Fire” și „Con Air”.

Netanyahu: Răsturnarea regimului din Iran este misiunea principală a Israelului

Benjamin Netanyahu a făcut declarațiile joi, la Tel Aviv, în cadrul unei întâlniri cu oficiali de rang înalt din domeniul apărării și cu conducerea armatei israeliene. „Acest regim se clatină. Este mai slab ca niciodată. Luptă pentru supraviețuire”, a afirmat premierul israelian, citat de Fox News. Netanyahu: „Nu vă puneți cu noi!” Premierul isrelian consideră că Israelul are capacitatea de a elimina ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de actuala conducere iraniană. „Sunt convins de capacitatea noastră de a elimina această amenințare o dată pentru totdeauna, adică de a răsturna acest regim. Aceasta este principala misiune care ne-a mai rămas, dar este aproape. Nu este imposibil. Este la îndemână”, a spus Netanyahu. Șeful guvernului israelian a transmis și un avertisment direct adversarilor țării sale: „Nu vă puneți cu noi. Avem puterea, determinarea și unitatea internă pentru a vă învinge”. Răsturnarea regimului iranian, obiectiv declarat al Israelului Statele Unite au reluat în această săptămână loviturile asupra unor ținte iraniene, după aproximativ o lună fără acțiuni militare directe, iar Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților Washingtonului din regiune. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran durează de peste șase luni. Operațiunile militare americano-israeliene au început la sfârșitul lunii februarie. SUA și Israel au susținut că obiectivul atacurilor este eliminarea amenințării reprezentate de programul nuclear iranian și slăbirea capacităților militare și balistice ale Teheranului. În pofida loviturilor și a sancțiunilor economice, conducerea iraniană a rămas la putere. Nu este pentru prima dată când conducerea israeliană vorbește despre răsturnarea regimului iranian. În aprilie, directorul Mossad, Dadi Barnea, declara că misiunea Israelului în Iran va fi încheiată numai atunci când actualul regim va fi înlocuit. Netanyahu însuși a afirmat miercuri că Israelul „nu și-a încheiat încă misiunea” în Iran și că structurile aflate sub conducerea sa lucrează pentru răsturnarea regimului de la Teheran.

Netanyahu condamnă extremiștii violenți din Cisiordania, într-un moment de tensiune maximă cu SUA

