Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
Cea mai ghinionistă din istorie! Reacția americanilor după eșecul Sabrinei Voinea
Sabrina Voinea a suferit un eșec personal mare la Campionatul Mondial de gimnastică din Indonezia, iar americanii consideră că românca este cea mai ghinionistă din istorie. Pentru România, s-a încheiat Campiontul Mondial de gimnastică din Indonezia, iar Sabrina Voinea a ocupat, pentru a treia oară la rând la o competiție majoră, locul 4. În opinia americanilor, Sabrina Voinea este cea mai ghinionistă din istorie Gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea a încheiat pe locul 4 în finala de la sol a Campionatului Mondial de la Jakarta, în Indonezia. Ea a primit 13,466 puncte, la fel ca britanica Abigail Martin, dar aceasta a avut o notă de execuție mai mare, 7,666 față de 7,566. La rândul ei, Denisa Golgotă s-a clasat pe locul 7, cu 12,233. În momentul în care a văzut pe ce loc intermediar se află, Sabrina s-a uitat spre mama ei, fosta gimnastă Camelia Voinea, şi a întrebat-o: „Pe 4? De ce?”. Ca urmare a acestei clasări, Voinea a fost numită de specialiştii de la The Medal Count „cea mai ghinionistă gimnastă din istorie”. Explicația este simplă. Ea a devenit prima gimnastă care s-a clasat de 3 ori la rând, după Campionatul Mondial din 2023 și Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, de fiecare dată la sol. La competiția care a avut loc în Indonezia, România a fost reprezentată doar în competiţia rezervată fetelor. Din delegație au mai făcut parte sportivele Anamaria Mihăescu şi Ella Oprea Creţu, care nu au trecut de calificări. De 15 ani nu a mai câștigat România o medalie la o ediție de Campionat Mondial Medalia mondială de aur la sol a celei de-a 53-a ediții a competiției a fost cucerită de japoneza Aiko Sugihara, cu 13,833 puncte. Pe locul 2 al clasamentului a urcat britanica Ruby Evans, cu 13,666 puncte. Speranțele la o medalie pentru Sabrina Maneca-Voinea erau imense, în condițiile în care se calificase în finală cu cea mai mare notă la acest aparat, 13,666 puncte. Golgotă a avut a cincea notă, 13,333 puncte. La bârnă, Voinea a ocupat doar locul 7, cu 12,533 puncte, la aproape 3 puncte de medaliata cu aur, chinezoaica Qingying Zhang, recompensată cu 15,166 puncte pentru exercițiul ei foarte bine executat. Voinea avusese a treia notă din calificări, 13,833 puncte. Argintul a fost obținut de Kaylia Nemour, din Algeria, cu 14,300 puncte, podiumul fiind completat de Sugihara, cu 14,166 puncte. De menționat că România nu a mai obținut o medalie la o ediție de Campionat Mondial de exact un deceniu. La ediția din 2015, care a avut loc în orașul scoțian Glasgow, Marian Drăgulescu obținea medalia de argint la sărituri, iar Larisa Iordache pe cea de bronz la individual compus.
Istorie pentru România. ANS a reacționat după medalia cucerită de Bernadette Szocs și Eduard Ionescu la Europe Smash
Jucătorii români de tenis Bernadette Szocs și Eduard Ionescu au urcat pe podium la Europe Smash, iar reacția celor de la ANS nu a întârziat. România și-a asigurat o medalie la Europe Smash, bronzul lui Bernadette Szocs și Eduard Ionescu la dublu mixt, iar ANS a transmnis, imediat că sportivii au făcut istorie. Bernadette Szocs și Eduard Ionescu au făcut istorie pentru România, este concluzia celor de la ANS Perechea alcătuită din Bernadette Szocs și Eduard Ionescu a obţinut, în premieră, o medalie la Europe Smash 2025, urcând pe treapta a treia în cadrul competiției din circuitului WTT. „Istorie pentru România la tenis de masă: Bernadette Szőcs și Eduard Ionescu cuceresc medalia de bronz la Europe Smash 2025! Sportivii noștri au reușit o performanță istorică: prima medalie pentru România la dublu mixt în circuitul WTT! În sala din Malmo, perechea tricoloră a arătat curaj, unitate și un joc spectaculos, eliminând rând pe rând adversari redutabili fără set pierdut, până în semifinala cu liderii mondiali, Kuai Man și Lin Shidong. Deși s-au oprit în penultimul act, scor 0-3, parcursul lor excepțional și medalia de bronz cucerită confirmă valoarea și potențialul uriaș al acestei echipe pentru viitor. Felicitări, Bernadette și Eduard! Suntem mândri de voi și de drumul pe care îl deschideți pentru tenisul de masă românesc!”, a transmis ANS pe contul de facebook. Prima medalie pentru România la dublu mixt în circuitul WTT Szocs şi Ionescu au alcătuit singurul cuplu non-asiatic dintre semifinaliștii din Malmo. Anterior, cei doi români i-au învins pe suedezii Elias Ranefur și Filippa Bergand cu 3-0 (11-9, 12-10, 11-7), pe Wong Chun Ting și Doo Hoi Kem (Hong Kong; cs 3) cu 3-0 (11-5, 11-9, 11-8) și Manush Shah și Diya Chitale (India; locul 7 în lume) tot cu 3-0 (12-10, 11-3, 11-7). Competiția s-a organizat în sala din Malmo, iar românii au avut o prestație excelentă până în semifinala jucată împotriva celor mai valoroși jucători ai lumii, chinezii Kuai Man și Lin Shidong. Fără set cedat în prezentele trei partide, Bernadette Szocs şi Eduard Ionescu, care alcătuiesc a 39-a pereche în clasamentul mondial, au abordat meciul cu entuziasm şi au jucat de la egal la egal cu mult mai valoroșii lor adversari, până la 8-7 în primul set. Câteva greşeli şi forţa adversarilor au dus la pierderea primei părți a confruntării. Kuai Man şi Lin Shidong au controlat al doilea set, iar tricolorii au echilibrat duelul în al treilea, când au revenit spectaculos, dar numai până la 9-10. Bernadette Szocs şi Eduard Ionescu au cedat cu 0-3 (8-11, 5-11, 9-11), dar sunt siguri de medalia de bronz. În plus, România are viitor consistent în proba de dublu mixt.
Istorie, geografie, interese economice. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump?Alaska, cel mai securizat loc de pe planetă
De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin? O întrebare care, cu siguranță, a stârnit curiozitatea multor persoane, după anunțul întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladimir Putin, din data de 15 august. Întrevederea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Așadar, cât este istorie, cât este geografie și cât sunt interere clare, trasate de-o parte și de cealaltă a celor două tabere? Potrivit informațiilor existente, statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Washington la scurt timp după Războiul Civil, în anul 1867. La acea vreme, SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apropiat. Mai mult, în timpul timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diomede din Rusia, sunt precizările făcute de guvernului american, relatează Sky News, citat de G4Media. Putin, mai favorizat de alegerea locului pentru întâlnirea cu Trump? Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a subliniat că „simbolistica” organizării summit-ului în Alaska este una clară clară, iar locația „favorizează în mod natural Rusia.” „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia că, odată am avut acest teritoriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referindu-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alaskăi. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combustibili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, planuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organizarea discuțiilor acolo concentrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol”, precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. „Un sprijin pentru Ucraina și o presiune asupra Federației Ruse” Liderii europeni au salutat sâmbătă planurile președintelui american Donald Trump de a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, subliniind totodată necesitatea de a menține presiunea asupra Moscovei și de a proteja interesele de securitate ucrainene și europene. Reamintim că și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, sâmbătă, o serie de convorbiri telefonice cu mai mulți lideri europeni, vizând coordonarea unei poziții comune în negocierile diplomatice privind încheierea războiului, informează Administrația Prezidențială ucraineană. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump „ia în considerare” să îl invite pe Volodimir Zelenski la summitul cu Putin din Alaska Vizita președintelui din Republica Moldova, în presa de peste Prut: „Nicușor Dan, servicii electorale pentru Maia Sandu” Se aprind spiritele înainte de ÎNTREVEDEREA Trump – Putin. Liderii europeni, ochi și urechi înaintea întâlnirii istorice / Reacții și scenarii Întâlnire privată Maia Sandu-Nicușor Dan în Moldova. Cei doi președinți au împărțit „aceeași pătură” la ”Festivalul Lupilor” din Orhei
Simbolul @ a fost inventat în 1536, cu secole înainte de e-mail și mențiuni pe rețele sociale
Simbolul @, pe care îl folosim zilnic în adresele de e-mail sau când menționăm pe cineva pe rețelele sociale, nu este deloc o invenție a erei digitale. De fapt, el are o istorie fascinantă care începe încă din secolul al XVI-lea, iar unii cercetători cred chiar că ar fi fost folosit pentru prima dată în manuscrise medievale, începând cu secolul al VI-lea. Departe de a fi un produs al tehnologiei moderne, acest semn grafic a fost la început o simplă prescurtare scrisă de mână, destinată să economisească timp și spațiu în documente. Primele atestări clare ale simbolului apar în anul 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. Acesta a folosit semnul @ pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție: „14 lămâi @ 10 ducați”. Așadar, semnul avea sensul de „fiecare la prețul de”. O invenție născută din comoditate Deși scrisoarea din 1536 este cel mai vechi document cunoscut care conține simbolul @ în această formă, originile sale ar putea fi și mai vechi. Unele teorii susțin că monahii medievali, obosiți de copiile interminabile ale manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvent folosite. Astfel, cuvântul latin „ad”, care înseamnă „către” sau „la”, ar fi fost condensat într-un „a” cu o coadă spiralată, semănând cu actualul @. O teorie asemănătoare îi implică pe scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația cuvântului „à” (adică „la”), astfel încât să nu ridice stiloul de pe hârtie. Din economie de gesturi și cerneală a apărut un simbol care astăzi este indispensabil în lumea digitală. Reînvierea simbolului în era internetului După ce și-a pierdut treptat popularitatea ca prescurtare în corespondența comercială, simbolul @ a fost readus în prim-plan abia în anul 1971, când informaticianul american Ray Tomlinson căuta o soluție pentru a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet — precursoarea internetului. Tomlinson avea nevoie de un caracter care să separe numele utilizatorului de numele computerului pe care acesta era înregistrat. Simbolul @ era perfect: era rar folosit în limbajele de programare și avea deja sensul de „la”. Astfel s-a născut formatul clasic al adresei de e-mail: nume@computer. „Căutam un simbol care nu era folosit prea mult și @ părea logic. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar n-ar fi avut sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian. Azi, @ este omniprezent: îl folosim în adrese de e-mail, pe platforme sociale precum Twitter, Instagram sau TikTok, în aplicații de mesagerie sau chiar în marketing. Ceea ce a început ca o scurtătură leneșă a devenit un pilon al comunicării moderne, dovadă că unele idei bune pot dăinui secole întregi.
BAC 2025 | Subiectele la istorie + întrebarea care a dat bătăi de cap elevilor
BAC 2025 | Subiectele la istorie + întrebarea care a dat bătăi de cap elevilor. BAC 2025 | Subiectul care i-a pus în dificultate pe candidați Bacalaureatul 2025 a început marți, 10 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, pentru elevii claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă. Sesiunea din luna iunie 2025 a Bac-ului 2025 va avea loc în intervalul 10-16 iunie, în cele 447 centre de examen. Consultă aici calendarul complet al probelor scrise și evaluarea competențelor pentru elevi. – 10 iunie 2025 (marți) – Limba și literatura română – 11 iunie 2025 (miercuri) – Proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie) – 13 iunie 2025 (vineri) – Proba la alegere a profilului și specializării – 16 iunie 2025 (luni) – Limba și literatura maternă (pentru elevii care au studiat în limbile minorităților naționale) Astfel, miercuri, 11 iunie, canddații susțin proba obligatorie a profilului (Matematică (vezi aici Subiectele la BAC 2025 Matematică) și Istorie. Ce subiecte au picat la Bac 2024 la Istorie În 2024, elevii de la Uman au avut de rezolvat șapte exerciții la primul subiect, pe baza a două fragmente-suport, șase exerciții la subiectul al doilea, bazate pe textul-suport „Istoria modernă a românilor”, de N. Isar și un eseu la ultimul subiect al BAC 2024 Istorie. Subiectul I Istorie BAC 2024 La exercițiul 1, elevii au numit lupta din 1595, menționată în textul-suport B. La exercițiul 2, candidații la BAC 2024, proba Istorie, au avut de precizat, din sursa A, o informație referitoare la acțiunile otomanilor din 1462. La exercițiul 3, elevii au avut de precizat un domn al Țării Românești, la care se face referire în textul A, respectiv textul B. La ex. 4, elevii au avut de precizat litera corespunzătoare textului care susține că domnul organizează o campanie militară în sudul Dunării. Elevii au trebuit să scrie, la exercițiul 5, o relație de cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B și să precizeze rolul fiecăreia. La exercițiul 6, au avut de prezentat alte două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele XV-XVI, diferită de cea menționată în sursa B. La exercițiul 7, candidații au avut de menționat o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în secolul XIV. Subiectul II Istorie BAC 2024 Elevii au avut de numit la exercițiul 1 o mare alianță precizată în fragmentul dat. La exercițiul 2, elevii au avut de numit secolul la care se referă sursa dată. La exercițiul 3, candidații la Istorie trebuiau să menționeze șeful guvernului din 1914 și o caracteristică a opiniei publice din România, din text. La exercițiul 4, trebuiau să menționeze din text două informații referitoare la evenimentele din 1917. La exercițiul 5, cerința cerea ca elevii să formuleze un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în 1916, pe baza textului, și susținându-și opinia cu două informații din sursă. La exercițiul 6, elevii au argumentat, printr-un fapt istoric relevant, informația conform căreia democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930. Subiectul III Istorie BAC 2024 La ultimul subiect, candidații au avut de redactat un eseu despre România postbelică, în două pagini. Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții … vezi toate articolele
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Crin Antonescu: „Eu, și Simion, și Ponta suntem FECIOARE”
Crin Antonescu a adus în discuție, cu Tatulici, un amănunt zguduitor. Trei dintre candidațiii la Cotroceni sunt fecioare. El, Simion și Ponta. Mai mult, el și Simion sunt născuți în aceeași zi, nu numai în aceași zodie. Dar, de o să fie să eșueze pe o insulă, ar prefera cu Nicușor Dan. Înțeleg, dacă informația mea nu e greșită, că domnul George Simion este chiar absolvent al unei facultăți de istorie. Și sunt născut în aceeași zi cu domnul Simion. Dar din nefericire pentru mine, eu cu mulți ani înainte, da, suntem fecioare da, asta nu garantează nimic, afirmă circumspect Antonescu la întrebările lui Tatulici. Domnule, pe mine a zis că mă ia Toți politicienii se recomandă ca fecioare dar, în acest caz, planetele sunt ață, remarcă Crin Antonescu. Și Ponta-i fecioară. Noi mai toți politicienii ne recomandăm ca fecioare dar, noi chiar suntem. Dar pe de altă parte cazul nu e închis, pentru că domnul Nicușor Dan, cu multă, cu naturalețe, chiar am apreciat, că eu cred că vorbea serios, pus de către soartă cum sunt și eu acuma, pus la Măruță, să aleagă un contracandidat, cu care să meargă pe o insulă singur, eu mă așteptam la alte două alegeri. Domnule, pe mine a zis că mă ia. Crin a părut onorat de a petrece o vreme pe o insulă cu Nicușor, dar susține el că nimeni dintre contracandidați nu vrea singur cu Elena Lasconi. Asta a fost chiar o chestie frumoasă și mi-a plăcut, și dacă e vorba pe așa, chiar m-aș duce. Domnule, omul pare să aibă o cultură generală, oricum știe istorie, și mi-ar plăcea să-mi povestească, să-mi spună, să-mi povestească lucruri din istorie. Și mie mi-ar plăcea să i le povestesc, a citat Antonescu din Nicușor. Și vă spun că, dacă apucăm să stăm ceva pe insule, și povestesc, cred că poate rivaliza cu George Simion. Câte istorie știe doamna Lasconi? Dacă ies președinte, îl invit pe primarul general să vorbim despre lucruri. „Mai frumoase”, este oferta lui Antonescu pentru Nicușor Dan. Citiți și: Crin Antonescu: „În atâția ani de politică, nimeni nu m-a făcut PROST, până la Elena Lasconi” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
George Foreman a luptat cu Muhammad Ali în Rumble in the Jungle, meciul care a intrat în istorie
George Foreman, care vineri, 21 martie 2025, a murit la vârsta de 76 de ani, a rămas în istoria boxului mondial nu doar pentru faptul că a fost campion la categoria grea și medaliat olimpic cu aur, ci și pentru că a fost protagonist în „Rumble in the Jungle”, poate cea mai celebră luptă din toate timpurile, în care l-a înfruntat pe de asemenea legendarul Muhammad Ali. Bătălia a avut loc la data de 30 octombrie 1974, în Kinshasa, capitala Republicii Democratice Congo din ziua de azi, pe atunci cunoscută drept Republica Zair. Lupta lui George Foreman care va rămâne veșnic în istoria sportului. Cum a fost învins de Muhammad Ali și deposedat de titlul mondial la categoria grea din box Vineri, 21 martie 2025, la vârsta de 76 de ani, George Foreman a murit și a întristat întreaga lume a sportului. Vestea decesului legendarului boxer a fost oferită chiar de familia lui Foreman, care a transmis câteva gânduri prin intermediul unui comunicat oficial: A plecat în pace pe 21 martie 2025, înconjurat de cei dragi. Un predicator devotat, un soț devotat, un tată iubitor și un bunic și străbunic mândru, el a trăit o viață marcată de credință neclintită, umilință și scop”, au transmis membrii familiei lui George Foreman. Campion olimpic la categoria grea în 1968, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Ciudad de Mexico, Mexic, George Foreman a impresionat în ring, pentru prima oară, până în anul 1977, reușind să dețină și titlul mondial în box. Ulterior, după o înfrângere încasată în fața lui Jimmy Young, a ales să își agațe mănușile în cui. Însă, fix 10 ani mai târziu, în 1987, Foreman a revenit în ring și a boxat pentru un deceniu întreg, până la retragerea definitivă. Și în această perioadă a făcut spectacol, iar în 1994, după o victorie cu Michael Moorer, a devenit cel mai în vârstă campion mondial din istoria categoriei grele. Revenind la prima perioadă de activitate a lui George Foreman, el a devenit campion mondial la categoria grea, în premieră, în anul 1973, după ce l-a învins pe Joe Frazier. Și-a apărat titlul de două ori după victoria menționată, însă la data de 30 octombrie 1974, în cale i-a ieșit nimeni altul decât Muhammad Ali. Cei doi s-au luptat cu titlul la categoria grea pe masă, în celebra luptă „Rumble in the Jungle” care a avut loc în Kinshasa, capitala Republicii Zair, cunoscută în prezent drept Republica Democratică Congo. Bătălia a fost una de-a dreptul spectaculoasă, cu un Muhammad Ali boxând într-o manieră de excepție și apelând la ceea ce a devenit ulterior cunoscută drept tactica „Rope-a-Dope”, deoarece a avut un puternic impact atât în sport, cât și în politica internațională. Cum s-a decis meciul George Foreman a pierdut titlul mondial la Kinshasa, după ce Muhammad Ali, prin tactica „Rope-a-Dope”, a preferat să eschiveze cu ajutorul corzilor și l-a determinat pe adversar să arunce o mulțime de pumni în van. Iar după 7 runde încărcate de efort, în care s-a chinuit să îl găsească pe Ali cu loviturile sale, George Foreman a sfârșit prin a fi extenuat. Astfel, în runda 8, legendarul Muhammad Ali a ieșit la atac și l-a trimis la podea pe Foreman, după cum se poate vedea în videoclipul de mai jos cu lupta completă. Muhammad Ali a redevenit campion mondial la categoria grea în 1974, la un deceniu distanță după ce își asigurase pentru prima oară acest titlu. La data de 30 octombrie 2025 se vor împlini 51 de ani de la celebra luptă „Rumble in the Jungle”, însă nici Muhammad Ali, nici George Foreman nu se vor mai putea bucura de această aniversare. Ambii sunt în ceruri, după ce primul dintre cei menționați a murit la data de 3 iunie 2016, la vârsta de 74 de ani.