Ilie Bolojan pierde și procesul cu ÎCCJ, în ziua demiterii de către Parlament. Ce amendă trebuie să plătească
Magistrații Curții de Apel București au decis astăzi să dea dreptate Curții Supreme de Justiție, în procesul intentat Guvernului Ilie Bolojan pe tema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Completul de contencios al Curții de Apel a hotărât să admită cererea de chemare în judecată a Curții de Supreme de Justiție, contradictoriu cu pârâţii Guvernul României și Ministerul de Finanțe. Magistrații au obligat Guvernul și ministerul de Finanțe să emită actele administrative şi să efectueze toate demersurile bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei (ÎCCJ) a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Juddecătorii au stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, „sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta„. Decizia nu este însă definitivă. Părțile au drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii”.
Curtea de Apel București decide astăzi asupra cererii AUR de suspendare a numirii a doi judecători CCR
Cauza este judecată de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, săptămâna trecută, a respins o altă cerere formulată de Silvia Uscov, prin care se cerea suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției. În prezenta acțiune, avocata a cerut suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc. În esență, Silvia Uscov a susținut în instanță că cei doi nu ar îndeplini una dintre condițiile pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale – vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Pentru Mihai Busuioc, reclamanta se confruntă însă cu un precedent: există o decizie a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 care a stabilit că numirea acestuia este constituțională, iar hotărârile CCR nu pot fi desființate de instanțele de judecată. În ceea ce îl privește pe Dacian Cosmin Dragoș, avocata AUR a argumentat că vechimea necesară trebuie realizată fie în activitate juridică practică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror), fie în învățământ universitar cu profil juridic. Potrivit susținerilor sale, Dragoș ar fi activat ca profesor universitar la o facultate de drept aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), iar restul carierei ar fi fost la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai”, instituție care, deși include discipline de drept, nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional și legal. În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea demersului. Acesta a arătat că decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar reclamanta avea la dispoziție 30 de zile pentru depunerea plângerii prealabile, însă aceasta a fost formulată abia la 30 decembrie 2025. Totodată, consilierul juridic a susținut că termenul de 30 de zile pentru solicitarea suspendării curgea din momentul în care reclamanta a aflat de numire, menționând că, la 16 iulie 2025, Silvia Uscov a publicat pe o rețea de socializare un mesaj referitor la această numire. Pe fondul discuției privind vechimea, reprezentantul Administrației Prezidențiale a indicat că la dosar ar exista dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma didactică fiind compusă din Drept administrativ, Uniunea Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, acesta ar fi desfășurat activități conexe – expert științific, cercetător și consilier – inclusiv ca expert angajat de statul român într-un litigiu internațional. Decizia Curții de Apel București este așteptată vineri.
Parlamentar: Sper că toți judecătorii CCR vor veni la muncă vineri, un nou blocaj va trebui discutat foarte serios
Parlamentarul Gabriel Andronache a scris pe Facebook despre ședința de vineri de la CCR. El a avertizat că un nou blocaj va trebui discutat foarte serios. „Sper că toți judecătorii CCR vor veni la muncă vineri și se vor pronunța prin vot pe proiectul privind legea magistraților. Va fi grav dacă din nou nu se întrunește cvorumul, iar un eventual nou blocaj, la fel cu cel din decembrie, va trebui discutat foarte serios. Procedurile de blocaj pot fi specifice unor autorități politice dar nu pot fi tolerate în cadrul funcțional al instanței de contencios constituțional”, a scris Gabriel Andronache. Șeful deputaților PNL a subliniat importanța reformei propuse de Guvernul Bolojan. „Reforma angajată de Guvernul Bolojan vizează toate sectoarele în care s-au acumulat probleme, inclus cel de mai sus unde se așteaptă de mai multă vreme o decizie a CCR. Așezarea statului pe baze corecte, sănătoase este condiția pentru dezvoltarea țării pe termen mediu și lung. De aceea este important să avem o decizie corectă din partea CCR, o decizie care să ajute dezvoltarea țării”, a adăugat Gabriel Andronache. Guvernul României a inițiat o reformă a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, care prevede printre altele creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70 % din ultimul salariu net. Decizia a fost contestată, iar CCR ar trebuie să se pronunțe asupra cauzei, vineri, 16 ianuarie.
Numărul pensiilor speciale, în CREȘTERE. Procurorii și judecătorii domină topul
A crescut numărul pensiilor speciale cu 46 în luna septembrie, astfel că numărul total de beneficiari a ajuns la 11.759, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), din care 7.857 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (nr. contributivitate). Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.733, dintre care 2.558 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.377 lei, din care 7.507 din BASS și 22.194 de la bugetul de stat, se arată în comunicatul CNPP. Numărul membrilor corpului diplomatic și consular al României au beneficiat este de 792 de persoane (693 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 6.979 de lei, din care 3.001 de lei pensie din bugetul de stat. Numărul parlamentarilor era de 873 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.212 de lei (3.517 de lei de la bugetul de stat). Pensionarii din justiție Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 681 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.287 de lei, din care 1,924 de lei cota suportată din bugetul de stat, mai arată sursa citată. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.334 de pensionari (1.924 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.008 de lei, din care 4.262 de lei suportați din bugetul de stat.
Cum explică Guvernul de ce judecătorii CCR sunt exceptați de la reforma magistraților: Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani”, transmite purtătorul de cuvânt al Executivului, Nadina-Ioana Dogioiu. Ea adaugă că, similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare. „Nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, încheie Dogioiu. Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care nu face referire la judecătorii Curții Constituționale. Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net. Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.ro.
SSCANDALUL din justiția românească nu rămâne fără ecou. Organizația magistraților europeni MEDEL condamnă „demonizarea” judecătorilor: „Incită la ură şi umilirea publică”
Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a postat pe pagina sa de facebook un mesaj în care Organizația MEDEL (n.r. – Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă „campania constantă de denigrare a puterii judecătoreşti, încurajată activ sub pretextul reformării repetate a statutului judecătorilor şi procurorilor din România.” Reamintim că justiția din România se află pe un butoi cu pulbere, după reforma pensiilor speciale, anunțată de Guvernul Bolojan, ceea ce a stârnit un adevărat scandal pe scena justiției din României, magistrații acuzând că sunt discreditați, iar acest lucru poate submina încrederea publică în puterea judecătorească. Subiectul pensiilor speciale ale magistraților stârnește, în continuare, reacții și controverse diverse în spațiul public. „MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar” Potrivit sursei citate, MEDEL solicită autorităţilor române să respecte standardele internaţionale şi să înceteze tacticile de presiune care destabilizează şi delegitimează sistemul judiciar. În plus, sprijină apelurile Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România ca celelalte puteri şi autorităţi să respecte statutul constituţional al judecătorilor şi să se asigure că principiile stabilităţii şi predictibilităţii acestui statut nu reprezintă doar vorbe goale, ci un scop comun demn de susţinut şi păstrat. „Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică” „MEDEL (Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) condamnă public campania de denigrare a puterii judecătoreşti din România, care a fost relansată în iulie 2025 de partidele aflate la putere, sub pretextul necesităţii reducerii deficitului bugetar. MEDEL atrage atenţia că un astfel de climat de ostilitate politică, întreţinut de oficiali de rang înalt, nu este de natură doar să ameninţe independenţa puterii judecătoreşti, ci şi să erodeze încrederea publicului în sistemul judiciar şi în legitimitatea acestuia, ce reprezintă o componentă esenţială a statului de drept. În declaraţiile sale anterioare privind România, MEDEL a solicitat Guvernului României să respecte pe deplin independenţa sistemului judiciar şi standardele internaţionale privind libertatea de exprimare şi critica sistemului judiciar, aşa cum au fost acestea statuate în opiniile şi recomandările instituţiilor internaţionale. Avem în vedere în primul rând Opinia nr. 18/2025 a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europene: Comentariile critice neechilibrate ale politicienilor sunt iresponsabile şi cauzează o problemă gravă, deoarece pot submina încrederea publică în puterea judecătorească. În aceste cazuri, puterea judecătorească trebuie să evidenţieze că un astfel de comportament este un atac asupra Constituţiei unui stat democratic şi un atac asupra legitimităţii unei alte puteri a statului”, sunt precizările făcute de MEDEL. „Niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare” „Respectarea limitei clare între libertatea de expresie şi critica legitimă pe de o parte, şi lipsa de respect şi presiunea incorectă asupra puterii judecătoreşti, pe de altă parte, impun ca politicienii să nu recurgă la argumente simpliste sau demagogice pentru a critica puterea judecătorească în timpul campaniilor politice doar de dragul argumentării sau pentru a abate atenţia de la propriile lor deficienţe. De asemenea, niciodată nu ar trebui să încurajeze nesupunerea faţă de deciziile judiciare, cu atât mai puţin violenţa împotriva judecătorilor. Puterile executivă şi legislativă trebuie să îşi îndeplinească obligaţia de a asigura toată protecţia necesară şi adecvată atunci când atribuţiile şi funcţionarea instanţelor sunt puse în pericol prin atacuri sau intimidări la adresa membrilor puterii judecătoreşti. Campania constantă de demonizare a judecătorilor din România din ultimii trei ani pune sub semnul întrebării abilitatea acestora de a-şi îndeplini în mod independent şi corect atribuţiile, acestea fiind compromise prin presiunile excesive de a accepta modificări substanţiale anuale ale statutului judecătorilor. ‘ Stabilitatea legislativă şi predictibilitatea nu pot fi asigurate cât timp statutul judecătorilor şi procurorilor este subminat an de an. Toate acestea se petrec în timp ce discursul care incită la ură şi umilirea publică pot încuraja activ nesupunerea faţă de hotărârile judecătoreşti şi chiar violenţa faţă de reprezentanţii puterii judecătoreşti, care sunt portretizaţi ca fiind cauza principală a deficitului bugetar.” Sursă foto: Shutterstock RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene” Nicușor Dan intervine în plin SCANDAL al reformei din magistratură! / Întrebare către CSM: Ce este cu această debandadă? CSM îi dă peste nas lui Ilie Bolojan și spune „PAS” REFORMEI Operațiunea „DISCREDITAREA”! Cum s-a transformat reforma „pensiilor speciale” într-un RĂZBOI TOTAL al grupării Bolojan împotriva magistraților! Radu Marinescu, ministrul Justiției: “Orice modificare pe LEGILE JUSTIȚIEI se face cu consultarea Comisiei Europene”
Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul transformării judecătorilor în duşmani ai poporului
Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”. „În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat. Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești. La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu. Modificări privind pensiile magistraților Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat. Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură. Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.
Judecătorii CCR care se vor retrage neagă că ar fi cerut vreo primă de pensionare/ „Niciunul nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani”
Trei judecători ai Curții Constituționale a României ar urma să se pensioneze începând cu 1 iulie 2025. În ciuda informațiilor care au ajuns în spațiul public, niciunul dintre magistrați nu a solicitat vreo primă de pensionare, se arată într-un comunicat transmis de CCR. Curtea Constituțională neagă că ar exista un judecător, aflat în pragul pensionării, care să fi solicitat vreo primă de pensionare, așa cum a ajuns informația în spațiul public. „În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, se arată în comunicat. În ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. „Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992.” Potrivit informațiilor apărute, referitoare la situația de mai sus, CCR ar fi avut pe ordinea de zi a ședinței de joi acordarea a trei indemnizații de pensionare, în valoare de 180.000 lei, către trei judecători aflați la final de mandat: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, deși Guvernul a interzis astfel de plăți, iar CCR nu are fonduri prevăzute în buget pentru astfel de situații. CITEȘTE ȘI: Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor ’90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor … vezi toate articolele A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele
Niciunul dintre judecătorii aflați la final de mandat nu a cerut vreo sumă de bani, spune CCR
CCR neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora judecătorii constituționali aflați la final de mandat în anul 2025 ar fi primit sumele de bani prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În virtutea competențelor prevăzute de Legea nr.361/2023 privind personalul Curții Constituționale și în calitate de ordonator principal de credite, Secretarul general al Curții are obligația informării lunare a președintelui și a Plenului Curții Constituționale cu privire la operațiunile efectuate în această calitate, sens în care prezintă Plenului Curții informări, note și/sau referate legate de execuția bugetară, inclusiv cu privire la stadiul aplicării legilor cu referire la orice aspecte care privesc bugetul instanței de contencios constituțional”, potrivit unui comunicat de presă. Conform sursei citate, îÎn ședința administrativă a Plenului Curții din data de 1 iulie 2025, Secretarul general a înaintat o notă referitoare la situația drepturilor prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. „Plenul a decis ca orice măsură luată de Secretarul general în calitate de ordonator principal de credite să se deruleze potrivit legii și cu avizul expres al Ministerului Finanțelor. Plenul nu a luat nicio decizie și nicio hotărâre cu privire la drepturile prevăzute de art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992. Mai mult, niciunul dintre judecătorii al căror mandat se încheie în luna iulie 2025 nu a solicitat și nici nu a primit vreo sumă de bani având ca temei prevederile art.71 alin.(5) din Legea nr.47/1992”, se arată în finalul comunicatului.
George Simion, despre INDEMNIZAȚIILE de 35.000 de euro ale celor trei judecători CCR: Sfidează românii și logica austerității
Liderul AUR, George Simion, a declarat, miercuri, că judecătorii Curții Constituționale vor câte 35.000 de euro „primă de pensionare”, deși banii nu există în buget și pentru a obține aceste sume au trimis secretarul instituției la Ministerul Finanțelor să găsească o soluție. „Judecătorii Curții Constituționale sfidează românii și logica austerității. Trei dintre ei, care își încheie mandatul, vor să plece acasă cu câte 180.000 de lei, echivalentul a 35.000 de euro, ca ‘primă de pensionare’, pe lângă pensiile speciale uriașe. Pentru a obține acești bani, CCR a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor, ca să întrebe cum pot fi transferați bani din alte capitole bugetare, întrucât sumele nu sunt prevăzute în bugetul Curții pentru 2025. Este o tentativă cinică de a forța sistemul să plătească bonusuri de lux într-un moment în care românii sunt loviți de scumpiri, înghețarea salariilor, a pensiilor și introducerea de noi taxe”, a scris George Simion pe blogul său. Liderul AUR a precizat că „ordonanța trenuleț” a blocat acordarea de prime și bonusuri în sistemul bugetar și chiar dacă această ordonanță nu se referă explicit la primele de la CCR „judecătorii profită de un vid legislativ pe care îl interpretează în favoarea lor, sfidând flagrant intenția legiuitorului și bunul-simț”. „Acești bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism sau curaj. Dimpotrivă. Sunt plăți mascate pentru obediență, acordate fix celor care au orchestrat, din interior, lovitura de stat din 6 decembrie. CCR a devenit, în ultimul an, o anexă a sistemului politic care conduce România din umbră. A validat comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, deși Constituția o interzice. A anulat alegerile prezidențiale, pentru că rezultatul nu era pe placul rețelei de putere. A interzis candidați incomozi, care amenințau vechile structuri. A secretizat declarațiile de avere ale demnitarilor. Și, în final, a redat privilegiile lui Traian Băsescu, turnător dovedit al Securității: vilă de protocol, mașină de stat, protecție SPP și beneficii plătite din banii românilor. Românii sunt obligați să strângă cureaua, să accepte amânări, taxe și lipsuri. În același timp, o mână de judecători se autopremiază cu zeci de mii de euro, pentru «merite» pe care doar sistemul le vede”, a arătat Simion. George Simion: „Cerem reformarea radicală a CCR” Președintele AUR cere „reformarea radicală” a Curții Constituționale – judecătorii CCR să fie aleși de cetățeni prin vot direct, nu deciși politic, pensiile speciale și toate beneficiile nemeritate să fie eliminate. „România are nevoie de o justiție curată, nu de o castă de intangibili conectați la rețelele vechiului sistem. Aș vrea să contrazic presa progresistă, USR-istă, care mă acuză că n-aș fi contestat numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR! De parcă ar fi contat în vreun fel cine face contestația. Contestația s-a făcut cu aportul nostru, coordonând textul cu doamna senator Nadia Cerva, prin grupul nostru de la Senat. Era rândul lor să conteste la CCR și am lăsat să aibă inițiativa pe grupul (sau fostul grup) S.O.S.. La fel de predictibilă a fost și decizia CCR: corb la corb nu scoate ochii”, a adăugat Simion. CITEȘTE ȘI: CCR pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul Mircea Fechet: „Primele nerușinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituțională” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele