Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025
Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE. Românii din Timiș, Prahova, Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400, bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume
Ministrul Dezvoltării: 57 de municipii și 146 de orașe nu mai respectă criteriile minime de populație. Retrogradarea ar putea implica reduceri de posturi și salarii
Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că aceasta se bazează pe datele ultimului recensământ și pe criteriile prevăzute de legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Potrivit ministrului, aproape jumătate dintre municipiile și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație. „La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24. Numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor O reclasificare administrativă, conform numărului real de locuitori – prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar o parte dintre orașe ca comune – are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja corelate cu populația actuală. Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează prin aplicarea unui coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității la salariul de bază minim brut pe țară. În același timp, salariile angajaților din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale în vigoare. Cu alte cuvinte, numărul de locuitori dictează limitele maxime ale salariilor. În cazul unei reclasificări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este reîncadrat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează corespunzător noii categorii de localitate, în limitele maxime stabilite de lege, dacă primăria nu a operat anterior actualizările în funcție de numărul real de locuitori. Dar există și localități care, în urma creșterii populației, ar putea fi promovate la rang de oraș sau municipiu, cu efect invers. Analiza, bazată pe recensământ De asemenea, reclasificarea are impact și asupra numărului maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, întrucât normativul de personal se stabilește în funcție de populația unității administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ și actelor subsecvente. Cseke Attila a subliniat că, în prezent, analiza este „strict profesională, realizată fără a lua în considerare niciun alt criteriu decât cele tehnice și legale”, fiind efectuată în principal pe baza datelor din Recensământul Populației. Totuși, oficialul a recunoscut că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”. Schimbarea rangului localităților se face doar prin lege Trecerea unei localități la un rang superior se realizează doar la inițiativa autorităților locale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura presupune adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum local pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa legii (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlamentul României, prin care se aprobă noul statut administrativ. Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate realiza, însă, atunci când se constată că aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale pentru menținerea statutului actual, numărul de locuitori fiind unul dintre principalele criterii. Deși legea nu prevede un mecanism automat de schimbare a rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (număr de locuitori, dotări, infrastructură etc.) și poate propune inițierea unui proiect de lege de reclasificare atunci când se constată neîndeplinirea condițiilor legale. O decizie cu miză politică și economică Constatările ministrului Attila Cseke arată că un număr semnificativ de orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime prevăzute de lege, însă nu au fost inițiate demersuri legislative de reclasificare. Motivele sunt în principal politice, dar și economice. Retrogradarea unui oraș la statut de comună, de exemplu, este o decizie sensibilă, percepută de populație ca o pierdere de statut, iar pierderea rangului urban ar putea afecta accesul la programe de finanțare guvernamentală sau europeană.