Tot mai mulți bani trimiși din România în țările asiatice. Sumele s-au dublat
În timp ce banii trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate sunt în scădere, muncitorii care vin din Asia să lucreze în România își întrețin familiile care au rămas în țările natale. Sumele trimise s-au triplat în ultimul timp. Muncitorii asiatici sunt tot mai căutați din cauza lipsei de personal în sectorul HoReCa și în domeniul construcțiilor. Mulți dintre aceștia lucrează din 2019 în România, ca muncitori necalificați în pizzerii. Câțiva dintre ei și-au prelungit contractele și au ajuns promovați ca bucătari. În primul trimestru, banii trimiși de muncitorii nepalezi din România în țara lor de origine s-au dublat: Trimestrul I 2024: 16 milioane de euro; Trimestrul I 2025: 30 milioane de euro; În 2020, ei au trimis 10 milioane de euro, iar în anul 2022 – circa 16 milioane de euro. Statul român a pus la dispoziție 100.000 de permise de muncă pentru angajați din afara Europei. Sumele trimise de muncitorii străini în țările de origine au crescut de la 271 milioane de euro în primul trimestru din 2024 la 354 de milioane de euro în primul trimestru din 2025. „Cerințele de pe piața muncii au făcut posibilă recrutarea internațională. Pentru anumite poziții din HoReCa și construcții, pentru că nu avem suficient personal, a fost o soluție”, a spus pentru TVR2 Alexandra Badea, expert HR. Sumele trimise de românii din diasporă în țară au scăzut de la 1,53 miliarde de euro în primul trimestru din 2024 la 1,43 miliarde de euro în primul trimestru din 2025. Radu Ciobanu, analist economic, avertizează: „Din păcate, aceste sume care pleacă din România nu fac bine situației macroeconomice din România. Cheltuielile vor fi fi făcute în statele respective. Dacă același ritm va continua, va trebui să fim mai atenți asupra sumelor de bani trimise în statele din Asia”. Cei mai mulți bani trimiși de către românii din diaspora în țară, în primul trimestru din acest an, au fost din Marea Britanie (384 milioane de euro), Germania (339 milioane de euro) și Italia (194 milioane de euro), potrivit statisticilor BNR. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: România ar putea fi SANCȚIONATĂ de Bruxelles din cauza muncitorilor asiatici care tranzitează ilegal spre țările vestice, în căutare de salarii mari
Povestea bărbatului care câștiga mai mulți bani decât știa ce să facă cu ei, dar a ajuns în pragul depresiei. Ce detaliu sumbru ascundea jobul său
Lachie Samuel este un bărbat care a plecat de acasă la 19 ani pentru a lucra ca muncitor FIFO („fly-in, fly-out”, deplasare cu avionul în zone izolate pentru perioade de lucru) în minele din vestul Australiei. Erau cinci zile de muncă istovitoare, urmate de două zile acasă și câștiga aproape 5.000 de dolari australieni (aproape 3.700 de lire sterline) pe săptămână. El povestește că, la început, stilul de viață era dificil, dar era compensat de salariul generos pe care îl primea lunar. „Făceai un schimb de 12 ore, te întorceai în tabără, mergeai la sală, apoi direct la pub, unde comandai câte băuturi voiai”, povesteşte el. Dar, deși primea „mai mulți bani decât știa ce să facă cu ei”, el a descoperit foarte curând partea întunecată a muncii în locuri atât de izolate pentru perioade lungi. Și, pe măsură ce izolarea își făcea loc, tânărul plin de entuziasm și-a început drumul spre autodistrugere, cheltuindu-și veniturile pe alcool și droguri. Primul moment de cumpănă a fost în 2013, când a primit un telefon prin care era informat că partenera lui a încercat să își ia viața. Însă, după ce a cerut sfatul șefului său de echipă, i s-a spus că „dacă chiar ar fi vrut să o facă, ar fi făcut-o”. Iar el, în loc să meargă acasă, a decis să rămână în Kargoolie, îngropându-și tristețea în muncă. Mai mult, a cerut să treacă de la programul de cinci zile de lucru cu două libere, la patru săptămâni de muncă și doar o săptămână liberă O decizie pe care avea să o regrete amarnic pentru că, la scurt timp, Lachie și partenera sa s-au despărțit, lucru care l-a aruncat într-un „loc întunecat”, după cum spune chiar el. A început să se certe cu colegii de muncă și a fost în cele din urmă trimis acasă, la Perth, doar că acolo nu avea prieteni sau familie. Iar fără o rețea de sprijin și purtând „o mare povară de rușine”, Lachie și-a irosit economiile pe alcool, droguri și aventuri amoroase. Însă, la scurt timp, fosta iubtă l-a sunat să îi spună că este însărcinată cu copilul lui. După luni de încercări eșuate de a-și demonstra rolul de tată, ea s-a mutat pe coasta de est. După ce își regăsise scopul în viață ca părinte, mutarea a însemnat pentru el pierderea „ultimei bucăți de identitate”, lucru care, în mod tragic, l-a împins în pragul colapsului. „Îmi amintesc momentele de după, plângând, gândindu-mă cum aproape că i-am luat tatăl fiicei mele. Sunt foarte norocos că, fiind persoana egoistă care eram, am ales să găsesc un motiv să devin un om mai bun pentru ea”, a spus el, potrivit The Sun. După tentativa de sinucidere și afundarea în datorii, proaspătul tată a fost nevoit să se întoarcă în mină, unde a lucrat în următorii trei ani. Acum, el își împărtășește experiențele și lupta cu problemele de sănătate mintală altor muncitori FIFO, pentru a-i ajuta pe cei din breaslă. Sfaturile sale pentru oricine vrea să înceapă un job FIFO sunt să se întrebe de ce își dorește cu adevărat asta și ce anume îl atrage la acest tip de muncă, mai ales că – în ultimii ani – rețelele sociale au fost inundate cu conținut care promovează acest stil de viață. Dar Lachie îi avertizează pe toți cei care sunt dornici să încerce: „Trebuie să știți că dormitorul va fi plin de mucegai, toaleta nu va fi curățată, peste tot va fi mizerie. Speri doar ca patul să fi fost schimbat de la ultima persoană care a stat acolo”. FOTO – Instagram/Lachie Samuel
Microsoft a realizat o listă cu meseriile viitorului. Ce joburi vor dispărea din cauza revoluției A.I.
Apariția lui ChatGPT le-a adus oamenilor o nouă modalitate pentru găsirea informațiilor, planificări și îmbunătățirea comunicării. Pe de altă parte, tehnologia revoluționară vine cu un mare dezavantaj: ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă. Într-un raport realizat de Microsoft, s-a descoperit că munca la birou ar putea dispărea în viitor, deoarece inteligența artificială poate îndeplini o parte semnificativă din sarcinile angajaților din categoria „gulerele albe”. Prin examinarea a 200.000 de conversații anonime dintre utilizatorii din SUA și chatbot-ul Bing Copilot, colectate între ianuarie și septembrie 2024, cercetătorii au constatat într-un raport: „Am descoperit că cele mai frecvente activități de lucru pentru care oamenii solicită asistență din partea inteligenței artificiale implică colectarea de informații și scrierea acestora, în timp ce cele mai frecvente activități pe care le desfășoară inteligența artificială în sine sunt furnizarea de informații și asistență, scrierea, predarea și consilierea”. Pe baza constatărilor, acestea sunt primele 10 locuri de muncă cel mai puțin sigure din punct de vedere al inteligenței artificiale: Interpreții și traducătorii Istoricii Însoțitoarele de pasageri Reprezentanții de vânzări de servicii Scriitorii Reprezentanții de servicii pentru clienți Programatorii de instrumente CNC (controlere numerice computerizate) Operatorii telefonici Agenții de bilete și funcționari de călătorie Prezentatorii de știri DJ radio Potrivit CNBC, raportul a menționat și ocupațiile care ar putea să reziste la inteligența artificială, cel puțin, până la apariția roboților la scară largă. În mare, sunt ocupațiile care implică muncă fizică. Flebotomist Asistent medical Lucrător la îndepărtarea materialelor radioactive Zugrav și tencuitor Îmbălsămător Operator de instalații și sisteme Stomatolog Montator și reparator de termopane Mecanic naval Reparator de anvelope „Asta nu înseamnă că un robot va veni să vă ia locul de muncă mâine. Dar pentru a rămânecompetitivi pe piața muncii în continuă schimbare de astăzi, ar trebui să învățați tot ce puteți despre instrumentele de inteligență artificială și cum le puteți utiliza în beneficiul angajatorului dvs., a spus Jensen Huang, cofondator și CEO al Nvidia. „Fiecare loc de muncă va fi afectat. Este inevitabil”, a declarat Huang, în vârstă de 62 de ani, la Conferința Globală 2025 a Institutului Milken, pe 6 mai. Compania sa de 4,2 trilioane de dolari proiectează plăci video, dar și cipurile de computer care alimentează instrumente de inteligență artificială populare. „Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza unei inteligențe artificiale, dar îți vei pierde locul de muncă din cauza cuiva care folosește inteligența artificială.” Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Prevestirea înfricoșătoare a unui expert în AI: Doar trei meserii practicate de oameni vor mai exista după anul 2045, în țările dezvoltate
Din 16.000 de candidați, numai două românce s-au ales cu jobul de vis. Sunt plătite să călătorească, dar trebuie să îndeplinească o condiție
Din 16.000 de candidați, numai două românce s-au ales cu locul de muncă mult visat: Julia și Nora din Cluj-Napoca. Potrivit Știrile PRO TV, vor călători în jurul lumii, timp de o lună. Cât vor câștiga lunar? 10.000 de euro! Însă, trebuie să aibă cheltuieli reduse și să își împărtășească poveștile din vacanță. Tinerele vor călători în Japonia, Kazahstan, Fiji și Bolivia. Nora Catană este manager de proiect într-un ONG cultural, iar prietena ei, Julia Vădan, studiază psihologia în Olanda. Călătoria nu este ușoară: trebuie să cheltuiască cât mai puțin, pentru ca banii economisiți să le rămână lor. Ele vor să demonstreze că se poate călători fără a cheltui prea mulți bani și că oricine poate să o facă. Costin Busioc a călătorit în peste 50 de țări și spune că flexibilitatea este foarte importantă. La competiția internațională de călătorit, România s-a clasat pe locul 3, imediat după Polonia și Spania. Autorul recomandă: 80.000 de locuri de muncă au rămas vacante în sectorul turistic și HoReCa: De disperare, angajatorii recrutează activ chiar și în străinătate
În plină criză financiară, tot mai mulți tineri își caută joburi sezoniere
Tot mai mulți tineri, începând de la 16 ani, visează să aibă cât mai mulți bani și să nu mai depindă de părinți. Din cauza scumpirilor recente, părinții nu le mai pot asigura copiilor nici măcar strictul necesar. Sunt probleme și în familiile care obțin venituri peste medie, când din cauza creșterii costurilor de trai și a facturilor, părinții sunt nevoiți să zică „NU” atunci când copii le cer bani de buzunar pentru a ieși în oraș cu prietenii sau să-și cumpere cel mai nou joc video de pe piață. Tinerii vor independență financiară În timp ce mulți liceeni și studenți profită de vacanța de vară pentru a se relaxa, alții încearcă să-și obțină independența financiară mai devreme, și astfel, și-ar putea permite orice își doresc, fără să mai le ceară bani părinților. „Este a treia vară în care lucrez în postul de ospătar pentru a-mi strânge niște bani și pentru a învăța lucrul în echipă. Să știu cum e să am responsabilități”, a spus Giulia Sână pentru Observator News.ro . Eleva de 18 ani urmează să înceapă pregătirile pentru Bacalaureatul din toamnă și plănuiește să folosească banii câștigați pentru a merge în vacanță la finalul lunii următoare. Colega ei, care lucrează ca ajutor în bucătărie, spune că își sacrifică vacanța de vară pentru a le trimite bani părinților ei de acasă: „Pentru că am vrut să îi ajut pe ai mei cu bani în casă. Chiar îmi place şi mă bucur că am ajuns aici”, a spus prietena Giuliei, Antonia Fazekas. Numărul tinerilor care lucrează sezonier, în creștere Numărul tinerilor care aplică la locuri de muncă sezoniere este în creștere în această vară, comparativ cu anii trecuți, în contextul măsurilor fiscale ale Guvernului Bolojan. Acest fenomen a fost observat și de administratorii localurilor. „Din ce în ce mai mulți tineri încep să își dorească să lucreze pe timpul verii, să aibă bănuţul lor de buzunar, să nu mai depindă de bănuții părinților, să-și cumpere lucrurile lor”, a declarat un patron de local. Tinerii pot să câștige salarii de până la 3.000 lei. Mulți optează pentru programul part-time de 4 ore. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
ANOFM anunță că sunt 399 de locuri de muncă vacante pentru români în Uniunea Europeană. Care sunt cerințele angajatorilor
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din București a informat că sunt oferite 399 de locuri de muncă pentru români în Uniunea Europeană, prin intermediul Eures România. ANOFM precizează că pentru ocuparea posturilor vacante, angajatorii solicită experiență sau calificare în domeniu, precum și cunoștințe de bază și cunoașterea limbii engleze și a limbii statului respectiv. Contractele de muncă sunt cu durată sezonieră sau permanentă. Suedia – 130 de posturi (mecanic macarale şi echipamente de ridicat, mecanic turnare continuă, mecanic laminor, mecanic de întreţinere – instalaţie de hidrogen, electrician – turnare continuă, tehnician de laborator, electrician, operator de macara şi logistică, operator proces); Germania – 90 de posturi (izolator, educatoare/educator, lucrător ajutor în podgorie, zugrav-tencuitor, lucrător fermă, sudor MAG, electrician, lucrător ajutor la prelucrarea metalelor, operator stivuitor, lucrător în producţie – procesare produse din carne); Italia – 65 de posturi (şofer autobuz, lucrător în domeniul sportului şi al pregătirii fizice – animator/animatoare centru de vacanţă). Norvegia – 51 de posturi (îngrijitor animale, muncitor în producţie – industria piscicolă); Finlanda – 34 de posturi (muncitor prefabricate elemente beton); Austria – 8 posturi (operator robot – placare cu laser, strungar universal, tehnician mecanic, tehnician electrician, operator CNC, mecanic auto); Olanda – 6 posturi (culegător de pere); Malta – 6 posturi (manager de licitaţii – la distanţă/hibrid, coordonator de laborator şi responsabil academic, medic veterinar, inginer de proiect ELV, senior dezvoltator software BAS – Business Administration Systems); Spania – 5 posturi (tehnician de întreţinere a ascensoarelor); Danemarca – două posturi (dulgher, zidar); Franţa – un post (chirurg stomatolog) Slovenia – un post (dentist). Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Parteneriat între ANOFM și BAT România pentru dezvoltarea socială și economică a județelor afectate de contrabandă
Viitorul e aici: AI-ul care îți fură jobul în 6 luni. De la browser la asistent personal ultrainteligent
Aravind Srinivas, CEO-ul startup-ului de inteligență artificială Perplexity, a lansat un avertisment clar pentru toți angajații din birouri: unele joburi ar putea dispărea complet în doar șase luni. Declarația lui vine pe fondul dezvoltării rapide a Comet, un browser AI revoluționar capabil să transforme zile întregi de muncă într-un simplu prompt. Potrivit lui Srinivas, recrutorii și asistenții executivi sunt primii pe lista celor care ar putea fi înlocuiți. Într-un episod recent al podcastului „Decoder” de la The Verge, acesta a explicat că noua generație de AI-uri nu se mai limitează la a ajuta, ci se pregătește să preia complet sarcinile. “Munca unui recrutor pe o săptămână poate fi redusă la un singur prompt”, a declarat el, oferind un exemplu de scenariu în care AI-ul caută candidați, le extrage informațiile de contact, redactează e-mailuri personalizate și programează întâlniri, totul fără intervenție umană. Aravind Srinivas, CEO Perplexity Foto: Street Investment gComet nu este doar un motor de căutare mai deștept, ci un agent AI capabil să execute sarcini complexe de la început până la sfârșit. Accesează aplicații ca Gmail și Google Calendar, trimite invitații, actualizează statusuri și pregătește briefuri automate pentru ședințe. Este, în esență, un angajat virtual care nu obosește, nu cere salariu și nu face pauze. O revoluție a muncii: joburile devin prompturi Transformarea propusă de Perplexity nu e doar una tehnologică, ci o redefinire completă a modului în care lucrăm. Angajatul viitorului nu mai execută sarcini, ci setează obiective și supervizează agentul AI care le îndeplinește. Este o mutare de la muncă activă la delegare totală, într-un ritm pe care puțini îl anticipau ca fiind atât de rapid. Comet, încă în dezvoltare, promite să devină complet funcțional în cel mult un an. Srinivas mizează pe noile modele de inteligență artificială – cum ar fi GPT-5 sau Claude 4.5 – pentru a depăși ultimele obstacole în materie de raționament și autonomie. “Sunt aproape sigur că în șase până la douăsprezece luni AI-ul va putea gestiona totul de unul singur”, susține el. Această estimare agresivă nu e doar o predicție tehnologică, ci un semnal de alarmă. Dacă ai un job în resurse umane sau ești asistent, ar fi momentul să-ți regândești viitorul profesional. În ritmul actual, AI-ul nu mai e un instrument, ci un posibil înlocuitor. Și nu vorbim despre decenii în viitor, ci despre trimestre fiscale. Mai mult decât atât, Srinivas nu vrea doar un AI inteligent, ci un sistem de operare digital. El vede în Comet un instrument care rulează permanent în fundal, gestionând zeci de procese în paralel. Un utilizator ar putea lansa mai mulți “asistenți Comet” pentru diferite sarcini și apoi să își vadă de alte lucruri în timp ce AI-ul muncește. Între eliberare și pierderea jobului: ce facem noi, oamenii? Din perspectiva lui Srinivas, acest tip de automatizare extremă este un pas înainte spre libertate personală. În viziunea lui, oamenii vor avea mai mult timp pentru relaxare, social media și activități recreative, în timp ce AI-ul face „munca de jos”. “Oamenii vor alege divertismentul în locul muncii intelectuale”, spune el optimist. Totuși, această variantă roz a viitorului nu ia în calcul impactul economic iminent. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni a căror muncă e înlocuită? Desigur, unii se pot reinventa ca “orchestratori de AI”, însă pentru mulți, opțiunile vor fi limitate. Această automatizare masivă aduce un nou val de incertitudine, dar și de oportunitate. În funcție de cum alegi să te adaptezi, AI-ul poate fi fie un rival, fie un aliat. Un lucru e sigur: dacă jobul tău constă în colectarea de date, programări și emailuri, trebuie să te pregătești pentru schimbare. În cele din urmă, ceea ce propune Perplexity e mai mult decât o simplă unealtă digitală. Este un catalizator al unei transformări radicale a forței de muncă. Și dacă CEO-ul lor are dreptate, viitorul muncii nu e peste 10 ani. E deja la ușă.
