Negrescu, solicitare oficială către Kaja Kallas, după drona căzută la Galați
„Am transmis o solicitare oficială către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, în urma incidentului produs în România, unde o dronă rusească a încălcat spațiul aerian național și a căzut pe teritoriul țării noastre”, a scris Negrescu, sâmbătă după-amiază, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a precizat că incidentul nu este unul izolat, afirmând că este parte a „unui tipar periculos”, în apropierea granițelor UE și NATO. „Am semnalat, în repetate rânduri, aceste riscuri, în special în ceea ce privește provocările cu care se confruntă România, îngrijorările fiind exprimate și în poziția oficială a Parlamentului European”, a scris Negrescu. Vicepreședintele Parlamentului European a precizat că „acest episod ridică, din nou, întrebări privind nivelul de protecție și capacitatea de reacție la nivel european în fața unor astfel de amenințări”. Negrescu i-a solicitat șefei diplomației UE, Kaja Kallas, „consolidarea mecanismelor europene de monitorizare și răspuns rapid la încălcări ale spațiului aerian, dar și o coordonare mai strânsă între statele membre și instituțiile UE pentru protejarea infrastructurii civile și a populației”. Victor Negrescu i-a cerut șefei diplomației europene „evaluarea unor măsuri suplimentare de descurajare și sancționare”, dar și „integrarea acestor riscuri în viitoarele instrumente europene de securitate și apărare”. „România este la frontiera Uniunii și resimte direct efectele conflictului din vecinătate. Protejarea cetățenilor europeni nu poate fi fragmentată. Este nevoie de un răspuns comun, coordonat și credibil. Europa trebuie să fie prezentă acolo unde cetățenii săi au nevoie de siguranță”, conchide Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Reamintim că sâmbătă dimineața, în jurul orei 2:31, o dronă rusească de tip Geran 2 a căzut într-o gospodărie din Galați, afectând o anexă, dar și un stâlp de electricitate. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost detonată controlat de geniști, în jurul amiezii. La scurt timp, MApN, a raportat că noi fragmente de dronă au fost găsite în județul Tulcea, iar o echipă de specialiști au intervenit la fața locului pentru cercetări, dar și probe.
Kaja Kallas cere oprirea războiului din Orient și propune soluții pentru reluarea tranzitului maritim prin Strâmtoarea Ormuz
Șefa diplomației europene a cerut Statelor Unite și Israeluli să oprească atacurile asupra Iranului avertizând cu privire la riscurile globale generate de conflict. În plus, Kallas a subliniat disponibilitatea Uniunii Europeană de a facilita dialogul între actorii implicați. „Cred că ar fi în interesul tuturor ca acest război să se oprească. Problema cu războaiele este că e mai ușor să le începi decât să le oprești și mereu scapă de sub control. Ne-am consultat cu țări din regiune, precum țările din Golf, Iordania, Egipt, dacă am putea prezenta propuneri pentru ca Iranul, Israelul și SUA să iasă din această situație”, a spus Kallas, într-un interviu acordat Reuters. Pe fondul cererilor administrației american privind implicarea militară a statelor europene pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, mai multe state europene au respins solicitările președintelui Donald Trump, subliniind că nu este un război început de Europa. „Principala preocupare a țărilor europene este că nu am fost consultați (înainte) de a începe acest război – dimpotrivă. Au fost mulți europeni care încercau să convingă SUA și Israelul să nu înceapă acest război”, spune oficialul european. Kaja Kallas a spus că redeschiderea Strâmtorii Ormuz s-ar putea întâmpla prin mijloace diplomatice. De asemenea, oficialul a anunțat că a propus replicarea unui acord intermediat de ONU pentru exportul de cereale din Ucraina prin Marea Neagră, în timpul Războiului din Ucraina. „Nimeni nu este pregătit să-și pună poporul în pericol în Strâmtoarea Hormuz. Trebuie să găsim… modalități diplomatice de a menține această situație deschisă, astfel încât să nu avem o criză alimentară, o criză a îngrășămintelor, o criză energetică în lume”, spune Kallas.
Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia și Ucraina
„Întrucât nu-l putem amenința (pe președintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei și nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înțelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el. Mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu președintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe președintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul. Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aștepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin. În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.
UE: Kaja Kallas avertizează că situația din Orientul Mijlociu este periculoasă și cere protejarea civililor
„Regimul iranian a ucis mii de oameni. Programele sale de rachete balistice și nucleare, împreună cu sprijinul pentru grupări teroriste, reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității globale”, a scris Kaja Kallas, într-un mesaj publicat pe platforma X. Ea a subliniat că Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni ferme împotriva Iranului și a susținut soluții diplomatice, inclusiv în dosarul nuclear. Oficialul european a precizat că a discutat cu ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, precum și cu alți miniștri din regiune. Iar UE „cooperează îndeaproape cu partenerii arabi pentru a explora căi diplomatice” la situația existentă. „Protecția civililor și respectarea dreptului internațional umanitar reprezintă o prioritate”, a mai afirmat Kaja Kallas. Ea a adăugat că rețeaua consulară a UE este „pe deplin mobilizată pentru a facilita plecările cetățenilor europeni”, iar personalul neesențial al Uniunii este retras din regiune. Totodată, ea a anunțat că misiunea navală europeană EUNAVFOR Aspides rămâne „în alertă maximă” în Marea Roșie și este pregătită să contribuie la menținerea deschisă a coridorului maritim.
Kaja Kallas: Statele UE nu sunt pregătite să ofere Ucrainei o dată pentru aderare la blocul comunitar
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că guvernele statelor membre nu sunt pregătite să stabilească un termen pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar. Declarația a venit după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut o dată concretă ca parte a garanțiilor de securitate într-un eventual acord de pace cu Rusia, scrie Reuters. „Senzația mea este că statele membre nu sunt pregătite să ofere o dată concretă. Mai sunt multe de făcut.”, a declarat Kaja Kallas, duminică, în cadrul unui panel de la Conferința de Securitate de la München. Potrivit diplomaților, aderarea Ucrainei în 2027 a apărut într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Uniunea Europeană. Propunerea are rolul de a sprijini redresarea economică a Ucrainei după război. Totuși, mai multe state consideră că un termen fix nu este realist, fiindcă procesul de aderare depinde de îndeplinirea criteriilor și de îndeplinirea normelor europene privind legislația. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a susținut poziția exprimată de Kallas și a spus că nu vede șanse mari pentru un acord de pace rapid. „Da, înțelegem că avem nevoie de Ucraina în Uniunea Europeană și, da, când vorbesc cu mulți șefi de stat, am sentimentul că nu există nicio disponibilitate pentru a accepta o dată”, a spus el. Rinkēvičs a mai zis că UE a găsit soluții în multe momente, însă trebuie să țină cont și de statele din Balcanii de Vest și de Republica Moldova, care așteaptă de mult timp aderarea. „Fie că ne place sau nu, este foarte legat de acordul de pace. Va exista un acord de pace sau nu? Nu văd că Rusia va face mișcări, iar dacă Rusia nu face mișcări, atunci nu vom avea un acord”, a spus el.
Ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA / Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA / Președintele Letoniei: UE nu este pregăt
Kallas: UE trebuie să definească obiectivele clare înainte de negocieri cu Rusia La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decât să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci când stai acolo”, a spus Kallas, insistând că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întâi cerințele esențiale. „De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea. Aceasta a marcat încheierea panelului. Rinkēvičs: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întâmple și să vedem cum se întâmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutând cu alți lideri europeni, are „impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderând cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova. „UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atât de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat atât de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. „Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton. Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el. NATO: Este nevoie de producție mai mare de echipamente de apărare, în Europa și SUA Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea. Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO. Haddad: Achizițiile de echipamente de apărare din străinătate „nu au sens” Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmând că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare cresc – adesea prin reducerea altor cheltuieli – nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Când cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și când poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad. Haddad: UE trebuie să se concentreze pe propriile priorități, nu pe laudele din SUA Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amânare”, a afirmat Haddad. El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu două piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană
Kaja Kallas reacționează după ce JD Vance a fost huiduit la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a afirmat că persoanele care l-au huiduit pe vicepreședintele SUA, JD Vance, la Jocurile Olimpice de iarnă, au dat dovadă de „mândrie europeană” în urma unei serii de comentarii critice la adresa Europei din partea oficialilor americani. Vicepreședintele american JD Vance și soția sa, Usha Vance, au participat săptămâna trecută la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. Cei doi au fost întâmpinați cu huiduieli și fluierături la stadionul San Siro din Milano, când au apărut pentru scurt timp pe un ecran gigant fluturând steaguri americane în timpul ceremoniei de deschidere. „Ei bine, cred că am auzit multe cuvinte nu tocmai plăcute din partea Statelor Unite cu privire la Europa”, a spus Kallas, întrebată în cadrul unei emisiuni la Euronews despre huiduielile publicului la adresa vicepreședintelui american. „Desigur, publicul nostru are și el mândria sa, mândria europeană. Așa că se vede”, a adăugat ea, potrivit POLITICO. Comentariile făcute de șefa politicii externe a UE vin în contextul unei stări tensionate a relațiilor dintre UE și SUA înaintea Conferinței de securitate de la München (MSC), care va avea loc în această săptămână. La acest eveniment vor participa atât lideri europeni, cât și membri ai administrației președintelui american Donald Trump. Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina se desfășoară în perioada 6-22 februarie 2026.
Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
Europenii afirmă că Iranul nu a luat încă măsurile necesare pentru a opri revenirea sancțiunilor
Comentariile Ministerului de Externe german și ale Uniunii Europene au venit după o convorbire telefonică pe care Iranul a avut-o miercuri cu reprezentanții Franței, Germaniei și Regatului Unit, precum și cu șeful diplomației europene, Kaja Kallas. „Fereastra pentru găsirea unei soluții diplomatice la problema nucleară a Iranului se închide foarte repede”, a avertizat Kallas într-o declarație. „Iranul trebuie să facă pași credibili pentru a răspunde cererilor Franței, Regatului Unit și Germaniei, iar acest lucru înseamnă să demonstreze cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și să permită inspecții fără întârziere la toate instalațiile nucleare”. Ministerul german de Externe a scris separat pe platforma socială X că „Iranul nu a luat încă măsurile rezonabile și precise necesare” pentru a opri reimpunerea sancțiunilor ONU. Într-o declarație emisă câteva ore mai târziu, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a afirmat din nou că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are nicio justificare legală sau logică”. El a subliniat, de asemenea, faptul că Iranul și AIEA au ajuns anterior la un acord, mediat de Egipt, pentru a acorda agenției de supraveghere a ONU acces la toate instalațiile nucleare iraniene și pentru ca Teheranul să raporteze locul unde se află toate materialele sale nucleare. Cu toate acestea, rămâne neclar când Iranul va face acest raport. Iar Araghchi, în declarația sa, nu a oferit alte soluții pentru a răspunde preocupărilor europenilor. „Acum depinde de celelalte părți să profite de această ocazie pentru a menține deschisă calea diplomatică și a evita o criză care poate fi prevenită, dând dovadă de seriozitate și încredere în diplomație”, a afirmat el. Un război de 12 zile declanșat de Israel împotriva Iranului în luna iunie a dus la bombardarea de către israelieni și americani a instalațiilor nucleare iraniene, punând sub semnul întrebării statutul stocului de uraniu îmbogățit aproape la niveluri militare al Teheranului. Procesul de reintroducere a sancțiunilor împotriva Iranului, denumit „snapback” de diplomații care l-au negociat în cadrul acordului nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, a fost conceput pentru a fi imun la veto în cadrul ONU. Acesta va intra în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, cu excepția cazului în care Consiliul de Securitate al ONU va decide să îl oprească. Acesta va îngheța din nou activele iraniene din străinătate, va opri tranzacțiile cu arme cu Teheranul și va penaliza orice dezvoltare a programului de rachete balistice al Iranului, printre alte măsuri, strângând și mai mult economia țării, deja în dificultate. Utilizarea mecanismului „snapback” va intensifica probabil tensiunile dintre Iran și Occident într-o regiune încă în flăcări din cauza războiului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza, în special după ce Israelul a început ofensiva terestră împotriva orașului Gaza.
Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dola
„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românesc Într-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești. „Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X. Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român . Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent. Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze. Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militare Forțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR). Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea Sumî Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî. „A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.