Nicușor Dan salută raportul Fitch și anunță progrese în îndeplinirea jaloanelor din PNRR: România se stabilizează financiar
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj privind situația economică și politică a țării, după publicarea de vineri a raportului agenției de rating Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Șeful statului a transmis că, dincolo de disputele politice, există consens asupra proiectelor majore ale țării și că România își continuă parcursul european și reformele asumate. Acesta a spus că, în această săptămână, Parlamentul a adoptat mai multe legi importante care reprezintă jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care le va promulga în perioada următoare. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează. Parlamentul a trecut săptămâna asta mai multe legi care erau jaloane în PNRR și o să promulg aceste legi săptămâna viitoare. Printre ele, Codul urbanismului, o lege importantă, care este în dezbatere încă din 2019. Mă bucur că această lege importantă a trecut. Mă bucur că în ea sunt cuprinse rezultatele referendumului din București din 2024, așa cum ele au fost cuprinse pe partea financiară și în legea bugetului pe 2026”, a declarat președintele. Trei jaloane din PNRR au rămas de îndeplinit Șeful statului a spus că România mai are de îndeplinit doar trei jaloane importante din PNRR. Potrivit acestuia, două dintre proiecte, legea privind Agenția Națională de Integritate și legea biodiversității, vor intra în dezbaterea Parlamentului chiar săptămâna viitoare. „Au rămas trei jaloane PNRR. Două dintre ele, legea ANI și legea biodiversității, vor fi dezbătute săptămâna viitoare de Parlament. Cele două camere ale Parlamentului au fost deja convocate. Și a mai rămas legea salarizării, ultimul jalon și cel mai dificil din PNRR, unde dezbaterea e în curs și mă bucur că greva din sănătate a fost suspendată, e un mic pas înainte”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a mai anunțat că „există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027″ și „există acord politic pentru trecerea la euro”, indiferent de formula viitorului Guvern. „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Există acord politic pentru elaborarea bugetului 2027, încă din toamna acestui an, pentru predictibilitate, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern. Și există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a spus șeful statului. Mesaj după raportul Fitch Nicușor Dan a făcut apoi referire la raportul Fitch, care menține ratingul de țară al României, și a recunoscut că documentul include „o oarecare îngrijorare față de situația politică” din țară. „Salut raportul Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Există în raport o oarecare îngrijorare față de situația politică din România. Și, față de această chestiune, îi invit și pe români, și pe partenerii noștri, și mediul financiar să separe acțiunea politică de zgomotul politic, pentru că, pe lucrurile importante, am găsit consens în România. Am găsit consens pe PNRR. Am găsit consens pe SAFE. Am găsit consens pentru toată legislația necesară pentru ca România să intre în OCDE, și au fost mai mult de 100 de acte normative numai pe OCDE”, a declarat președintele. „România se stabilizează financiar și va fi mai bine” Nicușor Dan a transmis apoi și un mesaj cetățenilor, spunând că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”. „Dragi români, vă înțeleg și greutățile, și îngrijorările. Evident că puterea de cumpărarea a scăzut. Există incertitudine cu privire la viitor. Și suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic. Însă vă invit să ne uităm cu echilibru la momentul pe care îl traversăm. A scăzut puterea de cumpărare, însă România se stabilizează financiar și va fi mai bine. E mult scandal inutil în politică, dar, așa cum am spus, există consens pe lucrurile mari și vom trece cu bine peste această perioadă. Eu am încredere în România și am încredere în români.”
Predoiu: Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra legii privind integritatea
Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană. Ministrul spune că, la solicitarea premierului, au fost organizate consultări cu partidele parlamentare care au dorit să participe – PNL, USR și UDMR -, iar acestea au propus amendamente pe care au cerut să fie incluse în proiectul ce urma să ajungă în Parlament. Predoiu susține că două dintre formațiunile participante au condiționat sprijinul pentru dezbaterea și adoptarea legii de includerea acestor amendamente în forma transmisă Parlamentului. În aceste condiții, afirmă el, alternativa ar fi fost blocarea procesului și imposibilitatea lansării dezbaterii parlamentare. „Singura manieră prin care putea fi declanșată procedura de dezbatere parlamentară era sesizarea Parlamentului cu un proiect care să includă amendamentele partidelor”, afirmă Predoiu pe pagina sa de Facebook. Predoiu depune amendamente în calitate de senator El precizează că, după consultarea premierului, a decis să depună, în calitate de senator, o propunere legislativă care să includă amendamentele formulate în cadrul consultărilor, în conformitate cu deciziile guvernamentale și politice privind promovarea jaloanelor din PNRR. Potrivit ministrului, proiectul transmis Comisiei Europene a fost menținut neschimbat, în timp ce inițiativa depusă în Parlament urmărește exclusiv deblocarea procesului legislativ și oferirea posibilității ca Parlamentul să stabilească forma finală a legii. Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR. „A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii. „Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.
Ion Cristoiu îl acuză pe Bolojan că repetă șmecheria lui Traian Băsescu: Încalcă Constituția și, dacă nu îl atenționează nimeni, o mai face o dată
Ion Cristoiu îl acuză pe Ilie Bolojan că încălcă Constituția la fel cum a făcut-o și Traian Băsescu. Scriitorul susține că jaloanele PNRR nu sunt un pretext pentru ca un guvern interimar să dea legi. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Bolojan a depășit limitele Constituției, iar opinia publică nu l-a atenționat Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că jaloanele PNRR nu pot fi un pretext pentru ca Guvernul interimar Bolojan să dea legi sau hotărâri de guvern. Acesta menționează că Bolojan nu are voie să inițieze niciun fel de lege, conform Constituției. Scriitorul afirmă că este aceeași șmecherie pe care a făcut-o și Traian Băsescu. Odată încălcată Constituția, oricine poate repeta încălcarea fără a fi penalizat de opinia publică. „Am adus o carte de drept constituțional pentru a arăta de ce nu pot fi folosite legile PNRR ca pretext pentru a iniția legi. Deci Bolojan nu are voie să inițieze. Dar el a apelat la o șmecherie și zice , având în vedere că sunt jaloane PNRR, hai să facem excepție. Este o șmecherie pe care o cunosc, a folosit-o și Traian Băsescu. Încalci Constituția, treci pe roșu și dacă vezi că nu te fluieră milițianul, adică opinia publică, mai treci și a doua oară fără probleme.”, susține scriitorul. Guvernul Tăriceanu a introdus o portiță în lege Scriitorul susține că în 2005, Guvernul Tăriceanu a fost cel care a introdus portița ordonanțelor de urgență în cazuri speciale. Acesta afirmă că Guvernul Bolojan, potrivit Constituției, nu se poate ocupa decât de întreținerea administrativă a Palatului Victoria. „În 2005, când tot așa nu avea voie să facă nimic, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanță de urgență în care a introdus portița asta. Sunt date anumite legi care sunt de urgență și pot fi să fie inițiate. Curtea Constituțională și Parlamentul au oprit la acel moment. Spiritul Constituției este foarte clar. De ce a luat Constituția dreptul guvernului demis de a iniția lege și a face ordonanță? Pentru că guvernul demis nu e ce face Bolojan acum. Acela este un guvern de întreținere a clădirii.”, explică jurnalistul. OUG nr. 76/2005, adoptată de Guvernul Tăriceanu în iulie 2005, prin care a fost modificată Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Prin această ordonanță a fost introdusă excepția potrivit căreia un Guvern al cărui mandat a încetat poate iniția proiecte de lege și ordonanțe de urgență în anumite situații. Cazurile excepționale au fost pentru: aplicarea programului de guvernare, administrarea treburilor publice, ori în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Sorin Grindeanu trebuia să respingă legea salarizării a lui Pîslaru Jurnalistul îl critică pe Sorin Grindeanu că nu a respins legea salarizării unice. Acesta susține că liderul social-democraților trebuia să sesizeze că legea salarizării a fost trimisă de Pîslaru care este un ministru demis și se încalcă Constituția. „Ori în momentul în care în momentul în care s-a pus problema jaloanelor PNRR, normal era ca Grindeanu să spună legea cutare a fost trimisă de Pîslaru și este încălcată Constituția.”, afirmă Cristoiu PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat pe 18 și 19 iulie 2026 consultări la Parlament cu reprezentanții sindicatelor. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare.
Sorin Grindeanu cere adoptarea urgentă a legilor din PNRR. Liderul PSD: Este exclus ca PSD să susțină această variantă a Legii salarizării
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut luni partidelor politice ca atenția să fie concentrată asupra economiei și a jaloanelor din PNRR, nu asupra „jocurilor de culise, funcțiilor și nicidecum orgoliilor politice”. El a declarat că România riscă să piardă fonduri importante dacă proiectele restante nu sunt adoptate la timp și a anunțat că PSD nu va susține actuala formă a Legii salarizării. „În mod evident, prioritatea numărul unu a României în acest moment este situația economică. Punct. Nu jocurile de culise, nu funcțiile și nicidecum orgoliile politice. România nu trebuie să fie terenul de joacă al nimănui. Românii s-au săturat să vadă cum partidele își măsoară orgoliile la televizor în timp ce legile din PNRR trenează și afectează și mai mult stabilitatea economică a țării”, a transmis liderul PSD. Acesta a lansat și un avertisment către toate formațiunile politice, cerând accelerarea adoptării proiectelor necesare pentru accesarea fondurilor europene. „De aceea, transmit un avertisment serios tuturor partidelor. Să lase politica deoparte și să arate că singura preocupare este legată de economie și PNRR”, a declarat Grindeanu. Potrivit lui Sorin Grindeanu, în Parlament au fost depuse „patru proiecte din cele șase restante. În continuare, legea salarizării și Legea integrității nu au fost depuse. În ceea ce privește proiectele existente, poziția Partidului Social Democrat este foarte clară” Președintele Camerei Deputaților a precizat că PSD susține proiectele privind modificarea Codului administrativ, sistemul de recompensare a performanței pentru angajații ANAF și Vamă. Despre Codul Urbanismului, Grindeanu a spus că PSD îl susține, „dar cu mențiunea că pentru București, autorizațiile de construire trebuie să treacă la Primăria Capitalei, conform Referendumului, dar din mandatul următor. Nu suntem de acord să susținem acest demers acum, când în funcția de primar se află un om care este anchetat de DNA tocmai pentru că ar fi luat șpagă ca să dea autorizații.” De asemenea, Grindeanu a declarat că PSD va vota legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire doar în forma amendată de PSD și UDMR. „Toate aceste legi însumează peste 3 miliarde de euro pe care România îi poate folosi pentru a continua construcția de autostrăzi, școli și spitale”, a afirmat acesta. Referindu-se la Legea salarizării, președintele Camerei Deputaților a spus că PSD lucrează împreună cu sindicatele la un set de amendamente care să facă proiectul mai echitabil și compatibil cu limitele bugetare. „Am fost informat de Florin Manole că a finalizat întâlnirile cu sindicatele. PSD lucrează în acest moment împreună cu organizațiile sindicale la o serie de amendamente consistente, prin care să facem o lege mai echitabilă care să respecte și anvelopa bugetară. Este clar că în actuala formă, PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea și care taie din banii profesorilor, medicilor sau militarilor”, a declarat Grindeanu. În ceea ce privește Legea integrității, Sorin Grindeanu a precizat că PSD așteaptă ca proiectul să fie depus în Parlament și că formațiunea „va susține doar o variantă care nu slăbește la ordin politic din atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Îmi doresc ca cei din USR să înțeleagă că nu se pot folosi de urgența PNRR pentru a scăpa de problemele cu legea pe care le au liderii lor. Acest lucru ar fi inadmisibil.”.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România intră în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt îndeplinite Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții. Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp. În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Restanțe la Mediu, Energie și Agricultură Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Instituțiile românești trebuie să închidă toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atât timp cât există constatări nesoluționate sau măsuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare. Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor. Legile sau ordonanțele adoptate acum nu trebuie să anuleze ori să slăbească reforme pe care Comisia Europeană le-a considerat deja îndeplinite în cererile anterioare. În caz contrar, România se poate confrunta inclusiv cu suspendarea plăților sau recuperarea unor fonduri. Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și Cererea numărul 6. Aceasta are o valoare brută de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimată să fie încasată efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde în granturi și 1,84 miliarde în împrumuturi. Împreună, ultimele două cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, România trebuie însă să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu la 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde sunt împrumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine în principal din diminuarea componentei de împrumuturi și din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. România, în sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfârșitul lunii iulie. Presiunea este amplificată și de situația finanțelor publice. Chiar nota MIPE avertizează că pierderea finanțărilor europene ar putea accentua deteriorarea situației fiscale a României. România a încasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4. Comisia Europeană a constatat că au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției. Succesul următoarelor două cereri va depinde însă de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a închide în câteva săptămâni reforme și investiții amânate timp de mai mulți ani.
Ce l-a scos din sărite pe Bolojan în Vrancea
Întrebat de ziariști cum a fost posibil ca România să nu reușească să îndeplinească 38 dintre cele 50 de jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cele 11 luni de când este premier, Ilie Bolojan a catalogat întrebarea drept „tendențioasă” și a reacționat vizibil iritat. „Întrebarea este tendențioasă. În Parlament trebuie să meargă nouă proiecte de legi. Celelalte jaloane se rezolvă prin ordine de ministru și hotărâri de guvern”, a declarat Bolojan, potrivit sursei citate. Bolojan: Ministerele au avut timp să rezolve jaloanele Premierul susține că problemele majore sunt cele care țin de componenta parlamentară și că ministerele responsabile au avut timpul necesar pentru a rezolva reformele asumate. „Problemele importante sunt cele pe componenta parlamentară. Fiecare minister coordonator de reformă a avut posibilitatea să rezolve jaloanele în perioada în care a considerat de cuviință. Nu vor fi probleme pe îndeplinirea jaloanelor care țin de Guvernul României”, a mai spus acesta. Conferința de presă s-a încheiat la scurt timp după schimbul de replici cu jurnaliștii. Miliarde de euro blocate în PNRR Potrivit informațiilor prezentate de Gândul, România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro, sumă brută, prin cererile de plată 5 și 6 din PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Aceeași sursă notează că neîndeplinirea jaloanelor ar putea aduce penalizări estimate la peste 15 miliarde de euro, sumă mai mare decât fondurile care ar mai putea fi încasate prin program.
Kelemen Hunor: Noul guvern trebuie format până în 10 – 15 iunie
Liderul UDMR a afirmat, la Digi 24, că estimările inițiale privind formarea Executivului până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie nu mai sunt realiste. „Eu inițial credeam că putem să avem în ultima săptămână din mai, prima săptămână din iunie, dar nu cred că vom avea această posibilitate”, a spus Kelemen Hunor. Potrivit acestuia, un nou guvern trebuie instalat cel târziu până în 10-15 iunie, pentru ca Parlamentul să poată organiza o sesiune extraordinară și să adopte actele normative necesare. „Trebuie să avem până la jumătatea lunii iunie, ca să existe timp de două săptămâni sau trei săptămâni cu o sesiune extraordinară, să trecem acele proiecte care sunt necesare pentru a atinge jaloanele din PNRR”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a subliniat că prioritatea actuală trebuie să fie adoptarea măsurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene. „După aceea putem să ne apucăm și să ne certăm din nou. Primul lucru este să faci treabă”, a afirmat acesta.