Rușine epocală! România – Norvegia 25-45 în EHF EURO CUP
Naționala feminină a ajuns rușinea Europei, fiind învinsă la 20 de goluri, pe teren propriu. România – Norvegia s-a terminat 25-45, scor care îi șochează până și pe cei de la EHF. Niciodată nu s-a mai întâmplat ca naționala feminină de handbal a României să încaseze 45 de goluri într-un meci oficial. A făcut-o cu Norvegia, în EHF EURO CUP. România a fost învinsă de Norvegia cu 25-45, după ce în prima repriză marcase doar 9 goluri Penultimul meci al „tricolorelor” din Grupa 1 a EHF Euro Cup, competiţia dedicată echipelor deja calificate la Campionatul European din luna decembrie a acestui an, a consemnat o rușine epocală pentru naționala feminină de handbal a țării noastre. Pentru prima dată în istorie, handbalistele au primit 45 de goluri într-un meci oficial. Site-ul oficial al forului continental scrie că precedenta contraperformanță datează de un an și jumătate, mai precis din noiembrie 2024, când Olanda s-a impus cu 41-26. Meciul s-a jucat la Sala Polivalentă din București, iar lucrurile au fost clare încă din primele secunde ale confruntării înaintea căreia s-a șinut un moment de reculegere în memoria fostului mare antrenor de fotbal Mircea Lucescu. Reistad, cea mai valoroasă handbalistă a momentului, a marcat 5 goluri la primele 5 aruncări la poartă. Nu i-a fost suficient, deoarece a pus-o excelent în valoare pe Wollik, iar golurile în poarta echipei României veneau pe bandă rulantă. Până în minutul 24, portărițele românce, Diana Ciucă și Bianca Curment, au parat o singură din 21 de aruncări. Scorul de 20-7 pentru Norvegia a luat proporții până la pauză, când tabela înregistra un incredibil 24-9. Nu mai puțin de 12 jucătoare au înscris pentru Norvegia Fanilor prezenți în sală nu le venea să creadă ceea ce se întâmplă pe parchet, iar în repriza a doua Norvegia a continuat să joace la capacitate maximă și a câștigat această parte a confruntării la 5 goluri. Scor final, 25-45, care păstrează, totuși, naționala României, în lupta pentru semifinale. Echiopa țării noastre, calificate direct la EURO 2026, în calitate de gazdă, alături de Polonia, Cehia, Slovacia şi Turcia, se califică în turneul final din Euro Cup dacă nu pierde la mai mult de 4 goluri în fața Poloniei. Meciul are loc în decplasare, pe 11 aprilie. În această situație, „tricolorele” dau peste Danemarca în penultimul act. Cel mai probabil, în cealaltă semifinală se vor întâlni Norvegia și Ungaria. Pentru România au marcat, în umilința cu Norvegia, Seraficeanu 5 goluri, Elghaoui 4, Stoica şi Szoke, câte 3, Laslo, Bazaliu, Roșu și Gogîrlă câte două, iar Burlachenko și Boiciuc au înscris o dată. De partea cealaltă, pentru Norvegia au înscris 12 jucătoare, evidențiindu-se Henriksen cu 6 goluri, plus Breistol, Reistad și Hovden cu câte 5 ori. În primele meciuri din Grupa 1, „tricolorele” au fost învinse, în deplasare, de Norvegia, cu 27-29 cu Norvegia, au dispus de Polonia cu 34-29 și au obținut un dublus cuces cu Slovacia, 32-26 şi 32-19.
Estonia n-a vrut să le dea acces rușilor în țară și a renunțat la tot printr-o decizie istorică
Rușii au primit permisiunea de a participa la evenimentul organizat de Estonia, motiv pentru care totul se va desfășura într-o așezare aflată la 11 kilometri sud de centrul Parisului. Campionatul European de scrimă pentru seniori din 2026, programat între 16 și 21 iunie, trebuia să aibă loc la Tallin, dar a fost mutat în Franța. Decizie istorică luată după ce Estonia a refuzat să le dea acces rușilor în țară Federația Internațională de Scrimă permite, din nou, sportivilor din Rusia și Belarus să ia parte la competiții internaționale, dar numai sub un steag neutru. La sfârșitul anului 2025, forul condus de omul de afaceri uzbec Alisher Usmanov a cerut Estoniei garanții că niciun participant la competiția continentală nu va fi victimă a discriminării și tuturor li se va permite să treacă granița, indiferent de naționalitate sau grad militar. „Statul estonian nu poate oferi garanția că toți cei care doresc să participe la Campionatul European de Scrimă vor primi permisiunea de a trece granița”, a fost răspunsul oficial al oficialilor baltici la acea vreme. Poziția guvernului a fost clară: nu se vor elibera vize sportivilor din „statele agresoare”, cu referire la Rusia și Belarus și războiul cu Ucraina, scrie Sportal. Tallinn a câștigat dreptul de a găzdui competiția după ce a obținut 24 din 42 de voturi la congresul Confederației Europene de Scrimă din toamna anului 2025, când a fost decisă locația pentru întrecerea continentală. Reintegrarea rușilor și belarușilor în competițiile de scrimă s-a realizat treptat În prezent, Federația Internațională de Scrimă (FIE) a ridicat parțial pedeapsa aplicată sportivilor. După începerea războiului din Ucraina, sportivii ruși și belaruși au fost excluși din toate competițiile de scrimă. Anul trecut, la Campionatul European de seniori de la Genova, au fost primiți sub steag neutru, fără dreptul de a afișa simboluri naționale sau de a intona imnul național în caz de victorie. Totuși, în competițiile rezervate juniorilor și cadeților, scrimerii ruși și belaruși au fost acceptați din nou din acest sezon cu drepturi depline de a-și reprezenta țările: cu steag, marcaje pe echipament, intonarea imnului național pe podium pentru sportivii sau echipele care câștigă medalia de aur. De asemenea, acest lucru este valabil și la Jocurile Paralimpice, aflate în desfășurare. Antoni este o așezare situată la 11 kilometri sud de centrul Parisului, cu aproximativ 65.000 de locuitori, fiind cunoscută pentru numeroasele instituții de învățământ. Într-un oraș relativ mic, locuitorii pot practica 40 de discipline sportive în tot atâtea săli, arene și piscine. Turul Franței a trecut prin Antoni în 1997, 2001 și 2010, iar din acest oraș s-a dat startul în Etapa 20 a a marii competiții cicliste din 2006. În fiecare vară, în suburbie se organizează un mare turneu internațional pentru sportivi cu dizabilități. Războiul din Iran a schimbat și lumea scrimei. De la atacurile israeliano-americane din Iran și răspunsul Teheranului către statele din Golful Persic, care au început pe 28 februarie, mai multe etape de Cupă Mondiale și Mare Premiu organizate sub auspiciile FIE au fost anulate sau amânate, pentru a proteja sportivii, dar și din cauza anulării a numeroase zboruri. România va participa la întrecerea de la Antonio, iar componența delegației va fi decisă cu puțin timp înainte de începerea competiției.
Mircea Fechet despre potopul din București: „Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou”
Mircea Fechet a explicat la Digi24 că potopul recent din București este repetabil. Nu va trebui să așteptăm altă sută de ani pentru un nou eveniment natural extrem. Mai rău, conform informațiilor primite de la meteorologi, și alte fenomene fără precedent amenință, nu numai Capitala, vijelii devastatoare, caniculă, tornade. Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou” intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem afirmă ministrul Mediului. În ultima sută de ani au fost și alte situații mai complicate, exemplifică Fechet. Putem constata că în Capitală, spre exemplu, a plouat în 30 de minute sau într-o oră, în funcție de de locul în care am măsurat, la Filaret sau la Băneasa, cât aproape într-o lună obișnuită de iunie. Dacă media lunii e pe la 80l/m² am avut 55l într-o oră la Băneasa. E adevărat că, dacă ne întoarcem puțin la comunicatul celor de la Apa Nova, au mai fost în ultima 100 de ani niște situații mult mai complicate. Dacă citez din memorie, în 1910, spre exemplu, am avut 130 și ceva de litri în mai puțin de o oră, în București, la stația de la Băneasa, pentru că acolo monitorizăm de peste 100 de ani. Nu va trebui să așteptăm încă un veac dezastrul, afirmă Fechet. Însă, fără îndoială, dincolo de aceste statistici, probabilitatea de de 1% la fel cum folosim și în dimensionarea liniilor de apărare sau a acumulărilor, la fel cum probabilitatea de 5% sau de 10% înseamnă, practic, dacă o dată la 100 de ani se întâmplă acel eveniment sau nu, dacă am înțeles eu bine comunicatul celor de la Apanova, ei spun că ceea ce s-a întâmplat ieri în București ar trebui, statistic, să se întâmple o dată la 100, de peste încă 100 de an. Trebuie să ne așteptăm și la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem Da, eu aș putea să pariez, nu că mă aș pricepe la așa ceva, dar sunt convins că nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou, pentru că frecvența și mai ales intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem. Frecvența și intensitatea a crescut mult în ultimii ani. Eu îmi amintesc cel puțin 10-15 conversații cu directorul general al ANM-ului, doamna Elena Mateescu, în care am fost din nou și din nou anunțat că avem un nou record fie cea mai lungă perioadă de caniculă, fie cea mai ploioasă lună, fie cea mai caldă dimineață, încheie ministrul Mediului. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Votul masiv din diaspora prevestește un RECORD ISTORIC la Prezidențialele 2025
Raportul de prezență la vot în diaspora la turul doi se menține la peste 86% față de turul unu, același de la deschiderea primelor secții de votare din stăinătate. La ora 18.00, AEP a raportat peste 550.000 de voturi, peste 3% din totalul românilor cu drept de vot. Iar trendul rămâne constant. Peste 550.000 de români au votat, până sâmbătă după-amiază, la secţiile de votare deschise în străinătate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Astfel, până sâmbătă la ora 18.00, pe listele suplimentare au votat 512.342 de persoane, faţă de circa 270.000 până la aceeaşi oră, în primul tur. Cele mai ridicate prezenţe la vot se înregistrează în Marea Britanie, Germania şi Italia. Cele mai ridicate prezenţe la vot se înregistrează în Marea Britanie – 82.988 de votanţi, Germania – 81.732, Italia – 78.172, Republica Moldova – 63.542 de persoane şi Spania – 54.431. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, sâmbăta la ora 17.00, erau 270.625 de persoane care votaseră la secţiile din străinătate. Lor li se adăugau 4.106 de voturi prin corespondenţă, deci totalul era de 274.731. ”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că votarea în străinătate în turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 s-a reluat sâmbătă, 17 mai 2025, şi decurge în condiţii bune în toate cele 965 de secţii de vot din afara ţării. Nu s-au înregistrat disfuncţionalităţi în cadrul secţiilor de vot, nici aglomerări sau incidente, iar procesul electoral se desfăşoară în deplină legalitate şi transparenţă”, a transmis MAE, sâmbătă după-amiază. Conform Legii nr. 370/2004 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2025, MAE a luat măsurile logistice necesare astfel încât alegătorii români din străinătate să îşi poată exercita neîngrădit dreptul la vot, expresie fundamentală a democraţiei şi a dreptului constituţional de a alege. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că la alegerile prezidenţiale pot vota la secţiile organizate în afara ţării străinătate toţi cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate, pe baza unui act de identitate emis de autorităţile române şi aflat în perioada de valabilitate. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte importanţa respectării tuturor prevederilor legale cu privire la participarea la procesul de vot. Citiți și: Maneaua lui Dani Mocanu, distribuită de scriitorul Mircea Cărtărescu, a „încins” rețele de socializare. De ce a fost ștearsă postarea Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele