Din 16.000 de candidați, numai două românce s-au ales cu jobul de vis. Sunt plătite să călătorească, dar trebuie să îndeplinească o condiție
Din 16.000 de candidați, numai două românce s-au ales cu locul de muncă mult visat: Julia și Nora din Cluj-Napoca. Potrivit Știrile PRO TV, vor călători în jurul lumii, timp de o lună. Cât vor câștiga lunar? 10.000 de euro! Însă, trebuie să aibă cheltuieli reduse și să își împărtășească poveștile din vacanță. Tinerele vor călători în Japonia, Kazahstan, Fiji și Bolivia. Nora Catană este manager de proiect într-un ONG cultural, iar prietena ei, Julia Vădan, studiază psihologia în Olanda. Călătoria nu este ușoară: trebuie să cheltuiască cât mai puțin, pentru ca banii economisiți să le rămână lor. Ele vor să demonstreze că se poate călători fără a cheltui prea mulți bani și că oricine poate să o facă. Costin Busioc a călătorit în peste 50 de țări și spune că flexibilitatea este foarte importantă. La competiția internațională de călătorit, România s-a clasat pe locul 3, imediat după Polonia și Spania. Autorul recomandă: 80.000 de locuri de muncă au rămas vacante în sectorul turistic și HoReCa: De disperare, angajatorii recrutează activ chiar și în străinătate
În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din București a informat că sunt oferite 399 de locuri de muncă pentru români în Uniunea Europeană, prin intermediul Eures România. ANOFM precizează că pentru ocuparea posturilor vacante, angajatorii solicită experiență sau calificare în domeniu, precum și cunoștințe de bază și cunoașterea limbii engleze și a limbii statului respectiv. Contractele de muncă sunt cu durată sezonieră sau permanentă. Suedia – 130 de posturi (mecanic macarale şi echipamente de ridicat, mecanic turnare continuă, mecanic laminor, mecanic de întreţinere – instalaţie de hidrogen, electrician – turnare continuă, tehnician de laborator, electrician, operator de macara şi logistică, operator proces); Germania – 90 de posturi (izolator, educatoare/educator, lucrător ajutor în podgorie, zugrav-tencuitor, lucrător fermă, sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, lucrător în producţie – procesare produse din carne); Italia – 65 de posturi (şofer autobuz, lucrător în domeniul sportului şi al pregătirii fizice – animator/animatoare centru de vacanţă). Norvegia – 51 de posturi (îngrijitor animale, muncitor în producţie – industria piscicolă); Finlanda – 34 de posturi (muncitor prefabricate elemente beton); Austria – 8 posturi (operator robot – placare cu laser, strungar universal, tehnician mecanic, tehnician electrician, operator CNC, mecanic auto); Olanda – 6 posturi (culegător de pere); Malta – 6 posturi (manager de licitaţii – la distanţă/hibrid, coordonator de laborator şi responsabil academic, medic veterinar, inginer de proiect ELV, senior dezvoltator software BAS – Business Administration Systems); Spania – 5 posturi (tehnician de întreţinere a ascensoarelor); Danemarca – două posturi (dulgher, zidar); Franţa – un post (chirurg stomatolog) Slovenia – un post (dentist). Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Parteneriat între ANOFM și BAT România pentru dezvoltarea socială și economică a județelor afectate de contrabandă
Viitorul e aici: AI-ul care îți fură jobul în 6 luni. De la browser la asistent personal ultrainteligent
Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului de inteligență artificială Perplexity, a lansat un avertisment clar pentru toți angajații din birouri: unele joburi ar putea dispărea complet în doar șase luni. Declarația lui vine pe fondul dezvoltării rapide a Comet, un browser AI revoluționar capabil să transforme zile întregi de muncă într-un simplu prompt. Potrivit lui Srinivas, recrutorii și asistenții executivi sunt primii pe lista celor care ar putea fi înlocuiți. Într-un episod recent al podcastului „Decoder” de la The Verge, acesta a explicat că noua generație de AI-uri nu se mai limitează la a ajuta, ci se pregătește să preia complet sarcinile. “Munca unui recrutor pe o săptămână poate fi redusă la un singur prompt”, a declarat el, oferind un exemplu de scenariu în care AI-ul caută candidați, le extrage informațiile de contact, redactează e-mailuri personalizate și programează întâlniri, totul fără intervenție umană. Aravind Srinivas, CEO Perplexity Foto: Street Investment gComet nu este doar un motor de căutare mai deștept, ci un agent AI capabil să execute sarcini complexe de la început până la sfârșit. Accesează aplicații ca Gmail și Google Calendar, trimite invitații, actualizează statusuri și pregătește briefuri automate pentru ședințe. Este, în esență, un angajat virtual care nu obosește, nu cere salariu și nu face pauze. O revoluție a muncii: joburile devin prompturi Transformarea propusă de Perplexity nu e doar una tehnologică, ci o redefinire completă a modului în care lucrăm. Angajatul viitorului nu mai execută sarcini, ci setează obiective și supervizează agentul AI care le îndeplinește. Este o mutare de la muncă activă la delegare totală, într-un ritm pe care puțini îl anticipau ca fiind atât de rapid. Comet, încă în dezvoltare, promite să devină complet funcțional în cel mult un an. Srinivas mizează pe noile modele de inteligență artificială – cum ar fi GPT-5 sau Claude 4.5 – pentru a depăși ultimele obstacole în materie de raționament și autonomie. “Sunt aproape sigur că în șase până la douăsprezece luni AI-ul va putea gestiona totul de unul singur”, susține el. Această estimare agresivă nu e doar o predicție tehnologică, ci un semnal de alarmă. Dacă ai un job în resurse umane sau ești asistent, ar fi momentul să-ți regândești viitorul profesional. În ritmul actual, AI-ul nu mai e un instrument, ci un posibil înlocuitor. Și nu vorbim despre decenii în viitor, ci despre trimestre fiscale. Mai mult decât atât, Srinivas nu vrea doar un AI inteligent, ci un sistem de operare digital. El vede în Comet un instrument care rulează permanent în fundal, gestionând zeci de procese în paralel. Un utilizator ar putea lansa mai mulți “asistenți Comet” pentru diferite sarcini și apoi să își vadă de alte lucruri în timp ce AI-ul muncește. Între eliberare și pierderea jobului: ce facem noi, oamenii? Din perspectiva lui Srinivas, acest tip de automatizare extremă este un pas înainte spre libertate personală. În viziunea lui, oamenii vor avea mai mult timp pentru relaxare, social media și activități recreative, în timp ce AI-ul face „munca de jos”. “Oamenii vor alege divertismentul în locul muncii intelectuale”, spune el optimist. Totuși, această variantă roz a viitorului nu ia în calcul impactul economic iminent. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni a căror muncă e înlocuită? Desigur, unii se pot reinventa ca “orchestratori de AI”, însă pentru mulți, opțiunile vor fi limitate. Această automatizare masivă aduce un nou val de incertitudine, dar și de oportunitate. În funcție de cum alegi să te adaptezi, AI-ul poate fi fie un rival, fie un aliat. Un lucru e sigur: dacă jobul tău constă în colectarea de date, programări și emailuri, trebuie să te pregătești pentru schimbare. În cele din urmă, ceea ce propune Perplexity e mai mult decât o simplă unealtă digitală. Este un catalizator al unei transformări radicale a forței de muncă. Și dacă CEO-ul lor are dreptate, viitorul muncii nu e peste 10 ani. E deja la ușă.
Suntem caii secolului XXI: cum roboții ne vor lăsa fără joburi până în 2045, conform specialiștilor
Dacă ai impresia că mai e mult până când roboții îți vor lua locul de muncă, e posibil să fii deja în întârziere. Potrivit cercetătorului Adam Dorr, director de cercetare la RethinkX și expert în disrupții tehnologice, până în 2045 aproape toate locurile de muncă umane vor fi înlocuite de inteligența artificială și roboți umanoizi. Avertismentul lui vine după studierea a peste 1.500 de transformări tehnologice din istoria umanității, iar concluzia este categorică: suntem la un pas de colapsul pieței muncii așa cum o știm. Dorr, potrivit The Guardian, compară această tranziție cu revoluții anterioare care au redefinit civilizația: caii înlocuiți de automobile, lămpile cu gaz de becurile electrice, aparatele foto analogice de camerele digitale. Numitorul comun? O tehnologie mai ieftină, mai bună și mai eficientă a făcut ca metoda anterioară să devină irelevantă. Iar acum, ținta noii revoluții suntem chiar noi – oamenii. „Dacă o mașină poate face o muncă mai ieftin și mai bine, nu există niciun motiv economic pentru a păstra omul în acel rol”, explică Dorr. Deja, costurile AI-ului scad constant, iar capabilitățile cresc exponențial. Este un tipar de creștere pe care l-am mai văzut și care, odată început, nu se oprește decât când totul a fost transformat. Ce mai rămâne de făcut când roboții fac totul mai bine? Și totuși, predicția nu este una exclusiv apocaliptică. Dorr vorbește despre un viitor dual: unul în care, dacă tranziția e gestionată inteligent, omenirea ar putea experimenta pentru prima dată în istorie o eră a „super-abundenței”. O lume în care munca devine opțională, iar bunăstarea nu mai este condiționată de 8 ore pe zi într-un birou sau fabrică. Dar acest scenariu pozitiv este departe de a fi garantat. Dacă revoluția AI este prost gestionată, avertizează Dorr, ne așteaptă o epocă de inegalitate extremă, polarizare și oligarhie digitală. Câțiva giganți tehnologici vor controla producția, distribuția și accesul la resursele automate, iar restul omenirii riscă să devină spectator. Chiar și în domeniile unde valoarea umană pare de neînlocuit – antrenori personali, terapeuți, eticieni, educatori – AI-ul avansează rapid. Deja există asistenți virtuali care oferă terapie, algoritmi care oferă sfaturi de viață și AI-uri care concurează la examenele medicale sau juridice. Dacă în trecut oameni și AI colaborau, precum jucătorii de șah care foloseau programe ajutătoare, în curând omul va deveni frâna în proces, nu partenerul. Pregătește-te sau fii înlocuit: viitorul nu așteaptă „Mai avem o generație pentru a ne pregăti”, spune Dorr. Nu e vorba doar despre adaptarea forței de muncă, ci despre regândirea completă a modului în care funcționează economia și societatea. Venitul universal garantat, educația continuă, reconversia profesională, reglementarea giganților tehnologici – toate acestea devin subiecte urgente, nu ipoteze teoretice. Mai grav e că numărul meseriilor care pot supraviețui acestei schimbări este limitat, iar populația globală este de miliarde. Dorr estimează că nici măcar un procent semnificativ dintre oameni nu va mai avea un rol util pe o piață economică dominată de AI. Într-un astfel de scenariu, munca, așa cum o cunoaștem, ar putea deveni o amintire – iar cu ea, identitatea profesională, rutina zilnică și sensul vieții pentru mulți. Ca orice revoluție, și aceasta vine cu riscuri, dar și cu oportunități. Ceea ce contează este cum ne poziționăm. Vei fi printre cei care se reinventează, care învață să colaboreze cu AI-ul sau să creeze valoare umană ireductibilă? Sau vei fi parte din cei care, precum Kodak, nu au văzut valul care venea? Concluzie: roboții nu vin, sunt deja aici. Iar viitorul în care inteligența artificială înlocuiește oamenii nu mai e o predicție science-fiction, ci o traiectorie logică, argumentată și documentată. Întrebarea nu e dacă va veni schimbarea, ci dacă ești pregătit pentru ea.
Inteligența artificială te-ar putea lăsa fără job: Avertismentul direct al șefului Ford zguduie lumea birourilor
Inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie de viitor, ci o realitate care începe să remodeleze în profunzime piața muncii. Declarațiile recente ale CEO-ului Ford, Jim Farley, au tras un semnal de alarmă clar și brutal: milioane de joburi de birou ar putea fi eliminate în următorii ani din cauza progresului accelerat al AI-ului. Iar el nu este singurul lider din industrie care crede acest lucru. Farley a spus „partea tăcută” cu voce tare, la Festivalul Aspen Ideas, acolo unde a vorbit fără menajamente despre impactul direct al inteligenței artificiale asupra clasei de mijloc și asupra angajaților cu gulere albe. Potrivit lui, AI-ul nu doar că va spori productivitatea companiilor, dar va înlocui direct o mare parte dintre angajați. Un viitor în care AI-ul devine colegul… sau înlocuitorul tău Declarația-cheie a CEO-ului Ford a fost simplă, dar neliniștitoare: „AI-ul va lăsa mulți angajați de birou în urmă.” Farley estimează că până la jumătate dintre joburile de birou din Statele Unite ar putea fi înlocuite de AI. Chiar dacă nu a oferit o cronologie exactă sau o sursă concretă, implicațiile sunt evidente: domeniile ce implică activități repetitive, analitice sau administrative sunt cele mai expuse. Aici intră contabilii, operatorii de date, secretarele, dar și multe posturi din resurse umane sau vânzări. Această tranziție nu este o simplă predicție. La același eveniment, CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a spus clar că ar înlocui angajați cu AI, dacă acest lucru duce la eficiență. Iar Marc Benioff, de la Salesforce, a recunoscut că deja între 30 și 50% din munca din companie este efectuată de algoritmi. Conform estimărilor World Economic Forum, în următorii cinci ani, aproximativ 40% din competențele angajaților actuali vor deveni irelevante sau vor necesita reconversie profesională. Așadar, nu vorbim doar despre pierderea joburilor, ci și despre o nevoie acută de recalificare, într-un ritm alert. Declarațiile lui Farley vin într-un context în care tot mai mulți americani își reconsideră opțiunile de educație. Un sondaj recent arată că o treime dintre cetățenii SUA ar recomanda acum școala profesională în locul unui program universitar clasic de patru ani. Motivația este simplă: AI-ul poate scrie rapoarte, poate gestiona baze de date și poate chiar crea cod, dar nu poate construi o casă, repara un motor sau instala o rețea electrică. Nu încă. Farley a subliniat că meseriile tehnice, manuale și specializate, precum cele din construcții, inginerie sau mentenanță, sunt în acest moment mult mai „rezistente” la automatizare decât joburile de birou. În acest context, viitorul profesional ar putea aparține celor care lucrează cu mâinile, nu doar cu tastatura. Schimbarea de paradigmă ridică întrebări despre rolul actual al universităților și relevanța unor specializări care nu mai corespund cererii pieței. Într-o lume dominată de AI, competențele umane vor trebui regândite în funcție de ceea ce algoritmii încă nu pot face: gândirea creativă autentică, empatia, intervențiile fizice în medii necontrolate. Pericolul care vine din Est: tehnologia auto din China Pe lângă discuția despre AI, Farley a mai adus în atenție un alt risc major pentru industria americană: avansul fulgerător al producătorilor auto chinezi. Potrivit acestuia, tehnologia încorporată în mașinile chinezești este deja „mult superioară” celei dezvoltate în Vest. Iar calitatea generală a acestor vehicule le transformă într-o amenințare reală pentru companiile tradiționale din Detroit. Este o declarație surprinzătoare, venită din partea unui CEO american, dar și o recunoaștere a faptului că piața globală a fost deja influențată de rapiditatea cu care China inovează. Dacă AI-ul destabilizează joburile de birou, tehnologia auto din China pune presiune pe angajații din producție și pe ecosistemele industriale occidentale. Această dublă amenințare – AI din interior și competiția globală din exterior – sugerează că firmele americane și forța de muncă vor trebui să se adapteze din mers, fără luxul de a aștepta „vremuri mai stabile”. Ce urmează? Din perspectiva lui Jim Farley, direcția este clară: AI-ul nu poate fi oprit. Poate fi însă înțeles, reglementat și integrat inteligent în procesele de muncă. Însă asta presupune ca angajații, companiile și instituțiile de educație să colaboreze pentru a reconfigura traseele profesionale și a evita o criză de proporții în rândul clasei de mijloc. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de tehnologie, ci de decizii umane. Decizii care vor determina dacă AI-ul va fi un partener sau un înlocuitor. Într-o eră a incertitudinii, adaptabilitatea devine noua superputere. Iar cei care aleg să se reorienteze acum vor avea un avantaj decisiv în economia viitorului apropiat.
Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.
Un service de BMW caută 10 mecanici auto. Oferă salariu 9000 lei
Un service auto din Capitală care repară automobile de marcă germană BMW, a publicat un anunț de angajare pe platforma TikTok. Reprezentanta unității a anunțat că vor fi angajați 10 mecanici auto. Ce trebuie să facă și cât este salariul? Mecanicii trebuie să știe să schimbe componentele unor mașini de marcă BMW. „Căutăm 10 mecanici pentru noua noastră locație din Otopeni. Trebuie să știi să schimbi distribuții la BMW, plăcuțe, revizii motor, capace culbutori, și așa mai departe. Dar dacă ști să folosești diagnoza bine, asta se va reflecta în salariul tău și automat o să-l ducă mai sus”. Mecanicii lucrează de luni până vineri, timp de opt ore. „Programul este de luni până vineri, de la 9 la 18. Și avem o pauză de masă de la 12 la 13. Așa arată service-ul nostru de pe Preciziei, șapte rampe, scule nou nouțe și standarde ridicate de ordine și curățenie. Dacă ești interesat, lasă CV-ul tău”. Salariu atractiv „Poți câștiga 9.000 lei pe lună”, a spus reprezentanta pe TikTok. @axmservicebmwDaca vrei sa faci parte din echipa AXM, asteptăm CV-ul tău pe WhatsApp sau email 📧 📍Service-ul nostru se află în Bucuresti!♬ original sound – AXM SERVICE BMW Potrivit robin.jobs, un mecanic auto din Germania are în medie un salariu lunar de 1.308 euro. Anual, câștigă 15.700 euro. Mecanicii auto experimentați ajung să câștige după ani de vechime în jur de 2.281 euro lunar, adică 27.380 euro anual. Reacțiile internauților Unii internauți care au plecat să muncească ca mecanici auto în străinătate au reacționat favorabil la oferta salarială. „Eu lucrez la service BMW în Germania cu școala făcută aici , folosesc diagnoză BMW și nu numai . Aș vrea să mă retrag în țară după 23 de ani de Germania și aș vrea tot în domeniu să lucrez , ce condiții ar fii ? Sănătate” „la banii ăștia plec acum din Germania” Alții au fost mai puțin încântați: „acesta este salar pentru necalificat nu Mecanic” „9000 lei net sau brut ????” „eu castig 700 de Euro la o singura distributie asta inseamna o singura zi nu o luna” Sursa Foto: Profimedia Citește și: Un patron de service auto este EXASPERAT de creșterile de salarii cerute de angajații săi: „În momentul de față au 6.500 lei și vor mai mult” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Tot mai mulți oameni rămân șomeri din cauza inteligenței artificiale: Ce locuri de muncă sunt cele mai vizate
Jurnaliști, artiști și copywriteri din întreaga lume sunt înlocuiți cu AI, în ciuda protestelor și a lipsei unor reglementări clare. Valul de automatizare bazat pe inteligență artificială începe să afecteze grav sectoare creative precum jurnalismul, ilustrația sau copywritingul, iar pentru unii profesioniști impactul este devastator. Trei povești recente, din Polonia, Indonezia și Marea Britanie, arată, dacă mai era nevoie, amploarea acestei tranziții forțate, scrie The Guardian. Jurnaliștii, printre primii care sunt înlocuiți de AI În Cracovia, jurnalistul Mateusz Demski, în vârstă de 31 de ani, a fost concediat în 2024 de la Radio Kraków, alături de alți colaboratori part-time. Deși li s-a spus că decizia are la bază probleme financiare, câteva luni mai târziu postul a lansat emisiuni prezentate de avatare AI, fiecare cu personalitate și biografie fabricate. Una dintre emisiuni simula un interviu cu poeta Wisława Szymborska, decedată în 2012, fapt care a stârnit reacții dure în rândul ascultătorilor și al comunității culturale. Demski și alți colegi au lansat o petiție semnată de zeci de mii de persoane, iar postul a renunțat ulterior la proiectul cu AI. În locul acestuia, emisiunile sunt acum gestionate de studenți, o soluție mai ieftină, dar considerată de Demski preferabilă avatarelor. Nici artiștii nu o duc mai bine de când a apărut inteligența artificială În Bandung, Indonezia, ilustratoarea Lina Meilina, 30 de ani, resimte un declin sever al cererii pentru lucrările sale personalizate de când AI-ul a devenit larg accesibil. Comenzile lunare au scăzut de la 15 la cinci, iar cazurile de abuz asupra artei sale s-au înmulțit. Unele dintre personajele create de ea au fost reproduse cu AI în contexte nepotrivite. Platformele nu intervin, iar guvernul indonezian folosește la rândul său imagini AI în campanii oficiale. Meilina se gândește să renunțe la ilustrație în favoarea realizării de recuzite pentru cosplay. Texte sterile, scrise de AI, în locul copywriter-ilor umani Nu în ultimul rând, în Marea Britanie, Annabel Beales, 49 de ani, a fost concediată de la centrul de grădinărit unde lucra ca copywriter. Deși angajatorul i-a promis stabilitate, a fost înlocuită cu conținut generat de ChatGPT la doar câteva luni după ce și-a obținut jobul visat. Site-ul companiei conține acum doar texte sterile, fără „voce umană”. Beales lucrează în prezent ca asistentă administrativă, dar rămâne marcată de experiența pierderii carierei pentru care s-a pregătit.
Inteligența artificială sabotează locurile de muncă ale femeilor: realitatea pe care n-o poți ignora
Într-o epocă în care inteligența artificială (AI) este prezentată drept soluția supremă pentru productivitate și progres, o realitate neplăcută se conturează tot mai clar: AI afectează în mod disproporționat locurile de muncă ocupate de femei. Deși promisiunea tehnologiei este una de eliberare și eficiență, cifrele arată că automatizarea riscă să adâncească inegalitățile de gen din piața muncii — și o face deja. Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (ILO) avertizează că femeile din țările dezvoltate sunt de trei ori mai expuse la automatizare decât bărbații. Mai exact, 9,6% dintre femeile angajate în economii cu venituri mari lucrează în domenii cu „potențial ridicat de automatizare”, comparativ cu doar 3,5% dintre bărbați. Iar această discrepanță nu e întâmplătoare. Locurile de muncă „feminine”, primele pe lista AI Femeile din economiile dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la impactul AI dintr-un motiv simplu: ele domină sectoarele administrative, clericale și de introducere a datelor — exact acele domenii pe care AI le poate automatiza rapid și eficient. Așadar, inteligența artificială nu lovește la întâmplare, ci urmează trasee deja marcate de inegalitate. Este vorba, de fapt, de o continuare a unei tendințe istorice. Deși în ultimii ani diferențele în ceea ce privește orele lucrate de femei și bărbați s-au redus considerabil, diferențele salariale persistă. Munca femeilor este mai puțin plătită și mai predispusă să fie asociată cu sarcini domestice sau de îngrijire — neplătite și invizibile în statistici. Acum, pe lângă acest dezechilibru, se adaugă riscul real ca multe dintre puținele joburi plătite să fie înlocuite cu algoritmi. Și nu e vorba doar de riscul teoretic. În practică, locurile de muncă full-time sunt din ce în ce mai des „gig-ificate” — adică transformate în contracte temporare, plătite la sarcină, fără stabilitate sau beneficii. Angajatorii, fascinați de promisiunea AI de a reduce costurile și a crește eficiența, înlocuiesc oameni cu software. Iar acei oameni sunt, tot mai des, femei. Marc Andreessen și alți profeți ai Silicon Valley propovăduiesc o lume „salvată” de tehnologie. Dar, după cum avertizau încă din secolul XX savanți precum Einstein sau Stephen Hawking, tehnologia nu este un panaceu: în lipsa unor politici sociale corecte, ea are tendința să accentueze inegalitățile existente, nu să le diminueze. AI nu face excepție. Modelele algoritmice sunt construite pe baza unor seturi de date istorice — date care reflectă inegalitățile structurale din societate. Astfel, AI-ul preia și perpetuează prejudecăți legate de gen și rasă. Dacă o funcție a fost istoric ocupată de bărbați, AI-ul va învăța că bărbații sunt „mai potriviți” pentru acel post. Dacă salariile oferite femeilor au fost mai mici, AI-ul va replica acele scale salariale injuste. Această combinație între prejudecățile algoritmice și expansiunea rapidă a AI-ului pe piața muncii duce la un risc crescut de exploatare și excludere pentru femei. Iar problema nu se rezumă doar la cifre: e vorba de șanse reale pierdute, de cariere care dispar, de vieți destabilizate. Ce poți face tu în fața valului AI E clar că tehnologia nu poate fi oprită — dar poate fi reglementată, direcționată și umanizată. În loc să accepți pasiv ceea ce se întâmplă, e momentul să înveți să navighezi noul peisaj. Învață cum funcționează instrumentele AI, adaptează-ți competențele digitale, și nu te teme să ceri transparență în felul în care angajatorii implementează automatizările. În paralel, susține politici publice care protejează lucrătorii din sectoarele vulnerabile, inclusiv femeile din joburi administrative. Presiunea publică e un instrument mai puternic decât pare. Și nu uita: faptul că AI poate automatiza un loc de muncă nu înseamnă că trebuie să o facă. Decizia finală aparține tot oamenilor. Iar dacă tu, împreună cu alții, ridici vocea și ceri un viitor al muncii mai echitabil, poate că AI nu va fi un instrument de excludere, ci unul de emancipare. Dar asta depinde și de tine.