Suntem caii secolului XXI: cum roboții ne vor lăsa fără joburi până în 2045, conform specialiștilor
Dacă ai impresia că mai e mult până când roboții îți vor lua locul de muncă, e posibil să fii deja în întârziere. Potrivit cercetătorului Adam Dorr, director de cercetare la RethinkX și expert în disrupții tehnologice, până în 2045 aproape toate locurile de muncă umane vor fi înlocuite de inteligența artificială și roboți umanoizi. Avertismentul lui vine după studierea a peste 1.500 de transformări tehnologice din istoria umanității, iar concluzia este categorică: suntem la un pas de colapsul pieței muncii așa cum o știm. Dorr, potrivit The Guardian, compară această tranziție cu revoluții anterioare care au redefinit civilizația: caii înlocuiți de automobile, lămpile cu gaz de becurile electrice, aparatele foto analogice de camerele digitale. Numitorul comun? O tehnologie mai ieftină, mai bună și mai eficientă a făcut ca metoda anterioară să devină irelevantă. Iar acum, ținta noii revoluții suntem chiar noi – oamenii. „Dacă o mașină poate face o muncă mai ieftin și mai bine, nu există niciun motiv economic pentru a păstra omul în acel rol”, explică Dorr. Deja, costurile AI-ului scad constant, iar capabilitățile cresc exponențial. Este un tipar de creștere pe care l-am mai văzut și care, odată început, nu se oprește decât când totul a fost transformat. Ce mai rămâne de făcut când roboții fac totul mai bine? Și totuși, predicția nu este una exclusiv apocaliptică. Dorr vorbește despre un viitor dual: unul în care, dacă tranziția e gestionată inteligent, omenirea ar putea experimenta pentru prima dată în istorie o eră a „super-abundenței”. O lume în care munca devine opțională, iar bunăstarea nu mai este condiționată de 8 ore pe zi într-un birou sau fabrică. Dar acest scenariu pozitiv este departe de a fi garantat. Dacă revoluția AI este prost gestionată, avertizează Dorr, ne așteaptă o epocă de inegalitate extremă, polarizare și oligarhie digitală. Câțiva giganți tehnologici vor controla producția, distribuția și accesul la resursele automate, iar restul omenirii riscă să devină spectator. Chiar și în domeniile unde valoarea umană pare de neînlocuit – antrenori personali, terapeuți, eticieni, educatori – AI-ul avansează rapid. Deja există asistenți virtuali care oferă terapie, algoritmi care oferă sfaturi de viață și AI-uri care concurează la examenele medicale sau juridice. Dacă în trecut oameni și AI colaborau, precum jucătorii de șah care foloseau programe ajutătoare, în curând omul va deveni frâna în proces, nu partenerul. Pregătește-te sau fii înlocuit: viitorul nu așteaptă „Mai avem o generație pentru a ne pregăti”, spune Dorr. Nu e vorba doar despre adaptarea forței de muncă, ci despre regândirea completă a modului în care funcționează economia și societatea. Venitul universal garantat, educația continuă, reconversia profesională, reglementarea giganților tehnologici – toate acestea devin subiecte urgente, nu ipoteze teoretice. Mai grav e că numărul meseriilor care pot supraviețui acestei schimbări este limitat, iar populația globală este de miliarde. Dorr estimează că nici măcar un procent semnificativ dintre oameni nu va mai avea un rol util pe o piață economică dominată de AI. Într-un astfel de scenariu, munca, așa cum o cunoaștem, ar putea deveni o amintire – iar cu ea, identitatea profesională, rutina zilnică și sensul vieții pentru mulți. Ca orice revoluție, și aceasta vine cu riscuri, dar și cu oportunități. Ceea ce contează este cum ne poziționăm. Vei fi printre cei care se reinventează, care învață să colaboreze cu AI-ul sau să creeze valoare umană ireductibilă? Sau vei fi parte din cei care, precum Kodak, nu au văzut valul care venea? Concluzie: roboții nu vin, sunt deja aici. Iar viitorul în care inteligența artificială înlocuiește oamenii nu mai e o predicție science-fiction, ci o traiectorie logică, argumentată și documentată. Întrebarea nu e dacă va veni schimbarea, ci dacă ești pregătit pentru ea.
Inteligența artificială te-ar putea lăsa fără job: Avertismentul direct al șefului Ford zguduie lumea birourilor
Inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie de viitor, ci o realitate care începe să remodeleze în profunzime piața muncii. Declarațiile recente ale CEO-ului Ford, Jim Farley, au tras un semnal de alarmă clar și brutal: milioane de joburi de birou ar putea fi eliminate în următorii ani din cauza progresului accelerat al AI-ului. Iar el nu este singurul lider din industrie care crede acest lucru. Farley a spus „partea tăcută” cu voce tare, la Festivalul Aspen Ideas, acolo unde a vorbit fără menajamente despre impactul direct al inteligenței artificiale asupra clasei de mijloc și asupra angajaților cu gulere albe. Potrivit lui, AI-ul nu doar că va spori productivitatea companiilor, dar va înlocui direct o mare parte dintre angajați. Un viitor în care AI-ul devine colegul… sau înlocuitorul tău Declarația-cheie a CEO-ului Ford a fost simplă, dar neliniștitoare: „AI-ul va lăsa mulți angajați de birou în urmă.” Farley estimează că până la jumătate dintre joburile de birou din Statele Unite ar putea fi înlocuite de AI. Chiar dacă nu a oferit o cronologie exactă sau o sursă concretă, implicațiile sunt evidente: domeniile ce implică activități repetitive, analitice sau administrative sunt cele mai expuse. Aici intră contabilii, operatorii de date, secretarele, dar și multe posturi din resurse umane sau vânzări. Această tranziție nu este o simplă predicție. La același eveniment, CEO-ul Amazon, Andy Jassy, a spus clar că ar înlocui angajați cu AI, dacă acest lucru duce la eficiență. Iar Marc Benioff, de la Salesforce, a recunoscut că deja între 30 și 50% din munca din companie este efectuată de algoritmi. Conform estimărilor World Economic Forum, în următorii cinci ani, aproximativ 40% din competențele angajaților actuali vor deveni irelevante sau vor necesita reconversie profesională. Așadar, nu vorbim doar despre pierderea joburilor, ci și despre o nevoie acută de recalificare, într-un ritm alert. Declarațiile lui Farley vin într-un context în care tot mai mulți americani își reconsideră opțiunile de educație. Un sondaj recent arată că o treime dintre cetățenii SUA ar recomanda acum școala profesională în locul unui program universitar clasic de patru ani. Motivația este simplă: AI-ul poate scrie rapoarte, poate gestiona baze de date și poate chiar crea cod, dar nu poate construi o casă, repara un motor sau instala o rețea electrică. Nu încă. Farley a subliniat că meseriile tehnice, manuale și specializate, precum cele din construcții, inginerie sau mentenanță, sunt în acest moment mult mai „rezistente” la automatizare decât joburile de birou. În acest context, viitorul profesional ar putea aparține celor care lucrează cu mâinile, nu doar cu tastatura. Schimbarea de paradigmă ridică întrebări despre rolul actual al universităților și relevanța unor specializări care nu mai corespund cererii pieței. Într-o lume dominată de AI, competențele umane vor trebui regândite în funcție de ceea ce algoritmii încă nu pot face: gândirea creativă autentică, empatia, intervențiile fizice în medii necontrolate. Pericolul care vine din Est: tehnologia auto din China Pe lângă discuția despre AI, Farley a mai adus în atenție un alt risc major pentru industria americană: avansul fulgerător al producătorilor auto chinezi. Potrivit acestuia, tehnologia încorporată în mașinile chinezești este deja „mult superioară” celei dezvoltate în Vest. Iar calitatea generală a acestor vehicule le transformă într-o amenințare reală pentru companiile tradiționale din Detroit. Este o declarație surprinzătoare, venită din partea unui CEO american, dar și o recunoaștere a faptului că piața globală a fost deja influențată de rapiditatea cu care China inovează. Dacă AI-ul destabilizează joburile de birou, tehnologia auto din China pune presiune pe angajații din producție și pe ecosistemele industriale occidentale. Această dublă amenințare – AI din interior și competiția globală din exterior – sugerează că firmele americane și forța de muncă vor trebui să se adapteze din mers, fără luxul de a aștepta „vremuri mai stabile”. Ce urmează? Din perspectiva lui Jim Farley, direcția este clară: AI-ul nu poate fi oprit. Poate fi însă înțeles, reglementat și integrat inteligent în procesele de muncă. Însă asta presupune ca angajații, companiile și instituțiile de educație să colaboreze pentru a reconfigura traseele profesionale și a evita o criză de proporții în rândul clasei de mijloc. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar de tehnologie, ci de decizii umane. Decizii care vor determina dacă AI-ul va fi un partener sau un înlocuitor. Într-o eră a incertitudinii, adaptabilitatea devine noua superputere. Iar cei care aleg să se reorienteze acum vor avea un avantaj decisiv în economia viitorului apropiat.
Mergi liniștit în concediu și speră că mai ai la ce să te întorci. Cel care te-ar putea înlocui muncește non-stop, nu cere libere și nici mărire de salariu. Angajatul AI
Sezonul concediilor a început, iar pentru mulți angajați din corporații și nu numai, urmează perioada aceea a anului când ești în sfârșit deconectat. Dar într-un colț al serverelor, un coleg silențios nu doarme, nu mănâncă și nu are nevoie de vreo pauză de cafea: inteligența artificială. Iar dacă îi întrebi pe cei mai importanți directori executivi ai lumii, s-ar putea ca AI-ul să fie viitorul… și tu, trecutul. Tot mai mulți CEO de la companii gigantice precum Amazon, IBM, JPMorgan Chase sau Meta își avertizează angajații că schimbarea nu mai este doar la orizont — este deja în birou. Iar impactul ar putea însemna dispariția unor roluri întregi. Nu pentru că angajații sunt slabi, ci pentru că AI-ul este pur și simplu… mai ieftin, mai rapid și nu cere beneficii. Șefii trag semnale de alarmă, dar și de imagine Andy Jassy, CEO-ul Amazon, a spus public că AI-ul va reduce nevoia de angajați în domenii precum programare și relații cu clienții. Mark Zuckerberg, la rândul său, a declarat că Meta construiește un AI capabil să funcționeze ca un inginer de nivel mediu. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic (creatorul chatbotului Claude), a mers și mai departe: jumătate din joburile entry-level din birouri ar putea dispărea în cinci ani. Această avalanșă de declarații are, desigur, și o componentă de marketing tehnologic. Într-o economie în care acționarii așteaptă inovație și tăieri de costuri, a vorbi despre AI e o formă de a-ți demonstra viziunea. Dar dincolo de imagine, mesajul ajunge și la angajați: jobul tău ar putea arăta complet diferit — sau deloc, scriu cei de la Washington Post. Chiar dacă economiștii spun că încă nu există dovezi clare că IA produce concedieri masive, există semnale că joburile se transformă rapid. IBM, de exemplu, a înlocuit sute de angajați HR cu agenți AI pentru sarcini repetitive. Iar la Google, peste 25% din codul nou este generat automat de inteligență artificială. Inteligența artificială nu cere liber și nu obosește Pentru prima dată, angajații se confruntă cu o „concurență” care nu vrea promovări, nu cere zile libere și nu intră în burnout. În timp ce tu te deconectezi pe o plajă, AI-ul rămâne activ, învățând în ritm continuu. Iar tot mai multe companii cer explicit angajaților să folosească instrumente AI. La Duolingo sau Box, de exemplu, utilizarea AI-ului face deja parte din evaluarea de performanță. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a spus-o fără echivoc: „Nu vei pierde locul de muncă în fața unui AI, ci în fața cuiva care știe cum să-l folosească”. Așadar, nu este vorba doar despre automatizare, ci și despre adaptare. Cei care nu învață să lucreze cu AI-ul ar putea deveni rapid „redundanți”. Cu toate acestea, nu e totul pierdut. Deși se vorbește despre scăderea numărului de angajați în unele departamente, în altele — cum ar fi analiza datelor sau gestionarea AI-ului — apar roluri noi. Marea necunoscută rămâne dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va elimina. Și, mai ales, cât de rapid se va produce tranziția. Viitorul muncii nu mai e o teorie — e un test în direct În timp ce tu îți planifici zilele libere și încerci să te deconectezi de la e-mail, în birouri virtuale și servere din toată lumea, agenții AI își fac treaba fără pauză. Sunt programați să nu obosească, să nu conteste deciziile șefilor și să nu viseze la weekenduri prelungite. Poate că încă nu ți-au luat locul. Dar în cinci ani, locul tău s-ar putea să nu mai fie același. Așa că, mergi liniștit în vacanță — dar când te întorci, nu uita să întrebi cine a fost „angajatul lunii” cât ai lipsit.