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat violențele comise de coloniști israelieni în Cisiordania ocupată, după mai bine de două săptămâni de tensiuni în localitatea Qusra, potrivit AP. Declarația vine într-un moment neobișnuit de tensionat, după ce ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a numit „teroriști” pe unii dintre coloniștii implicați în violențe. Netanyahu a condamnat acțiunile unui „pumn de răzvrătiți”, despre care a spus că afectează imaginea „populației coloniștilor care respectă legea”. Premierul israelian a susținut că violențele nu reprezintă valorile statului Israel Declarația sa a venit după noi confruntări în Qusra, unde coloniștii au înconjurat mai multe locuințe, inclusiv casa unui palestinian cu cetățenie americană. Sâmbătă, armata și poliția israeliană au anunțat că mai mulți protestatari israelieni au ajuns în zona Qusra, iar ulterior au izbucnit confruntări violente. Potrivit autorităților israeliene, zeci de persoane s-au baricadat într-o locuință palestiniană în timp ce în interior se aflau locatari. Forțele israeliene au separat cele două grupuri și au confiscat vehiculele protestatarilor. Ambulanțe transportau palestinieni răniți, relatează sursa citată. Primarul localității Qusra, Abdel Azim Wadi, a declarat că două persoane au avut nevoie de îngrijiri după ce au inhalat gaze lacrimogene, iar alte două au fost rănite de pietre aruncate de coloniști. Potrivit acestuia, locuința vizată nu mai era asediată. Ministerul israelian de Externe a condamnat, la rândul său, incidentele. „Acțiunile acestor extremiști violenți sunt o rușine și contravin în totalitate valorilor statului Israel”, a transmis ministerul într-un comunicat. Autoritățile israeliene nu au precizat dacă au fost făcute arestări. Ambasadorul SUA i-a numit „teroriști” Violențele din Qusra au atras o reacție neobișnuit de dură din partea Washingtonului. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a descris pe coloniștii implicați drept „teroriști”, folosind un termen pe care oficialii americani îl rezervă în mod obișnuit militanților palestinieni. Incidentul are loc pe fondul intensificării violențelor coloniștilor în Cisiordania și al extinderii așezărilor israeliene. Guvernul condus de Benjamin Netanyahu, considerat cel mai ultranaționalist și religios din istoria Israelului, a supravegheat o creștere semnificativă a construcțiilor în așezările din Cisiordania. Majoritatea comunității internaționale consideră aceste așezări ilegale, iar Israelul se confruntă și cu o diminuare a sprijinului în Statele Unite. Patru palestinieni, uciși în Gaza În paralel cu violențele din Cisiordania, atacurile israeliene continuă să provoace victime în Fâșia Gaza. Patru palestinieni au fost uciși, iar alte persoane au fost rănite sâmbătă în urma unor atacuri israeliene în centrul și sudul Fâșiei Gaza, potrivit autorităților sanitare locale. În orașul Gaza, două persoane au fost ucise și una rănită după ce o motocicletă a fost lovită într-un atac israelian, potrivit oficialilor de la spitalul Shifa. Armata israeliană a declarat că a lovit un „agent militar”, fără să ofere alte detalii. Un fermier a fost ucis de focul unui tanc în partea de est a orașului Deir al-Balah, potrivit oficialilor de la spitalul Al-Aqsa Martyrs. Un alt atac, în sudul Fâșiei Gaza, a ucis o persoană și a rănit alte câteva. Un atac aerian asupra complexului spitalului Al-Aqsa Martyrs a rănit, de asemenea, trei palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza. Armata israeliană a afirmat că a lovit în apropierea complexului un comandant Hamas care ar fi planificat atacuri teroriste. Israelul susține că acesta se ascundea în interiorul complexului și avertizase autoritățile medicale din Gaza că unitățile medicale nu trebuie folosite în scopuri militare. Un armistițiu fragil în Gaza continuă din luna octombrie. Deși cele mai intense lupte s-au diminuat, Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că cel puțin 1.313 palestinieni au fost uciși de armata israeliană de la intrarea în vigoare a armistițiului. Ministerul, aflat sub controlul guvernului condus de Hamas, păstrează evidențe detaliate ale victimelor, considerate în general credibile de agențiile ONU și de experți independenți, însă nu face diferența între civili și combatanți în raportările sale. Iranul își consolidează noua conducere În Iran, noua conducere pare să se pregătească pentru o confruntare de durată cu Statele Unite și transmite, în același timp, că nu va tolera tulburările interne. După șase luni de război, puterea de la Teheran este concentrată în jurul unor generali și clerici care fac parte de mult timp din sistemul teocratic iranian. Noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, nu a apărut încă în public de la începutul războiului. Tatăl său și alți lideri de rang înalt au fost uciși în primele atacuri ale conflictului, pe 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra Iranului.

Eurovision schimbă regulile de vot! Ce nu vor mai putea face fanii

„Credem că aceste schimbări vor contribui la diminuarea efectului unui vot în bloc mobilizat, fără a compromite corectitudinea sau încrederea”, se arată în scrisoarea transmisă vineri televiziunilor participante. EBU a confirmat pentru BBC că sistemul de vot este în curs de reevaluare. „Putem confirma că am început să analizăm trecerea la un vot al publicului desfășurat integral online pentru concursul Eurovision. Mai multe detalii vor fi anunțate în lunile următoare”, a transmis organizația. În prezent, fiecare telespectator poate să acorde până la 10 voturi în timpul concursului, prin telefon, SMS sau online. În spatele propunerii se află îngrijorarea că votul publicului este influențat tot mai mult de situația politică și mai puțin de melodiile și de prestațiile concurenților. „Chiar și fără campanii majore plătite și cu un sistem de vot pentru care putem garanta, a devenit clar că actualul climat geopolitic determină voturi pentru anumiți artiști din motive care au foarte puțin de-a face cu prestațiile lor”, susține organizatorul Eurovision. EBU recunoaște că voturile influențate de simpatii politice nu reprezintă o noutate la Eurovision. Diferența este că fenomenul a devenit mult mai persistent în prezent: „Nu este nimic nou în istoria Eurovision – am mai văzut acest lucru – dar de această dată este persistent și, pentru mulți, profund îngrijorător”. Scrisoarea este semnată de directorul general al EBU, Jean Philip De Tender, și de președinta Grupului de Referință Eurovision, Ana Maria Bordas. Campaniile de vot pentru Israel, în atenția Eurovision Discuțiile despre schimbarea votului s-au intensificat după Eurovision 2025. Reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, cu piesa „New Day Will Rise”, a ocupat doar locul 15 în clasamentul juriilor, dar a obținut cel mai mare punctaj din partea publicului: 297 de puncte. În clasamentul final, artista s-a clasat pe locul al doilea. Rezultatul a determinat mai multe televiziuni europene să ceară explicații și o analiză a sistemului de vot. Motivul a fost și campania desfășurată pentru reprezentanta Israelului. Conturi oficiale asociate autorităților israeliene îi îndemnaseră pe oameni să folosească toate cele 20 de voturi permise atunci pentru Yuval Raphael. Ca urmare, Eurovision a schimbat deja regulile pentru ediția din 2026 și a redus numărul maxim de voturi de la 20 la 10 pentru fiecare metodă de plată. Problema a reapărut înaintea concursului din 2026. Televiziunea publică israeliană Kan a primit un avertisment oficial după apariția unor videoclipuri în care fanii erau îndemnați să „voteze de 10 ori pentru Israel”. Organizatorii au considerat că mesajele nu respectă spiritul competiției și au cerut eliminarea lor. Votul publicului ar putea fi mutat complet online Noua propunere ar merge mai departe: publicul nu ar mai putea folosi toate voturile pentru aceeași țară. De asemenea, fiecare telespectator ar putea fi obligat să aleagă trei favoriți. Analiza făcută de EBU indică două posibile schimbări: mutarea întregului vot al publicului în mediul online și obligarea fiecărui telespectator să voteze mai mult de o melodie. „Cercetările noastre indică două schimbări: mutarea completă online a votului publicului și obligarea oamenilor să voteze mai mult de o piesă, de exemplu cele trei favorite”, se arată în scrisoare. Trecerea exclusiv la votul online are și o explicație tehnică. Organizatorii consideră că ar fi dificil să îi oblige pe telespectatori să voteze mai mulți concurenți dacă ar păstra sistemele prin SMS și telefon. Marea Britanie a trecut deja la votul exclusiv online, începând cu ediția Eurovision din 2026.

Netanyahu respinge planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza

Consiliul pentru Pace al lui Trump a anunțat luna trecută că a ajuns la un acord privind „dezarmarea completă” a Hamas și a altor grupări armate din Gaza, relatează BBC. Hamas a declarat însă că predarea armelor grele este condiționată de încetarea de către Israel a „tuturor formelor de agresiune” și de retragerea forțelor israeliene din Gaza. „Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu în timpul unei ședințe de guvern, duminică. Armata israeliană „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat cu adevărat și va continua să înlăture amenințările la adresa forțelor și cetățenilor noștri”, a adăugat el. Poziția Israelului reprezintă o nouă lovitură pentru planul de pace al lui Trump pentru Gaza, anunțat în septembrie anul trecut. Planul prevede dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza. De asemenea, a fost creat Consiliul pentru Pace, care ar urma să supravegheze aplicarea acordului. Potrivit ONU, aproximativ 1,9 milioane de persoane, adică 90% din populația Fâșiei Gaza, au fost strămutate de la începutul războiului. Conflictul a început după atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Israelul a răspuns printr-o ofensivă militară în Gaza. Peste 73.000 de persoane au fost ucise de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.