Blockchain-ul bate la ușă: domeniul care poate aduce 1 milion de joburi până în 2030
Tehnologia blockchain, cunoscută până de curând doar de pasionații de criptomonede, este pe cale să devină un motor esențial al pieței globale de muncă. Un raport recent semnalează că acest sector ar putea genera peste 1 milion de locuri de muncă până în 2030, cu salarii ce rivalizează cu cele oferite în industria inteligenței artificiale. Dacă adopția blockchain-ului se accelerează în industrii-cheie, precum sănătatea, logistica sau sectorul financiar, atunci nu doar AI-ul va dicta viitorul tehnologic, ci și acest “registru digital” capabil să securizeze tranzacții, date și procese complexe. Pentru a ajunge acolo însă, e nevoie de mai mult decât hype – este nevoie de educație, reglementări clare și investiții serioase. Și dacă te gândești să faci o reconversie profesională, acum e momentul să fii cu un pas înainte. Hai să vedem de ce blockchain-ul nu mai este doar despre criptomonede și cum îți poate transforma cariera. Conform raportului Bitget intitulat „Blockchain vs. AI: Potențial neexploatat în atragerea și dezvoltarea talentelor”, industria blockchain are potențialul de a crea peste 1 milion de locuri de muncă în următorii cinci ani. Este un pariu ambițios, dar deloc imposibil, având în vedere că tehnologia are deja aplicații concrete în companii precum JPMorgan sau Visa, iar reglementările din UE, precum MiCA (Markets in Crypto-Assets), indică o tendință clară spre acceptarea acesteia în mainstream. În acest moment însă, blockchain-ul este unde era AI-ul acum 10 ani – o tehnologie promițătoare, dar cu un nivel scăzut de integrare instituțională. AI-ul beneficiază de decenii de finanțări masive, universități specializate și politici publice de sprijin. Doar în 2023, startup-urile AI au atras peste 100 de miliarde de dolari în capital de risc. În schimb, proiectele blockchain au obținut doar 25 de miliarde. Chiar și așa, estimările arată că până în 2028, blockchain-ul ar putea atinge 500.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă o dublare a ritmului actual. Pentru a depăși această bornă și a ajunge la milionul de posturi noi până în 2030, este nevoie de un impuls puternic din partea statelor și a mediului academic. Salarii de top pentru specialiști și provocări în formare Salariile în domeniul blockchain sunt deja tentante. Profesioniștii calificați pot câștiga între 115.000 și 191.000 de dolari anual, iar în scenariul optimist avansat de experți, aceste sume ar putea trece de 250.000 de dolari. Asta înseamnă că dezvoltatorii blockchain ar putea rivaliza financiar cu inginerii de top de la companii precum OpenAI sau Google DeepMind. Însă pentru a atinge acest prag, e nevoie urgentă de infrastructură educațională. Universități de top precum MIT și Stanford au început deja să includă cursuri de blockchain în curriculă, dar fenomenul trebuie extins global. Taberele de pregătire intensivă, cursurile online și specializările vocaționale ar putea juca un rol decisiv în formarea noii generații de experți blockchain. Un alt aspect esențial este scalabilitatea tehnologică. Blockchain-ul, pentru a funcționa la scară largă și la costuri eficiente, are nevoie de soluții layer-2, cum ar fi Arbitrum, și de upgrade-uri ale rețelei Ethereum. Doar așa poate concura cu AI-ul, care deja beneficiază de hardware dedicat, cum ar fi cipurile dezvoltate de Nvidia special pentru rețele neuronale. Unde sunt oportunitățile și cum te poți pregăti În prezent, sectorul blockchain concentrează majoritatea ofertelor de muncă în America de Nord (40%), Asia-Pacific (35%) și Europa (20%). Țările cu politici proactive – cum e cazul Singapore-ului – sunt pe cale să devină adevărate hub-uri tehnologice, atrăgând atât companii mari, cât și start-up-uri care dezvoltă soluții pe blockchain pentru lanțuri de aprovizionare, plăți internaționale, sănătate și managementul datelor. Dacă te interesează să intri în domeniu, poți începe prin a urma cursuri gratuite sau plătite pe platforme ca Coursera, Udemy sau edX. Familiarizează-te cu concepte precum smart contracts, Ethereum, DeFi și NFT, dar mai ales, încearcă să înțelegi aplicațiile concrete ale tehnologiei în business. În anii ce vin, nu se vor căuta doar dezvoltatori, ci și analiști, consultanți, juriști specializați în reglementare crypto și experți în securitate cibernetică. În concluzie, blockchain-ul nu mai este doar o promisiune abstractă. Este un sector cu un potențial uriaș de dezvoltare, care poate remodela piața muncii la fel cum a făcut-o inteligența artificială. Dacă te interesează viitorul și vrei să fii printre cei care profită de valul de inovație, acum este momentul să acționezi. Te gândești să faci o schimbare de carieră sau vrei doar să înțelegi mai bine această tehnologie? E timpul să treci de la curiozitate la acțiune.
80.000 de locuri de muncă au rămas vacante în sectorul turistic și HoReCa: De disperare, angajatorii recrutează activ chiar și în străinătate
În pragul începerii sezonului estival, Grecia se află într-o cursă contracronometru pentru a căuta angajați. Potrivit The Guardian, sunt 80.000 de locuri de muncă vacante în sectorul turistic, iar țara apelează atât la șomeri, cât și la muncitori străini. Guvernul elen speră că grecii plecați în străinătate după criza financiară din 2010-2011 să se întoarcă. Restaurantele din Grecia caută bucătari și ospătari În fața tavernei Karyatis, într-o piațetă cu palmieri și plante decorative, sub Acropole, apare un anunț pe care scrie: „Angajăm personal – bucătari, ospătari, personal de bucătărie”. Proprietarii restaurantului au declarat pentru ziarul englez că „este din ce în ce mai greu” să găsească angajați. Turismul din Grecia este în creștere, dar în ultima vreme grecii preferă să facă muncă de birou sau chiar remote, de la 9 la 5. Ei refuză locurile de muncă care presupune ture de noapte sau lucrul în weekend, a spus Dimitris Stathokostopoulos, care conduce localul împreună cu fratele său. Ca ei, sunt o mulțime de proprietari de restaurante care vor să mențină industria pe linia de plutire. De curând a fost o grevă generală și peste 15.000 de oameni au manifestat la Atena și Salonic. Cu câteva săptămâni înainte ca turiștii să sosească, 80.000 de posturi trebuie ocupate în sectorul alimentar și hotelier. HoReCa este coloana vertebrală a unei industrii care, reprezentând 25% din PIB pentruj Grecia. Hotelurile elene au personal scăzut Hotelierii caută cu disperare recepționeri, femei de serviciu, salvamari, portari, ospătari și bucătari, iar pe insulele foarte căutate precum Creta și Rodos, hotelierii își „împrumută” sau își „fură” angajații unii altora, promițând salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Este parțial o moștenire a pandemiei de Covid-19, care s-a resimțit în toată Europa, dar în Grecia problema este deosebit de acută. Este o lipsă fără precedent de lucrători calificați și cu experiență, mai ales în industria hotelieră și alimentară, ca urmare a exodului de angajați din perioada lockdown-ului. Mulți nu s-au mai întors. Drept urmare, se estimează că este nevoie acum de aproximativ 80.000 de angajați, potrivit spuselor lui Giorgos Hotzoglou, președintele Federației Panhelenice a Lucrătorilor din Alimentație Publică și Turism (POEET). Din cauza deportărilor, s-ar putea ajunge la 750.000 de posturi vacante până în 2050 Este de neconceput, dar din cauza numărului tot mai mare de deportări, statisticile arată că în Grecia vor trebui ocupate 750.000 de posturi până în 2050, a declarat Sofia Kouvelaki, care conduce Home Project, o organizație care sprijină copiii refugiați și migranți din Atena. Până în 2028, ministerul turismului din Atena a prognozat 40 de milioane de vizitatori, aproape de patru ori mai mult decât populația țării, ca urmare a creșterii numărului de sosiri, în principal din piețele emergente din India și China. Grecia a început să recruteze activ în străinătate, organizând târguri de locuri de muncă în Germania, Olanda și Marea Britanie. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: EXCLUSIV | Ce trebuie să știi dacă mergi în vacanță în Grecia. De unde să pui benzină ca să nu ai costuri prea mari. Sfaturile unui român din Thasos Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Un nou val de austeritate în tech: De ce contează ce știi să faci, nu ce scrie pe badge
