Etichetă: Justiție

Musk anunță că xAI, startup-ul său de inteligență artificială, va da Apple în judecată

Miliardarul Elon Musk a declarat luni că startup-ul său de inteligență artificială, xAI, va lua măsuri legale împotriva Apple, acuzând producătorul iPhone-ului că încalcă reglementările antitrust în gestionarea clasamentelor din App Store, potrivit Reuters. „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie de AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store, ceea ce reprezintă o încălcare clară a legislației antitrust. xAI va iniția imediat acțiuni legale,” a spus Musk într-o postare pe platforma de socializare X. Apple are un parteneriat cu OpenAI, care integrează ChatGPT în iPhone-uri, iPad-uri și Mac-uri. Musk nu a prezentat dovezi care să-i susțină afirmația. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, i-a răspuns, luni, lui Musk: „Este o afirmație remarcabilă având în vedere ceea ce am auzit că Elon face pentru a manipula X în beneficiul său și al companiilor sale și pentru a le afecta pe cele ale concurenților săi și persoanele care nu îi sunt pe plac,” a spus el pe X. ChatGPT al OpenAI deține în prezent primul loc în secțiunea „Top aplicații gratuite” din App Store în SUA, în timp aplicația xAI, se situează pe locul cinci. Utilizatorii de pe X, prin funcția de note comunitare, au semnalat că și alte aplicații în afară de cele ale OpenAI au ajuns pe primul loc în App Store în acest an. Aplicația chineză de AI DeepSeek a ajuns pe primul loc în platformă în ianuarie, iar în iulie, Perplexity a ocupat primul loc în App Store din India, ambele după încheierea parteneriatului dintre OpenAI și Apple anul trecut. Declarațiile lui Musk vin într-un moment în care autoritățile de reglementare și concurenții intensifică controlul asupra modului în care Apple gestionează App Store-ul. La începutul acestui an, Apple a fost amendată cu 500 de milioane de euro (581,15 milioane de dolari) de către autoritatea antitrust a UE, care a spus că restricțiile companiei împiedică dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii în afara App Store.

Călin Georgescu este chemat la Parchetul General, luni, în dosarul lui Horațiu Potra. Ce acuzații i se aduc fostului candidat la alegerile prezidențiale

Călin Georgescu este chemat de procurori, luni, la ora 10:00, la Parchetul General, în dosarul lui Horațiu Potra, au declarat surse judiciare pentru Gândul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 este suspect de instigare împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra. Alți 18 membri ai grupării lui Horațiu Potra sunt acuzați că ar fi încercat să producă haos prin încercarea de infiltrare la protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Horațiu Potra și Călin Georgescu ar fi pus la cale acest plan la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov, imediat după anularea alegerilor prezidenţiale. Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a audiat deja, vineri, 18 inculpați, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, prev. de art. 32 rap.la art. 397 alin.2 Cod penal; nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art. 342 alin. 2 din Cod penal; orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, prev. de art. 37 lit. a din Legea nr. 126/1995 republicată; instigare publică, prev. de art. 368 alin. 1 Cod penal., toate cu aplicarea disp. art.38 alin. 1 Cod penal. „Precizăm că 3 inculpați se află sub măsura arestului preventiv, 11 – arest la domiciliu și 4 sub măsura controlului judiciar”, au transmis reprezentanții Parchetului General, potrivit G4Media.ro.

Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat  că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile”  anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie

Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul transformării judecătorilor în duşmani ai poporului

Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”. „În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat. Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești. La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu. Modificări privind pensiile magistraților Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat. Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură. Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.

Protestatarii simpatizanți ai lui Georgescu, acuzați de ultraj, au fost trimiși în judecată

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, vineri, trimiterea în judecată a 19 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice. În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut că, „în noaptea de 9-10 martie 2025, inculpații au participat la protestul spontan desfășurat în fața sediului Biroului Electoral Central, împrejurare în care au aruncat cu obiecte contondente în direcția forțelor de ordine, unele dintre aceste obiecte lovindu-i pe jandarmii din dispozitiv, au răsturnat și degradat autovehiculul aparținând unui post de televiziune, iar prin aceste violențe au tulburat ordinea și liniștea publică”. Probele au stabilit că 10 inculpați au comis infracțiuni de ultraj față de jandarmi, din care trei au comis și infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui postul de televiziune; cinci inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panuri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi; iar patru inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune. În urma violențelor exercitate fată de forțele de ordine desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, au fost răniți 10 jandarmi. „Prin toate acțiunile inculpaților, a fost tulburată ordinea și liniștea publică în zona centrului istoric al municipiului București. Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente. Protestul izbucnit în 9 martie în Capitală, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.

Ana Birchall atenționează CSM pentru numirea Liei Savonea la conducerea ICCJ: Era favorita în fruntea secției Nufărul, unde corupții își îngropau dosarele

Birchall întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații cu privire la o decizie a Curții Constituționale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat că Savonea ar fi folosit în mod abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat CCR invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională. Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o sancționeze pentru că s-a opus, prin voturi repetate, numirii „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru acest ‘refuz’, am fost șicanată, atacată, hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru răfuieli personale”. „A fost, de fapt, un abuz – o încercare de șicanare și intimidare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocuri de culise și care s-a opus, legal și ferm, numirii unei „favorite” a d-nei Lia Savonea în fruntea Secției Speciale ( zis și “Nufărul”) unde doreau să își îngroape toți corupții dosarele”, a afirmat Birchall. Birchall îl acuză pe actualul ministru al Justiției de pasivitate Ana Birchall mai atrage atenția asupra pasivității actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și a lipsei de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să fie sesizată – sau să se autosesizeze – nu doar pentru folosirea funcției în interes personal, ci și pentru hotărârile judecătorești controversate pronunțate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale”. „În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament în care o persoană aflată în fruntea CSM își folosește poziția pentru răfuieli personale ar fi dus la sancțiuni disciplinare și excluderea din magistratură, nu la promovarea în fruntea celei mai înalte instanțe din țară!”, scrie Birchall. Birchall întreabă public conducerea CSM și Secția pentru judecători de ce nu au considerat relevantă această conduită în analiza candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?” Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații subminează încrederea în justiție: „Cât timp în vârful justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără să dea nicio explicație, justiția nu va fi nici dreaptă, nici credibilă”. Motivele invocate de Savonea, considerate „fără relevanță constituțională” În octombrie 2019, Lia Savonea, atunci președinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituțională contra Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ) și comunicarea în cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate „fără relevanță constituțională” și „animozități personale” Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea Savonea a fost „o șicană și un abuz”, afirmând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției. Mai mult, Birchall a acuzat că Lia Savonea a încercat, de opt ori, prin mecanisme interne, să-i impună un favorit în fruntea Secției Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice și instituționale din partea lui Savonea. Andrea Chiş, reclamă manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiş, reclamă lipsa motivării hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atenția că decizia a fost adoptată pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost încălcat. Potrivit Anei Chiş, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să aprobe pensionarea – un episod care ar fi facilitat începerea mai rapidă a mandatului viitoarei președinte Savonea. Chiş interpretează acest calendar ca o manevră ordonată din interiorul CSM împotriva propriei sale reguli procedurale. „Nu știu dacă e o întâmplare faptul că, în data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitându-i să semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adică a doua zi, în data de 8 iulie, președinta actuală a ÎCCJ își depune cerere de pensionare, pusă pe ordinea de zi a ședinței Secției de judecători și aprobată de îndată, adică în data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecător Corbu expiră abia în data de 16 septembrie 2025, deci este în curs. Pensionarea ei ar însemna începerea mai devreme a mandatului noii președinte. Dorința era încă din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobată de Secția de judecători. Decizia de numire a noii președinte, dată de Secția de judecători încă din 23 iunie 2025, nu este publicată pe site-ul CSM nici până azi, deci presupun rezonabil că nu există”. a scris Chiș, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chiş pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM: dacă instituția critică alții pentru întârzieri sau lipsă de semnătură într-un termen prevăzut de lege, cum poate să accepte propriile abateri fără sancțiuni?

Dosarul „Mitei în Portul Constanța”, la ceasul acordurilor de recunoaște a vinovăției / Proiecte cu „cântec”, în valoare de milioane de euro

Informații noi în dosarul corupției din Portul Constanța! Mai exact Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au sesizat Tribunalul Constanța cu acorduri de recunoaștere a vinovăției în cazul a două persoane implicate în dosarul de corupție, legat de atribuirea unor contracte în Portul Constanța. Potrivit unui comunicat transmis joi de DNA, cei doi sunt acuzați de dare de mită în legătură cu proiecte în valoare de milioane de euro derulate prin Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Cei doi inculpați au declarat că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii Reamintim că dosarele de urmărire penală şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Constanţa, cu propunerea de a se menţine măsura asigurătorie dispusă în cauză. În acest dosar sunt cercetate 41 de persoane, printre acestea aflându-se Ion Dumitrache, fostul șef al PSD Constanța, Chirilă Florin-Laurențiu, director Direcția Tehnică în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Vișan George-Gabriel, director Comercial în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A (deputat PSD). Constanța, Cristea Cătălin-Viorel, consilier al directorului general al C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, dar și Banias Emil-Sorin, director Sucursale în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța. Ce au scris inculpații în acordurile de recunoaștere a vinovăției Procurorii de la Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată, cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei. „La data de 20 ianuarie 2025, inculpatul Ț.L., urmărind obținerea atribuirii de către una dintre firmele pe care le coordonează a contractului „Umpluturi si sistematizare teritoriu aferent Danei 99 din zona fluvio–maritimă a Portului Constanța și organizarea execuției lucrărilor” în valoare de 124.625.548 de lei – echivalent a aproximativ 25.000.000 de euro – aflat în procedură de licitație, ar fi promis, prin intermediul unei persoane, suma de 250.000 de euro – reprezentând 1% din valoarea contractului, pentru ca funcționari publici cu atribuții decizionale din cadrul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța să întreprindă demersurile necesare astfel încât societatea inculpatului să fie declarată câștigătoare. Ulterior, în datele de 04 și 06 februarie 2025, în realizarea aceleiași rezoluții și prin două acțiuni succesive, inculpatul Ț.L. ar fi oferit, prin intermediul aceleiași persoane, suma totală de 25.000 de euro ca avans din suma promisă de 250.000 de euro. La data de 11 decembrie 2024, inculpatul B.R., urmărind obținerea aprobării la nivelul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța a unui proiect pe care urma să îl deruleze în Portul Constanța prin firma sa, ar fi remis lui Cristea Cătălin-Viorel, funcționar public în cadrul companiei naționale anterior menționate, suma de aproximativ 400 de euro, în legătură cu îndeplinirea și, după caz, urgentarea îndeplinirii, de către cel din urmă și de către alți funcționari publici din cadrul companiei, a actelor necesare obținerii de avize, aprobări și licență de lucru pentru proiectul respectiv. În cauză, cu privire la inculpatul Ț.L., procurorii anticorupție au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra sumei de 25.000 de euro, depusă în contul A.N.A.B.I. pe numele inculpatului, în vederea confiscării speciale de către instanța de judecată. Facem precizarea că cei doi inculpați și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupție ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt”, se precizează în comunicatul DNA.  Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise Cei doi şi-au asumat în totalitate faptele comise şi au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, detaliile oferite procurorilor anticorupţie ducând la stabilirea concretă a întregii stări de fapt, a indicat DNA. În prezenţa avocaţilor, aceştia au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrările juridice pentru care au fost puse în mişcare acţiunile penale. În plus, au mărturisit  că sunt de acord cu felul şi cu cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora. Vorbim, în această speță, despre o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 4 luni pentru angajat şi o pedeapsă de un an şi 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani pentru administratorul firmei, după cum informează anchetatorii. Sursă foto colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Kovesi, DEZVĂLUIRI fără precedent! Mafia italiană, implicată în frauda cu TVA din România! / Mafia chinezească, tot mai activă în România!

Ce s-a întâmplat cu interlopii care l-au măcelărit pe sportivul care l-a bătut pe Mircea Badea

Mai mulți suporteri ai echipei de fotbal Steaua București și care ar fi, în același timp, membri ai unei bande de motocicliști temute la nivel internațional sunt suspectați că s-ar afla în spatele unui atac de tip mafiot care l-a vizat pe campionul de muay thai Teodor Constantin. Dosarul nu a fost însă finalizat, cu toate că datează încă din primăvara anului 2022. Medaliat cu bronz la ediția din 2017 a campionatul mondial de muay thai, organizată în Thailanda, multiplu campion național de muay-thai și medaliat intern și internațional la alte sporturi de contact asimilate artelor marțiale, Teodor Constantin a devenit cunoscut publicului larg după ce l-a bătut de două ori pe Mircea Badea. Prima dată, cei doi s-au întâlnit în ring în 2014, în urma unei dispute care a avut loc în spațiul public, iar a doua oară în anul 2019, când Badea a pierdut înainte de limită, iar ambele dispute au fost intens mediatizate. În primăvara lui 2022, sportivul a fost ținta unui atac de tip mafiot în fața clubului Fabrica, situat în apropierea Parcului Carol din București. Acesta participase la un concert caritabil, iar la ieșire a fost lovit de mai mulți bărbați, pe care i-a recunoscut ca fiind membri ai galeriei Steaua București. Totodată, doi dintre bărbații care ar avea legătură cu atacul sunt membri ai bandei de motocicliști Bandidos, cu ramificații pe plan mondial. Teodor Constantin, amenințat cu moartea Teodor Constantin a fost lovit cu pumnii și cu picioarele. Pentru că bătăușii nu reușeau să-l pună la pământ, l-au lovit pe bărbat, în mod repetat, cu o sticlă în cap. Constantin a ajuns la spital, iar polițiștii Secției 14 au deschis o anchetă, sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Teodor Constantin a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că înainte de bătaia din fața clubului Fabrica, a avut un conflict la sală cu un coleg pe care l-ar fi lovit mai tare în timpul unui meci de antrenament. „Este vorba despre Visarion Blaj, un ultras din galeria Stelei, dar și membru al clubului moto Bandidos. M-am întâlnit cu el după multă vreme, la evenimentul respectiv. M-a întrebat dacă mă mai antrenez, pentru că el a făcut burtă, iar eu i-am arătat abdomenul. Nu înțeleg nici acum de ce a considerat acest lucru drept un gest agresiv. Eram încă la concertul respectiv când am fost sunat pe Facebook de către Blaj, care a folosit, pentru acest apel, contul altcuiva și m-a amenințat cu bătaia”, a spus Teodor Constantin. Luptătorul a decis să plece acasă, însă afară era deja așteptat de mai mulți bărbați, care au început să-l lovească. Dosarul a fost abandonat „din lipsă de probe” După ce polițiștii au demarat cercetările, sportivul a fost amenințat cu moartea prin intermediul platformelor de socializare. Totodată, el ar fi primit și unele oferte, transmise prin diverși interpuși, pentru a fi convins să-și retragă plângerea, însă bărbatul a refuzat. Cu toate că incidentul a fost surprins de mai multe camere de supraveghere, iar  sportivul de performanță ar fi indicat identitatea mai multor persoane care au luat parte la incidentul respectiv, dosarul nu a fost finalizat nici acum. În plus, Teodor Constantin spune că, în cei trei ani care au trecut de la comiterea faptei, polițiștii nici măcar nu ar fi audiat toate persoanele implicate, iar dosarul a fost abandonat în mod inexplicabil. Surse judiciare, au declarat, pentru Gândul, că cercetările durează pentru că, deși există mai mulți suspecți, dovezile adunate împotriva lor ar fi, deocamdată, insuficiente pentru a fi puși sub acuzare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: O cunoscută sindicalistă de la Penitenciarul Rahova a făcut „dezastru” în Piața Constituției după ce a condus DROGATĂ. Femeia ar fi avut halucinații Cum a ajuns Emil Gânj să fie poreclit noul TERENTE. Criminalul fugar are abilități nemaiîntâlnite în România Cum a intrat MILIONARUL implicat în scandalul EximBank într-o combinație de 900.000 € alături de controversatul afacerist Năsturică

Un român, suspectat de incendierea unei biserici la PARIS. Reținut de autorități, el va fi supus unei evaluări psihiatrice

Un bărbat născut în România, suspectat că a incendiat biserica Notre-Dame des Champs din Paris, a fost plasat în arest preventiv și va fi supus unei evaluări psihiatrice.  Suspectul – Valentin I., în vârstă de 36 de ani, fără adresă fixă – a fost arestat marți, 29 iulie, după analiza imaginilor de pe camerele video de supraveghere, în urma a două incendii succesive în biserica Notre-Dame des Champs, situată pe bulevardul Montparnasse din Paris. Bărbatul va fi judecat pe 7 octombrie. Până atunci, el trebuie să facă obiectul unei evaluări psihiatrice. Starea mentală a suspectului ridică întrebări, conform Le Figaro. Acesta este motivul pentru care instanța penală a dispus o evaluare psihiatrică și a amânat cazul pentru 7 octombrie, conform Parchetului parizian. Dacă suspectul este găsit „în măsură să fie supus unei sancțiuni penale”, el va fi judecat pentru „degradare prin mijloace periculoase”, infracțiune care, teoretic, atrage o pedeapsă de zece ani de închisoare. Pagube estimate între două și trei milioane de euro Pagubele sunt estimate de Primăria Parisului la o sumă cuprinsă între două și trei milioane de euro, a declarat procuratura din Paris. Joi, 24 iulie, un incendiu a izbucnit la statuia din capela Saint-Joseph, înainte de a se răspândi pe panouri de lemn și un tablou recent renovat. Pompierii au adus rapid focul sub control și nu au existat răniți. Cu o zi înainte, avusese loc un prim incendiu, la nivelul unei orgi de cor, care a fost complet distrusă. Dacă natura criminală a celui de-al doilea incendiu nu este pusă la îndoială, notează reporterii Le Figaro, primul incendiu ar fi, conform primelor elemente ale investigației, legat de un circuit electric defect al orgii corului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:

Marinescu despre reacţia CSM: Nu pot să fiu de acord cu apelative precum măcelar”

Întrebat la Antena 3 CNN despre mesajul „extrem de dur” al CSM-ului după anunţurile premierului Ilie Bolojan, Marinescu a adoptat o poziţie diplomatică. „În toată cariera mea şi ţine de structura mea umană, am evitat să folosesc termeni duri sau tot felul de formule care să denigreze sau să minimalizeze pe cineva”, a răspuns ministrul, referindu-se la calificativele de „măcelar”. Referitor la tensiunile create, jurnalistul a observat că „dezbaterea aceasta nu începe bine” şi că „ar fi fost normal, întâi, să fie un dialog cu mediul de justiţie şi apoi anunţate nişte lucruri”. Cu toate acestea, Marinescu a încercat să tempereze conflictul, explicând că „avem un punct de plecare concret, cu nişte date concrete, cu nişte idei concrete” şi că propunerile premierului „respectă în liniile principiale anumite chestiuni pe care şi noi le-am comunicat”. Ministrul a subliniat că reforma vrea „să existe o proporţionalitate cât mai apropiată între indemnizaţie şi, respectiv, pensii” şi „o formulă de etapizare” pentru vârsta de pensionare. Conform Antena 3 CNN, judecătorul Claudiu Drăguşin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că măsurile anunţate de premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor reprezintă „apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcţionează bine” şi a făcut o paralelă între aceste măsuri şi un „măcelar” care intră într-o sală de operaţie.