Conacul din comuna Foeni a fost restaurat din fonduri norvegiene. A aparținut unei familii de origine macedo-română
O adevărată bijuterie arhitecturală a Banatului. Conacul de la Foeni a fost restaurat și va reintra în circuitul turistic. Fosta reședință a familiei Mocioni de origine macedo-română, care a ajuns o ruină în ultimii ani, a fost restaurată complet cu peste 19 milioane de lei din fonduri norvegiene. Acum, a redevenit o bijuterie arhitecturală, precum Cazinoul din Constanța care la rândul său și-a recăpătat strălucirea de altădată, când aparținuse unei familii de moșieri care aveau legături cu familia imperială austriacă, potrivit Prima Focus. Ultimul membru al familiei a murit în anii 1940. Este un conac nobiliar, dar modest prin nivelul de detalii, însă îi captivează pe localnici și pe turiști. După instalarea comunismului în România, clădirea a fost naționalizată. În interior au funcționat o grădiniță și o baie comunală. Ulterior, a funcționat și o discotecă. După restaurare, conacul adăpostește un muzeu, o bibliotecă digitală și o expoziție temporară. Proprietarul, Consiliul Județean Timiș, va continua investițiile. Lucrările au început din 2023 pentru a repara acoperișul, subsolul, elementele decorative, camerele, mobilierul, țevile de apă, structura și tencuiala grav deteriorate. Au fost făcute descoperiri uluitoare, precum un puț. La inaugurarea oficială, zeci de oameni au participat să vadă cum arată interiorul conacului restaurat. Redeschiderea conacului este primul pas dintr-un program al restaurării monumentelor istorice din județul Timiș, castele și conace care așteaptă să fie renovate. Membrii familiei Mocioni s-au remarcat prin contribuții semnificative în politică, cultură, jurnalism, filantropie și muzică, precum: Alexandru Mocioni – scriitor, jurnalist, politician, deputat și compozitor Andrei Mocioni – politician Anton Mocioni – ofițer și deputat Anton Mocsony de Foeni – ministru Eugeniu Mocioni – deputat Ecaterina Mocioni – contesă și filantropă Gheorghe Mocioni – deputat Ion Mocsony-Stârcea – mareșal al Curții Regale Petru Mocioni – deputat al județului Torontal, care a sfârșit asasinat. Citește și: Cazinoul din Constanţa a fost restaurat şi va fi predat PRIMĂRIEI în câteva zile. Imagini din interiorul edificiului Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Crin Antonescu: „Eu, și Simion, și Ponta suntem FECIOARE”
Crin Antonescu a adus în discuție, cu Tatulici, un amănunt zguduitor. Trei dintre candidațiii la Cotroceni sunt fecioare. El, Simion și Ponta. Mai mult, el și Simion sunt născuți în aceeași zi, nu numai în aceași zodie. Dar, de o să fie să eșueze pe o insulă, ar prefera cu Nicușor Dan. Înțeleg, dacă informația mea nu e greșită, că domnul George Simion este chiar absolvent al unei facultăți de istorie. Și sunt născut în aceeași zi cu domnul Simion. Dar din nefericire pentru mine, eu cu mulți ani înainte, da, suntem fecioare da, asta nu garantează nimic, afirmă circumspect Antonescu la întrebările lui Tatulici. Domnule, pe mine a zis că mă ia Toți politicienii se recomandă ca fecioare dar, în acest caz, planetele sunt ață, remarcă Crin Antonescu. Și Ponta-i fecioară. Noi mai toți politicienii ne recomandăm ca fecioare dar, noi chiar suntem. Dar pe de altă parte cazul nu e închis, pentru că domnul Nicușor Dan, cu multă, cu naturalețe, chiar am apreciat, că eu cred că vorbea serios, pus de către soartă cum sunt și eu acuma, pus la Măruță, să aleagă un contracandidat, cu care să meargă pe o insulă singur, eu mă așteptam la alte două alegeri. Domnule, pe mine a zis că mă ia. Crin a părut onorat de a petrece o vreme pe o insulă cu Nicușor, dar susține el că nimeni dintre contracandidați nu vrea singur cu Elena Lasconi. Asta a fost chiar o chestie frumoasă și mi-a plăcut, și dacă e vorba pe așa, chiar m-aș duce. Domnule, omul pare să aibă o cultură generală, oricum știe istorie, și mi-ar plăcea să-mi povestească, să-mi spună, să-mi povestească lucruri din istorie. Și mie mi-ar plăcea să i le povestesc, a citat Antonescu din Nicușor. Și vă spun că, dacă apucăm să stăm ceva pe insule, și povestesc, cred că poate rivaliza cu George Simion. Câte istorie știe doamna Lasconi? Dacă ies președinte, îl invit pe primarul general să vorbim despre lucruri. „Mai frumoase”, este oferta lui Antonescu pentru Nicușor Dan. Citiți și: Crin Antonescu: „În atâția ani de politică, nimeni nu m-a făcut PROST, până la Elena Lasconi” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
George Foreman a luptat cu Muhammad Ali în Rumble in the Jungle, meciul care a intrat în istorie
George Foreman, care vineri, 21 martie 2025, a murit la vârsta de 76 de ani, a rămas în istoria boxului mondial nu doar pentru faptul că a fost campion la categoria grea și medaliat olimpic cu aur, ci și pentru că a fost protagonist în „Rumble in the Jungle”, poate cea mai celebră luptă din toate timpurile, în care l-a înfruntat pe de asemenea legendarul Muhammad Ali. Bătălia a avut loc la data de 30 octombrie 1974, în Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo din ziua de azi, pe atunci cunoscută drept Republica Zair. Lupta lui George Foreman care va rămâne veșnic în istoria sportului. Cum a fost învins de Muhammad Ali și deposedat de titlul mondial la categoria grea din box Vineri, 21 martie 2025, la vârsta de 76 de ani, George Foreman a murit și a întristat întreaga lume a sportului. Vestea decesului legendarului boxer a fost oferită chiar de familia lui Foreman, care a transmis câteva gânduri prin intermediul unui comunicat oficial: A plecat în pace pe 21 martie 2025, înconjurat de cei dragi. Un predicator devotat, un soț devotat, un tată iubitor și un bunic și străbunic mândru, el a trăit o viață marcată de credință neclintită, umilință și scop”, au transmis membrii familiei lui George Foreman. Campion olimpic la categoria grea în 1968, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Ciudad de Mexico, Mexic, George Foreman a impresionat în ring, pentru prima oară, până în anul 1977, reușind să dețină și titlul mondial în box. Ulterior, după o înfrângere încasată în fața lui Jimmy Young, a ales să își agațe mănușile în cui. Însă, fix 10 ani mai târziu, în 1987, Foreman a revenit în ring și a boxat pentru un deceniu întreg, până la retragerea definitivă. Și în această perioadă a făcut spectacol, iar în 1994, după o victorie cu Michael Moorer, a devenit cel mai în vârstă campion mondial din istoria categoriei grele. Revenind la prima perioadă de activitate a lui George Foreman, el a devenit campion mondial la categoria grea, în premieră, în anul 1973, după ce l-a învins pe Joe Frazier. Și-a apărat titlul de două ori după victoria menționată, însă la data de 30 octombrie 1974, în cale i-a ieșit nimeni altul decât Muhammad Ali. Cei doi s-au luptat cu titlul la categoria grea pe masă, în celebra luptă „Rumble in the Jungle” care a avut loc în Kinshasa, capitala Republicii Zair, cunoscută în prezent drept Republica Democratică Congo. Bătălia a fost una de-a dreptul spectaculoasă, cu un Muhammad Ali boxând într-o manieră de excepție și apelând la ceea ce a devenit ulterior cunoscută drept tactica „Rope-a-Dope”, deoarece a avut un puternic impact atât în sport, cât și în politica internațională. Cum s-a decis meciul George Foreman a pierdut titlul mondial la Kinshasa, după ce Muhammad Ali, prin tactica „Rope-a-Dope”, a preferat să eschiveze cu ajutorul corzilor și l-a determinat pe adversar să arunce o mulțime de pumni în van. Iar după 7 runde încărcate de efort, în care s-a chinuit să îl găsească pe Ali cu loviturile sale, George Foreman a sfârșit prin a fi extenuat. Astfel, în runda 8, legendarul Muhammad Ali a ieșit la atac și l-a trimis la podea pe Foreman, după cum se poate vedea în videoclipul de mai jos cu lupta completă. Muhammad Ali a redevenit campion mondial la categoria grea în 1974, la un deceniu distanță după ce își asigurase pentru prima oară acest titlu. La data de 30 octombrie 2025 se vor împlini 51 de ani de la celebra luptă „Rumble in the Jungle”, însă nici Muhammad Ali, nici George Foreman nu se vor mai putea bucura de această aniversare. Ambii sunt în ceruri, după ce primul dintre cei menționați a murit la data de 3 iunie 2016, la vârsta de 74 de ani.