Gigantul din Redmond pregătește o nouă rundă de disponibilizări, de data aceasta țintind nu doar angajații cu performanțe scăzute, ci și pozițiile de middle management și rolurile non-tehnice. Potrivit unor surse interne citate de Business Insider, Microsoft ar putea anunța noi concedieri chiar din luna mai, în cadrul unei strategii menite să eficientizeze structura organizațională și să crească ponderea inginerilor în raport cu managerii. Este o mișcare ce reflectă o tendință mai largă în industrie, în care companiile mari își reduc personalul administrativ pentru a pune accent pe oamenii care contribuie direct la dezvoltarea produsului. În contextul economic actual, unde fiecare dolar investit trebuie să genereze valoare, Microsoft pare să se alinieze cu deciziile luate recent și de Amazon sau Google. Span of control și PM ratio: indicatorii din spatele deciziilor Noile restructurări vin în urma unei evaluări interne care vizează optimizarea așa-numitului span of control – adică numărul de angajați care raportează la un singur manager. Cu cât acest raport este mai mic, cu atât organigrama este mai stufoasă, iar deciziile se iau mai greu. Microsoft încearcă să își simplifice lanțul de comandă, ceea ce presupune concedieri în eșalonul de mijloc. În paralel, compania e preocupată și de raportul dintre programatori și manageri de produs – cunoscut drept PM ratio. În unele echipe, acest raport este considerat prea mic, adică sunt prea mulți manageri și prea puțini oameni care scriu efectiv cod. Un exemplu concret vine din divizia de securitate condusă de Charlie Bell (fost pionier la Amazon), unde în prezent sunt 5,5 ingineri la un PM. Bell ar vrea să ajungă la 10 ingineri la un manager, un obiectiv care presupune concedieri sau redistribuiri majore. Acest tip de metrică – cunoscută la Amazon drept Builder Ratio – e considerat un indicator al eficienței operaționale, iar Microsoft pare hotărâtă să o implementeze la scară mai largă. Nu doar managerii, ci și cei cu scoruri slabe la evaluări sunt vizați La începutul anului, Microsoft a concediat în jur de 2.000 de angajați cu performanțe slabe, însă noul val de restructurări ar putea fi și mai extins. Pe lângă criteriile organizaționale, compania ia în considerare și evaluările individuale ale angajaților. Microsoft utilizează un sistem de evaluare intern denumit ManageRewards slider, care acordă scoruri de la 0 la 200, influențând direct recompensele în acțiuni și bonusuri. Scorul mediu este 100, iar sub 80 ești deja în zona de risc. Cei care au primit „Impact 80” sau mai puțin timp de doi ani consecutiv ar putea fi primii pe listă la concedieri. Aceste scoruri afectează nu doar securitatea locului de muncă, ci și proporția din pachetul financiar primit de angajat: la Impact 80, primești doar 60% din acțiunile normale și 80% din bonusul maxim. Este o metodă clară prin care Microsoft trimite semnalul că performanța individuală contează, dar și că nu mai e loc pentru roluri „de umplutură”. Ce se întâmplă la Microsoft este doar o piesă dintr-un puzzle mai mare. Industria tech a intrat într-o fază de consolidare și recalibrare, după ani de creșteri spectaculoase și angajări fără limite. Amazon, de exemplu, a adoptat deja politici prin care urmărește să crească raportul dintre ingineri și manageri, iar Google a redus deja 10% din posturile de conducere în decembrie. Noul val de concedieri nu mai este despre cost-cutting în sens tradițional, ci despre optimizare structurală. Companiile nu mai pot justifica prezența unei armate de manageri, project manageri și consultanți în jurul fiecărui produs. Codul devine noua monedă de schimb, iar „doerii” sunt mai valoroși decât „plannerii”. Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a fost dintotdeauna un susținător al culturii bazate pe livrare și inovație. Sub conducerea lui, Microsoft s-a reinventat prin investiții masive în cloud, inteligență artificială și software colaborativ. Iar acum pare să pregătească terenul pentru o nouă etapă: o companie mai suplă, mai eficientă și mai tehnologică decât managerială. În concluzie, dacă lucrezi în tech și ai un rol de suport care nu implică scriere de cod, poate e momentul să te întrebi: ce aduci concret echipei? Pentru că în noua eră a eficienței, valoarea se măsoară în rezultate tangibile, nu în prezentări PowerPoint sau ședințe interminabile.
Meseriile imune la inteligență artificială. Ce trebuie să înveți pentru un job de viitor în 2025, așa scapi de amenințarea AI
Creșterea exponențială a inteligenței artificiale în toate domeniile economiei a creat o dilemă majoră pentru viitorul forței de muncă: cum alegi o carieră sigură, rezistentă la automatizare? Deși nu există meserie complet imună la impactul AI, sunt multe ocupații unde factorul uman rămâne esențial și greu de înlocuit. În 2025 și anii următori, succesul profesional va depinde tot mai mult de capacitatea de a combina abilități pur umane – creativitate, empatie, adaptabilitate – cu înțelegerea tehnologiei. Iar alegerea unui drum profesional bine gândit poate face diferența între a fi afectat sau protejat de revoluția AI. Ce meserii sunt cel mai greu de înlocuit de AI Lista ocupațiilor „future-proof” începe cu acele roluri în care prezența umană autentică este indispensabilă. De exemplu, psihologii și terapeuții, care construiesc conexiuni emoționale profunde, nu pot fi înlocuiți de un chatbot sau un algoritm. Similar, îngrijitorii de copii sau persoane vârstnice aduc o formă de grijă și compasiune imposibil de replicat de mașini. Profesorii, în special cei din educația timpurie, reprezintă un alt exemplu de profesie greu de automatizat. Inspirația, răbdarea și capacitatea de a adapta metodele de predare la nevoile fiecărui copil sunt atuuri pe care AI nu le poate reproduce. Pe partea juridică, profesiile de judecător sau avocat în instanță implică judecăți morale, empatie și interpretare complexă a situațiilor, domenii în care algoritmii nu pot substitui factorul uman. În plus, meseriile tehnice precum instalatori, electricieni sau mecanici auto presupun adaptarea rapidă la probleme reale și condiții imprevizibile, ceea ce face ca AI-ul să nu poată gestiona astfel de sarcini eficient. Cum să îți alegi o carieră sigură pentru viitor Primul pas este să te concentrezi pe meserii centrate pe oameni, acolo unde empatia, comunicarea și flexibilitatea sunt fundamentale. Psiholog, educator, asistent social sau medic sunt domenii care vor rezista mai bine în fața automatizării. În al doilea rând, mizează pe creativitate autentică și gândire critică. Profesii precum designer UX/UI, strateg de brand sau arhitect implică procese creative și decizii complexe, greu de replicat de către o mașină. De asemenea, combină abilități tehnice cu cele umane. Un inginer biomedical sau un manager de produs care înțelege atât tehnologia, cât și nevoile utilizatorilor va fi mereu valoros într-o lume dominată de AI. Un alt aspect important este alegerea domeniilor care necesită reacții rapide și decizii în timp real, cum ar fi medicina de urgență, pompierii sau tehnicienii de teren. AI se descurcă greu în medii imprevizibile și nestructurate. Nu în ultimul rând, construiește o carieră axată pe leadership, inovație și abilitatea de a coordona echipe. Inspirația, asumarea riscurilor și viziunea pe termen lung sunt atribute exclusiv umane și greu de copiat de către orice tehnologie. Ce joburi sunt cele mai expuse riscului de a fi înlocuite Din păcate, anumite meserii vor fi afectate mult mai repede de AI. Operatorii de call center, contabilii de bază sau casierii sunt printre primii vizați de automatizare. De asemenea, analiștii de date fără valoare adăugată strategică sau șoferii din transporturile comerciale pe termen lung vor resimți din plin schimbările. Dacă lucrezi într-un astfel de domeniu, nu trebuie să intri în panică, dar este recomandat să începi să investești în abilități pe care AI le poate suplimenta, dar nu înlocui complet: creativitate, leadership, inteligență emoțională și gândire critică. În 2025 și anii ce vor urma, supraviețuirea profesională nu va depinde doar de competențele tehnice, ci mai ales de capacitatea ta de a învăța continuu și de a colabora eficient cu tehnologia.
Topul GROK al facultăților inutile din România
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. Din 2023, ChatGPT cu Inteligență Artificială Generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, această tehnologie ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. GROK a fost dezvoltat de xAI, companie condusă de miliardarul Elon Musk. 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) „Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios”. 2. Sociologie „Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri”. 3. Științe politice „Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid”. 4. Istorie „Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România”. 5. Filosofie „Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin rentabile”.
Topul facultăților INUTILE din România din care rezultă absolvenții cu cele mai mici șanse de angajare
Încă de la debutul epocii digitalizării care a contribuit la dispariția unor profesii, multe facultăți au devenit „inutile”. ChatGPT cu Inteligența Artificială generativă joacă un rol tot mai important în viața cotidiană, educație și în muncă, simplificând toate sarcinile oamenilor. Însă, ar putea agrava problema șomajului. În viitorul apropiat, absolvenții cu specializări nu tocmai profitabile și nu prea căutate pe piața muncii, ar putea întâmpina probleme în căutarea locurilor de muncă. Ziare.com a realizat un experiment cu GROK, chatbot cu AI de pe X. Chatbotul a enumerat cele mai inutile facultăți din România: Filologie Sociologie Științe Politice Istorie Filozofie 1. Filologie (limbi rare sau puțin cerute) Deși studiul limbilor străine sună bine, specializările pe limbi mai puțin folosite (gen limbi slave obscure sau limbi asiatice fără context economic puternic în România) nu prea au cerere. Excepție fac limbile precum chineza sau araba, dar și acolo trebuie să ai conexiuni sau să te nișezi serios. 2. Sociologie Sună fascinant să studiezi societatea, dar în practică, în România, absolvenții de sociologie ajung deseori în joburi care nu au legătură directă cu domeniul – call center, HR fără specializare sau chiar muncă necalificată. Piața nu prea are nevoie de sociologi puri. 3. Științe politice Dacă nu ai relații în politică sau în ONG-uri, diploma asta riscă să rămână doar o hârtie frumoasă. Mulți absolvenți sfârșesc în joburi administrative sau total deconectate de teorie, pentru că aplicabilitatea practică e scăzută fără un networking solid. 4. Istorie Cu tot respectul pentru pasionați, istoria e un domeniu minunat intelectual, dar cu oportunități limitate. În afară de predare (unde locurile sunt puține) sau cercetare (finanțată prost), nu prea ai unde să te duci cu ea în România. 5. Filosofie Poate cea mai „abstractă” dintre toate. Deși dezvoltă gândirea critică, piața muncii din România nu prea știe ce să facă cu filosofii. Fără o carieră academică sau o reconversie rapidă, e greu să-ți găsești un rost profesional direct legat de domeniu.Acum, să fim clari: „inutil” e un termen relativ. Dacă ești pasionat și ai un plan clar (ex. să devii profesor, cercetător sau să combini domeniul cu altceva), orice facultate poate avea sens. Dar, strict din perspectiva pragmatică a pieței muncii din România, astea ies în evidență ca fiind mai puțin „rentabile”. Sursa Foto: Profimedia Citește și:Topul celor mai căutate locuri de MUNCĂ de către români în 2024. Salariile ajung și la 10.000 de lei lunar și nu ai nevoie de facultate Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Viața dublă a unui IT-ist care lucrează de acasă: două joburi, bani mai mulți și riscul de burnout. Fenomenul din SUA care tinde să ia amploare în întreaga lume
Concedierile repetate și lipsa de stabilitate profesională i-au schimbat complet viața unui tânăr din New York. După ce a fost dat afară de patru ori în doar patru ani, Reed (nume schimbat pentru a-și proteja identitatea) a decis să adopte o strategie neconvențională: să lucreze simultan la două joburi remote cu normă întreagă. Astăzi, este pe cale să câștige 280.000 de dolari într-un an, dar admite că stilul de viață nu este sustenabil pe termen lung, scrie publicația Business Insider. De la nesiguranță la suprasolicitare Totul a încēput în 2020, când Reed a fost concediat dintr-un post într-o companie tech. A urmat o perioadă de șase luni fără venituri, apoi un nou loc de muncă care a durat mai puțin de o lună din cauza problemelor financiare ale angajatorului. La finalul lui 2023, pierduse deja al patrulea job. „Era ușor să obțin un job, dar greu să-l păstrez”, spune el. A avut atunci o revelație: „Singura soluție pentru a evita să fiu din nou șomer a fost să am două joburi în paralel”. Câștiguri mari, efort pe măsură Cele două locuri de muncă încă se desfășoară remote, fiecare cu salarii de aproximativ 150.000 și 175.000 de dolari pe an. Cu această sumă cumulativă, Reed nu doar înține pasul cu cheltuielile personale, dar îlesusține financiar partenera (aflată fără job de trei ani), plătește ipoteca părinților și contribuie la taxele de școlarizare ale nepoților. Totuși, el recunoaște că jonglatul cu două cariere nu este un maraton pe care îlay să-l ducă până la capăt: „Epuizarea e reală. Momentan, mi-am dat un orizont de 3-5 ani pentru acest stil de viață.” Cum reușește să gestioneze ritmul Reed lucrează aproximativ 60 de ore pe săptămână, cu sesiuni de lucru care se prelungesc seara și în weekend. A învățat, între timp, să-și planifice eficient ziua, astfel încât să nu suprapună ședințele celor două companii. Blochează intervale orare pe ambele calendare și face pauze programate, pentru a nu-și suprasolicita atenția. Somnul și organizarea clară a sarcinilor sunt cele două unelte care îl ajută să rămână eficient. „Este mult mai gestionabil decât am crezut la început”, spune el. „Dacă înveți să intri într-un ritm clar, poate fi realizabil.” Realitățile muncii remote în SUA Fenomenul „overemployment” a devenit tot mai răspândit în rândul americanilor, pe fondul pandemiei și al creșterii costurilor de trai. Tot mai mulți oameni aleg să lucreze la două (sau chiar mai multe) joburi remote, uneori fără să anunțe angajatorii. Această strategie vine în sprijinul stabilității financiare, dar are riscuri majore: epuizare psihică, suprasolicitare și consecințe contractuale dacă este descoperită. Reed este conștient de pericole: „Am noroc că nu am ținut niciodată două ședințe în același timp, dar dacă s-ar întâmpla, aș avea o problemă serioasă”. Când merita dublul efort? Pentru moment, Reed spune că nu are de ales. Până când partenera sa va avea un loc de muncă stabil, iar cheltuielile familiale se vor mai reduce, el va continua să muncească dublu. „E singura metodă să avem siguranță și să economisim în același timp.” Povestea lui Reed este emblematică pentru o generație prinsă între instabilitatea economică și dorința de echilibru personal. Un fenomen care prinde contur în toată lumea Fenomenul „overemployment” nu mai este limitat la Statele Unite. Tendința de a lucra la mai multe locuri de muncă remote se observă tot mai des și în Europa, inclusiv în România. Salariile mici, nemulțumirile legate de mediul de lucru, lipsa stabilității și nevoia acută de venituri suplimentare determină tot mai mulți angajați să adopte același model. Deși aparent o soluție salvatoare, această abordare aduce cu sine un risc real de epuizare fizică și psihică pe termen lung.
Sunt mai puține oportunități de angajare pe piața muncii, după eliminarea facilităților fiscale din anumite sectoare
Românii care sunt în căutarea unui loc de muncă au la dispoziție mai puține oportunități de angajare. Posturile scoase la concurs, de companii, sunt cu 20% mai puține decât în toamna trecută, spun specialiștii în Resurse Umane. Eliminarea facilităților fiscale în unele domenii precum IT, dar și majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie, sunt printre principalele motive, potrivit TVR. Companiile din IT au redus angajările, după ce Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru sector. De la 1 ianuarie, angajații cu salariul brut de până la 10.000 de lei nu mai beneficiază de scutirea de impozit pe venit de 10%. „IT-ul este în continuare industria care recrutează mult. Dar față de anii anteriori estimăm undeva între 20 și 30% scăderea numărului de oportunități. Cu mai multe explicații. O parte sunt de natură fiscală, altele țin de cererea care este la nivel global”, precizează Dragoș Gheban, organizatorul unui târg de locuri de muncă. În total, angajatorii au pus la dispoziție 5.000 de locuri de muncă, cu 2.000 mai puține decât la ediția din toamna trecută. Cei mai afectați sunt candidații fără experiență, pentru că – odată cu majorarea salariului minim brut, la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie – managerii au devenit mai selectivi. „Angajatorii, atunci când au de ales între un om cu experiență și un om fără experiență, la așteptări salariale similare, probabil vom alege întodeauna unul care poate să ofere mai mult”, afirmă Florin Hulea, expert în Resurse Umane. Retail-ul, comerțul și serviciile oferă mai multe oportunități de angajare, iar consilierii de carieră le recomandă candidaților să nu se uite doar la oferta salarială. „Să se pregătească pentru interviu. Să cerceteze compania, să vadă care e cultura organizațională, să ia din piață referințe vis-a-vis de angajatorul respectiv”, a declarat Corina Neagu, consilier de carieră. FOTO – Captura video: TVR Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Companiile din România trec la programul de lucru de 4 zile pe săptămână din cauza dificultăților economice. Măsura vine cu un COST semnificativ
Fiindcă se confruntă cu o scădere a încasărilor, 119 companii din România trec la programul de lucru de patru zile în loc să facă disponibilizări masive ori să își închidă porțile. Măsura vine însă la pachet și cu o reducere a salariilor. Printre companiile respective se numără și un producător de componente pentru Mercedes și Tesla, din Ghimbav-Brașov. Confruntată cu o scădere a comenzilor, compania a anunțat inițial că va disponibiliza 600 de angajați. În urma analizelor, a renunțat la această măsură și a decis modificarea programului de lucru de la 5 la 4 zile pentru 250 de angajați ai departamentului de inginerie digitală. Salariile lor vor fi reduse cu 20%. Măsura este temporară și a fost discutată cu salariații, susțin reprezentanţii companiei. „Aceste companii au nevoie de angajați foarte specializaţi pe care îi găsești foarte greu și pe care ar trebui să îi ții pe termen lung pentru că atunci când lucrurile or să meargă mai bine vrei să ai cu cine să lucrezi”, a declarat Andrei Perianu, analist economic. Și societățile de stat au trecut la programul de lucru de 4 zile, precum CFR Marfă, compania cu peste 3.200 de angajați care ar fi trebuit să dispară în vară pentru a face loc nou înființatei Carpatica Feroviar. Reducând programul, societatea feroviară a putut evita un val de concedieri. „Reducerile au fost proporționale, deci cu 20 la sută pe fondul de salarii, ceea ce a ținut în echilibru societatea și a reușit să își plătească obligațiile către toți furnizorii”, a declarat Iulian Măntescu, Liderul Federației Sindicatelor mecanicilor de locomotivă, pentru Știrile PRO TV. „Factorii externi care duc la o decizie de reducere a costurilor cu angajaţii ţin de rezultatele companiei, profit, cifra de afaceri, constrângeri şi perioada actuală care după cum ştim e destul de provocatoare pentru forte multe industrii”, a spus Oana Botolan, specialist Resurse Umane. Citește și: Săptămână de lucru cu doar 4 zile, din 2025. Peste 1.000.000 de români s-ar putea bucura de noua lege Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele