Polițiștii români negociază cu autoritățile SUA predarea afaceristului Manousos Bailakis
Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro. Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro. Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane. Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”. Bailakis, extrădat în luna iulie Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis. Sursele citate au precizat că, până în acest moment, autoritățile SUA nu s-au decis încă în legătură cu data extrădării din România, însă, cel mai probabil, grecul va ajunge pe pământ american în prima parte a lunii iulie. Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume. Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu. „În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics. După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS. În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics. În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil. În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate. În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România. În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”. Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau. „În cursul anului
După ce CCR a decis că își poate recupera privilegiile pierdute, Traian Băsescu acuză că legea a fost făcută doar pentru un singur om
Fostul președinte Traian Băsescu a avut o primă reacție după ce a aflat că îşi poate recupera privilegiile pierdute. El spune că legea a fost făcută doar pentru un singur om și anunță ca va discuta curând cu avocații pentru a vedea ce va face în continuare. „Să văd, o să văd. E timp să iau decizii. Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu avocaţii”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României. Traian Băsescu îşi poate recupera privilegiile pierdute, după ce CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea este neconstituţională. Legea prin care Traian Băsescu a pierdut toate drepturile acordate foştilor şefi de Stat a picat la controlul Curţii Constituţionale. Aceasta fusese adoptată în 2021 și prevedea că persoanele care au colaborat cu Securitatea comunistă nu pot beneficia de privilegiile acordate foştilor şefi de Stat. „S-a făcut pentru un singur om (legea-n.r.). În timp ce ofiţerii de Securitate au pensii speciale, pe mine mă… îmi luau drepturile”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României, pentru observatornews.ro. În urmă cu trei ani, instanța a stabilit că Băsescu a colaborat cu Securitatea, iar numele de cod era „Petrov”. A fost evacuat din vila de protocol din cartierul Primăverii și s-a mutat atunci într-un apartament de trei camere, în zona Domenii din București. După decizia CCR, fostul șef de stat ar putea primi o locuinţă de protocol din partea RA-APPS şi o indemnizaţie lunară egală cu 75% din suma încasată de preşedintele în exerciţiu, dar poate beneficia din nou de pază şi protecţie. Pentru aceste lucuri, el trebuie să trimită solicitări oficiale către SPP şi Regia Patrimoniului de Stat sau să deschidă un proces. CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea e neconstituţională. „Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin.(5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, 5 / 7 cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(l) lit.t) şi art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispoziţiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competenţa de a modifica sau completa dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nici nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate cu soluţionarea în fond a cauzei”, potrivit unui comunicat al CCR. FOTO – Mediafax Foto: Mircea Roșca Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Călin Georgescu a fost trimis în judecată. Ce acuzații îi sunt aduse fostului candidat la prezidențiale
Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”. Săptămâna trecută, lui Călin Georgescu i s-a schimbat calitatea în dosarul menționat, din suspect în inculpat. În prezent, fostul candidat la alegerile prezidențiale se află sub control judiciar. Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța care este competentă să judece cauza în fond.
Directorul Direcției Regionale Vamale București a fost trimis în judecată pentru corupție alături de alți doi funcționari din cadrul instituției
Directorul Direcției Regionale Vamale București, Paul Petrof, este acuzat de DNA că i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. Cu ajutorul acestuia, antreprenorul ar fi fost anunțat să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere. Cei trei au fost trimiși în judecată, în stare de libertate. „Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați care au săvârșit infracțiuni în exercitarea funcțiilor, după cum urmează: PETROF PAUL, director al Direcției Regionale Vamale București, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – favorizarea făptuitorului, TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și STAMATESCU RĂZVAN-COSMIN, șef birou în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – trafic de influență, în formă continuată (două acte materiale), – favorizarea făptuitorului, – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, se arată în comunicatul DNA. Procurorii anticorupție au încheiat șase acorduri de recunoaștere a vinovăției cu următori inculpați: – CERNAT ALEXANDRU, MARIN MARIUS, VULCAN MARIAN-VLADIMIR și URLUCEANU ION, funcționari în cadrul Autorității Vamale Române, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, – GHEORGHE DEMETRIUS, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și – C.G, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Potrivit DNA, în perioada iulie – august 2023, în contextul efectuării unor controale, funcționarii vamali Teianu Nicolae-Ștefan, Cernat Alexandru, Marin Marius, Vulcan Marian-Vladimir, Gheorghe Demetrius și Urluceanu Ion ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care-și desfășurau activitatea în mai multe centre comerciale situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, sumele totale de 52.600 lei, 5.000 USD, 5.600 euro și alte foloase necuvenite. Banii erau pretinși pentru a nu întocmi sesizări penale cu privire la problemele constatate și, în același timp, să fie finalizate controale într-un mod care să le fie favorabil oamenilor de afaceri. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2024, în scopul îngreunării cercetărilor ce se desfășurau într-un dosar penal, inculpații Petrof Paul și Stamatescu Răzvan-Cosmin i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, prin care erau solicitate diverse înscrisuri în legătură cu unele societăți aflate sub controlul omului de afaceri. Informațiile respective erau de natură a-l ajuta pe acesta din urmă să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere”, spun procurorii anticorupție. Conform procurorilor, în perioada 2021-2023, inculpatul Stamatescu Răzvan-Cosmin ar fi acceptat de la un om de afaceri promisiunea remiterii unei sume de 10.000 de dolari și ar fi primit mai multe foloase necuvenite pentru a-și trafica presupusa influență. Totodată, în același interval de timp, inculpatul Petrof Paul ar fi pretins de la inculpatul C.G., om de afaceri, plata unui avans în sumă de 50.000 euro pentru achiziția unui apartament și produse de vestimentație de lux, în schimbul „ajutorului” oferit acestuia din urmă în legătură cu obținerea unor autorizații. CITEȘTE ȘI: Cum a motivat Curtea de Apel Pitești anularea suspendării PUZ S2, care a generat prejudicii de mld. €: Nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale DNA a CONTESTAT decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea, luată de Judecătoria Ploiești. Fosta ministră a revenit în Penitenciarul Târgșor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Curtea Constituțională respinge contestația SOS: Mihai Busuioc poate fi numit judecător la CCR
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, potrivit comunicatului de presă. Potrivit sursei citate, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Mihai Busuioc a fost votat săptămâna judecător la Curtea Constituțională cu 79 de voturi „pentru” și 36 „contra” în plenul Senatului. Mihai Busuioc va ocupa funcția pentru următorii nouă ani, fiind propunerea Partidului Social Democrat pentru postul vacant de la CCR. Numirea a fost contestată la CCR de formațiunea Dianei Șoșoacă, SOS România.
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Cum fentează Înalta Curte (ÎCCJ) ordonanța dată de Bolojan. Claudiu Năsui: A crescut SPORUL de solicitare neuropsihică și confidențialitate
„ÎCCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile”, scrie marți, deputatul USR, Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook. Postarea fostului ministru al Economiei vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a decis luni să plafoneze sporurile pentru condiții vătămătoare și periculoase de muncă la suma de maximum 300 de lei. Claudiu Năsui susține că toate sporurile trebuie să fie plafonate la 30% pentru a nu începe „o vânătoare de sporuri individuale”. „Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în Parlament pentru asta. Ei bine, tocmai din cauza asta ziceam. Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numește de „antenă” sau de „praf” sau de „fonduri europene”. Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul”. El adaugă că discuțiile despre „sporul X sau Y erau doar propagandă”. „Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că „trebuie să crească iar taxele” ca să „plătim cu toții”. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, mai spune Năsui. Sursa: Claudiu Năsui/ Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Curtea de la Haga a fost din nou ținta unui atac cibernetic
Desfășurare de forțe la Haga, unde Curtea Penală Internațională s-a confruntat cu un nou atac cibernetic sofisticat, în timp ce gestionează anchete sensibile care atrag atenția opiniei publice și reacții dure la nivelul întregii lumi. Tribunalul internațional a confirmat luni că incidentul a avut loc săptămâna trecută și că a fost „conținut”, adică s-a intervenit rapid pentru ca atacul să fie oprit înainte să provoace daune majore, potrivit AP News. Oficialii nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor sau despre posibilele motive din spatele atacului, ceea ce nu exclude posibilitatea ca unele informații să fi fost accesate. Al doilea atac cibernetic asupra Curții în mai puțin de doi ani „Se efectuează o analiză a impactului la nivelul întregii Curți, iar măsuri sunt deja luate pentru a atenua efectele incidentului”, au comunicat reprezentații instituției, iar purtătorul de cuvânt al instanței, Fadi El Abdallah, a declarat pentru Associated Press că „toate măsurile necesare au fost luate pentru a asigura continuitatea activității”. Este al doilea atac de acest tip asupra Curții în mai puțin de doi ani, iar urmele celui din 2023 sunt încă vizibile deoarece conexiunea Wi-Fi nu a fost complet restaurată în sediul modern din Haga nici până în prezent. Tribunalul permanent, cu sediul în Olanda, a fost înființat prin Statutul de la Roma în 2002 pentru a ancheta și judeca persoane acuzate de crime de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Însă nu toate statele lumii recunosc jurisdicția sa, iar printre acestea se numără SUA, Rusia și China. Tribunalul de la Haga investighează liderii Rusiei și ai Israelului Curtea are în prezent mai multe anchete active în desfășurare la nivel global, inclusiv în Ucraina și Gaza, ceea ce o face o țintă sensibilă. În 2022, serviciile secrete olandeze au dejucat o tentativă de infiltrare a unui spion rus care folosea o identitate braziliană falsă pentru a lucra ca intern la Haga. Instituția investighează crimele de război comise în Ucraina și a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de răpirea copiilor ucraineni. În același timp, mandatul de arestare emis recent pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, pentru acțiunile represive ale Israelului în Fâșia Gaza, a provocat reacții dure pe scena internațională. SUA a impus sancțiuni judecătorilor Curții După emiterea mandatelor de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în februarie 2025, Donald Trump a impus sancțiuni procurorului-șef al Curții de la Haga, Karim Khan. Măsura a fost justificată de administrația Trump ca o reacție la „acțiuni ilegitime și nefondate” ale Curții împotriva Israelului, considerat un aliat apropiat al SUA. În iunie, sancțiunile au fost extinse și asupra a patru judecători ai Tribunalului, implicați în ancheta privind posibile crime de război în Gaza și Cisiordania. Acestor oficiali le-au fost înghețate activele din SUA și li s-a interzis accesul pe teritoriul american. Măsurile au fost aspru criticate de organizații pentru drepturile omului, care le-au catalogat drept o tentativă de intimidare a justiției internaționale și un atac la adresa independenței Curții Penale Interbnaționale. Incidentul cibernetic a avut loc în aceeași săptămână în care Haga a găzduit summit-ul celor 32 de lideri NATO, sub măsuri stricte de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor digitale.
Grecia: Cinci înalți oficiali guvernamentali, inclusiv un ministru, au demisionat după acuzații de fraudă cu fonduri UE pentru agricultură
Cinci oficiali guvernamentali greci de rang înalt, inclusiv un ministru și trei miniștri adjuncți, au demisionat vineri, în urma acuzațiilor de implicare într-un scandal de corupție și gestionare defectuoasă a subvențiilor agricole primite din partea Uniunii Europene. Decizia vine după ce la începutul acestei săptămâni Parchetul European (EPPO) a trimis Parlamentului grec un dosar masiv cu acuzații privind posibila implicare a miniștrilor Guvernului într-o schemă de fraudă organizată. Subvenții UE primite pe baza unor declarații false Cazul a pornit de la presupusa gestionare defectuoasă a subvențiilor UE pentru agricultură, între 2019 și 2022, de către o agenție guvernamentală – Autoritatea de Plată pentru Politica Agricolă Comună din Grecia (OPEKEPE), însărcinată cu gestionarea subvențiilor. Dosarul nu este public, deși membrii Parlamentului îl pot citi, notează Bloomberg. Potrivit Parchetului European, un „număr semnificativ de persoane” au primit subvenții prin intermediul agenției, pe baza unor declarații false, inclusiv afirmații de deținere sau închiriere de pășuni care erau de fapt terenuri publice. Suspecții au continuat să depună declarații false până în 2024, păstrând dreptul la plata subvenției, a adăugat EPPO. Ministrul demisionar respinge acuzațiile Makis Voridis, ministrul Migrației și Azilului al Republicii Greciei, în timpul reuniunii miniștrilor de Interne din țările MED5 Italia, Cipru, Grecia, Malta, Spania, la Napoli, 12 aprilie 2025. Ministrul Migrației și Azilului, Makis Voridis, a depus o scrisoare de demisie adresată prim-ministrului vineri, dar și-a susținut nevinovăția, spunând că documentul nu include nicio acțiune de natură penală efectuată de el, și că demisionează pentru a se concentra pe combaterea acuzațiilor. Voridis a ocupat funcția de ministru al Agriculturii de la mijlocul anului 2019 până la începutul anului 2021. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a acceptat demisia lui Voridis, precum și pe cele ale miniștrilor adjuncți ai Afacerilor Externe, Agriculturii și Alimentației și ai Guvernanței Digitale, precum și pe cea a secretarului general pentru Agricultură și Alimentație. Înlocuitori pentru toți cei cinci demisionari vor fi numiți „în zilele următoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Pavlos Marinakis, într-un comunicat. În Grecia, membrii Parlamentului se bucură de imunitate la urmărirea penală, imunitate care poate fi ridicată doar prin vot parlamentar. Guvernul grec promite să pună capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor Grecia a decis deja că OPEKEPE va fi absorbită de Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice, în încercarea de a se asigura că gestionarea fondurilor europene va fi transparentă. Vicepreședintele Guvernului, Kostis Hatzidakis, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, pe 26 iunie, și a prezentat planul privind OPEKEPE, subliniind decizia Guvernului de a pune capăt oricăror practici incorecte în plata subvențiilor către fermieri. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a anunțat că va reduce valoarea subvențiilor agricole pentru Grecia cu 5%, la 392 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele