Începe săptămâna de foc pentru Luca Niculescu. Premierul desemnat vrea să depună joi programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ce condiții pun partidele

Luca Niculescu, prim-ministrul desemnat de președintele Nicușor Dan pentru a forma următorul Guvern cu puteri depline, a intrat pe ultima sută de metri a negocierilor cu liderii partidelor parlamentare pentru obținerea celor minimum 233 de voturi necesare care îi vor permite să șe așeze în fruntea noului Executiv. Fostul ambasador al României la Paris a declarat că intenționează să depună joi, 15 octombrie, la Parlament, programul de guvernare și lista de miniștri. Cu alte cuvinte, în ultima zi din cele 10 pe care, conform Constituției, le are la dispoziție pentru a cere oficial votul de încredere. Până în acest moment, lucrurile sunt clare doar în privința AUR, partidul condus de George Simion, care a contestat numirea lui Luca Niculescu și pe care premierul desemnat l-a exclus complet de la masa de negociere. Loading … Ce condiții au pus partidele parlamentare pentru a vota Guvernul condus de Luca Niculescu Cu excepția AUR, al doilea cel mai mare partid din România după numărul deputaților și senatorilor din actuala legislatură, liderii celorlalte formațiuni politice din Parlament nu au prezentat o poziție concretă față de votul de învestitură al Guvernului Niculescu. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, în urma întâlnirii oficiale cu Luca Niculescu, care a avut loc joi, 8 octombrie, că social-democrații au simțit un „dialog constructiv” cu premierul desemnat, însă că o eventuală susținere la votul de învestitură depinde, în primul rând, de includerea propunerilor specifice pe care partidul le-a făcut pentru programul de guvernare. În aceeași zi, fostul ambasador al României la Paris s-a întâlnit și cu reprezentanții PNL, conduși de Ilie Bolojan. La finalul întâlnirii, premierul demis a precizat că liberalii sunt dispuși să voteze Executivul condus de Luca Niculescu, însă că vor trece în opoziție, în cazul în care PSD va face parte din următorul Guvern cu puteri depline. De asemenea, joi, 8 octombrie, premierul desemnat a avut o întâlnire și cu reprezentanții UDMR. La finalul discuțiilor, a venit o nouă confirmare de „disponibilitate” cu privire la votul noului Executiv, chiar dacă partidul condus de Kelemen Hunor exclude, la rândul său, o eventuală participare în Guvern. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Mediafax Luca Niculescu începe o nouă rundă de negocieri cu partidele parlamentare / Social-democrații se reunesc în ședință la sediul central În prima zi a săptămânii, Luca Niculescu are programate patru sesiuni de negocieri cu reprezentanții grupurilor parlamentare. Primii pe agenda zilei de luni, 12 octombrie, sunt cei din USR, care îl vor aștepta pe premierul desemnat la sediul partidului, de la ora 12:00. Până acum, partidul condus de Dominic Fritz a anunțat că susține scenariul alegerilor anticipate. Ulterior, fostul ambasador se va deplasa la Palatul Parlamentului, acolo unde are programte discuții cu reprezentanții minorităților naționale, la ora 14:00, urmate de consultări cu reprezentanții PACE, la ora 16:00, respectiv cu cei ai grupului UPR, la ora 17:00. De asemenea, în aceeași zi, de la ora 10:30, Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat se va reuni în ședință la sediul din Șoseaua Kiseleff. Premierul desemnat Luca Niculescu și președintele Nicușor Dan | Sursa foto: Facebook „Pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică” / „Vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare” Luca Niculescu a afirmat, în repetate rânduri, că ia în calcul mai multe formule de guvernare. Este vorba fie de un Guvern tehnocrat, unul mixt, politic-tehnocrat, sau unul strict politic. Totodată, premierul desemnat a subliniat că își dorește o susținere parlamentară solidă, nu una bazată pe presupuneri. Premierul desemnat Luca Niculescu | Sursa foto: Facebook „Lucrăm intens la definitivarea programului de guvernare, iar pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică, protejarea puterii de cumpărare și susținerea celor care au fost cel mai mult afectați de creșterea prețurilor și de ajustarea fiscal-bugetară. În privința pensiilor, ne propunem să identificăm soluții pentru creșterea veniturilor, cu prioritate pentru pensionarii cu pensii mici, care resimt cel mai puternic efectele inflației și ale costului vieții. Ne dorim ca efortul de consolidare fiscală să fie însoțit de măsuri de solidaritate și sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie. În ceea ce privește salarizarea, vom relua discuțiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare, astfel încât să construim un sistem mai echitabil și predictibil, cu un calendar de aplicare adaptat posibilităților bugetare. Toate aceste măsuri vor fi construite prin dialog transparent cu sindicatele, patronatele și partenerii politici, având în vedere atât nevoia de a proteja veniturile românilor, cât și responsabilitatea de a continua reducerea deficitului și de a asigura stabilitatea financiară a țării”, a scris Luca Niculescu în cea mai recentă postare publicată pe pagina personală de Facebook.
CTP îl acuză pe Nicușor Dan că încalcă suveranitatea României

Cristian Tudor Popescu lansează un nou atac la adresa președintelui Nicușor Dan, după declarațiile șefului statului despre alegerile anticipate și mesajele pe care spune că le-a primit din partea investitorilor străini și a instituțiilor financiare. Gazetarul se întreabă dacă politica internă a României a ajuns să fie influențată din exterior și susține că afirmația președintelui ridică o problemă legată de suveranitatea deciziilor politice ale țării. Cristian Tudor Popescu își intitulează mesajul publicat joi, 1 octombrie, ”N. Dan nu e suveran” și începe prin a reveni la evaluarea critică pe care a făcut-o în urmă cu aproximativ trei luni asupra președinților României de după 1989. ”N. Dan nu e suveran. Acum vreo 3 luni, publicam un clasament al subsemnatului răspunzând la întrebarea: „Care este cel mai puțin rău președinte al României postdecembriste?”. 1. Traian Băsescu 2. Emil Constantinescu 3. Ion Iliescu 4. Klaus Iohannis 5. Nicușor Dan. De atunci, N. Dan reușește performanța unică de a coborî în această ierarhie. Ultima treaptă, deocamdată: „Investitorii străini, instituțiile financiare, mi-au transmis că nu vor alegeri anticipate, da?”. Stupoare… Apoi, gândul: adică, politica internă a României este dictată de niște persoane din afara țării!… Nu trebuie să te dea suveranismul afară din casă ca să bagi de seamă că alegația încalcă grosolan suveranitatea României”, a scris CTP pe pagina sa de Facebook. CTP: ”De unde știm că nu e o minciună sfruntată” Cristian Tudor Popescu îi reproșează apoi lui Nicușor Dan că nu a prezentat public dovezi sau detalii despre interlocutorii care i-ar fi transmis această poziție. Gazetarul formulează acuzația în termeni duri și pune sub semnul întrebării veridicitatea afirmației prezidențiale. ”Mai întâi, N. Dan nu prezintă nicio probă a „informației”, făcută în stilul „Am de 100 de ori mai multe informații decât voi, da?”. De unde știm că nu e o minciună sfruntată, încă una, care să justifice fixația antialegeri a președintelui Dan? Apoi, nici UE, finanțatorul oficial al României, n-ar întreprinde vreodată un asemenea amestec în treburile interne ale țării. Și îl permitem unor oameni de afaceri privați? Ni se poate pretinde îndeplinirea unor criterii și parametri, între care și stabilitatea politică, dar nu modul în care s-o facem! Autoaprobarea, „da?”-ul de înaltă frecvență al președintelui Dan, este singura „dovadă” prin care încearcă să convingă că tot ce spune e adevărul curat. P.S. Splendidă imaginea propusă de dl Kelemen Hunor pentru viitorul României sub o guvernare PSD-AUR: Poza unui deșert la răsărit de soare”, a mai scris gazetarul. Mesajul lui Cristian Tudor Popescu vine la o zi după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut voturile necesare pentru învestire, readucând în centrul dezbaterii scenariul alegerilor anticipate și poziția președintelui Nicușor Dan față de această variantă.
Propunerea UDMR pentru următorul Guvern: un cabinet de funcționari cu experiență în Guvern

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat miercuri, într-o intervenție la România TV, că nu crede că USR și PNL vor vota un guvern PSD, după ce social-democrații nu au votat Guvernul Mureșan. Liderul UDMR a explicat ce soluții ar putea avea pe masa lui Nicușor Dan la următoarele consultări. „Tot timpul trebuie să existe o soluție. Eu nu cred că toate porțile sunt închise. Sigur, după discursurile de azi, după declarațiile contondente din ultima perioadă, e puțin probabil să voteze PNL și USR un guvern condus de Sorin Grindeanu sau de cineva din PSD, în jurul PSD-ului. Sigur, asta depinde de președintele Dan ce nominalizare va face, dar aici nu prea văd spațiul de manevră și fără AUR nu există majoritate. Noi nu putem vota într-o combinație cu AUR și cu S.O.S., asta excludem, deci trebuie să căutăm o altă variantă”, a declarat Kelemen Hunor, într-un interviu acordat România TV. Cum arată guvernul propus de UDMR Kelemen Hunor spune că varianta pe care o propune ar putea aduna rapid o majoritate în Parlament. „Un premier acceptabil pentru toată lumea, nu din partidele politice, un premier acceptabil pentru Grindeanu, pentru Bolojan, pentru noi, dar unul care știe să facă cuplarea guvernului cu parlamentul și după aceea fiecare să vină cu propunere de oameni de specialitate care nu au fost implicați în politică. Deci nu oameni politici din prima linie, ca să spun așa, oameni din ministere, oameni din jurul ministerelor din economie, oameni care își asumă acest rol și această responsabilitate”, a explicat președintele UDMR. Anterior, liderul UDMR a mai prezentat această propunere, însă spunea că nu a apucat să o pună pe masa președintelui. Kelemen Hunor va avea această ocazie luni, 5 octombrie, când liderii partidelor sunt chemați din nou la consultări, la Palatul Cotroceni.
Kelemen, despre Georgescu: Nu vine din Cosmos. Poate el crede că a coborât din Rai, dar nu e așa

Întrebat, marți seara, la Euronews, dacă ancheta declanșată împotriva lui Călin Georgescu poate contribui la clarificarea a ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024, Kelemen Hunor a răspuns că nu poate face o legătură între cele două situații. „Nu știu, eu nu cunosc acest dosar și chiar nu vreau să comentez. N-am informații ca să comentez. Au dat în presă câteva propoziții dintr-un dialog probabil mai lung sau dintr-un dosar cu sute și poate mii de pagini”, a declarat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a adăugat că ar fi greșit să comenteze câteva fragmente apărute în presă fără să cunoască întregul dosar. „Ar fi o greșeală, cel puțin în ceea ce mă privește, să comentez eu 3-4 propoziții dintr-un dosar. Nu o să fac acest lucru”, a spus el. În același timp, Kelemen Hunor a afirmat că, la un moment dat, vor fi cunoscute informațiile care să permită clarificarea evenimentelor din 2024. „Dar, sigur, la un moment dat vom afla. Nu știu când. Vom afla. Dar eu n-am datele să le leg”, a declarat președintele UDMR. Kelemen: „Dacă nu se face lumină” asupra anulării alegerilor, va fi afectată încrederea în instituții Referindu-se la raportul pregătit de Administrația Prezidențială privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și influența rusă, Kelemen Hunor a susținut că este necesară clarificarea situației. „Am spus că, din punctul nostru de vedere, dar eu cred că o mare parte a societății este de acord, dacă nu se face lumină în ceea ce privește anularea alegerilor, va fi o piatră de moară pentru democrația noastră”, a afirmat acesta. Potrivit lui Kelemen Hunor, lipsa unor explicații complete poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Fiindcă se pierde încrederea în instituțiile statului și nu este un lucru mai rău când cetățenii nu mai au încredere în instituțiile statului. Nu au încredere nici în partidele politice, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în Președinție, nici în justiție”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a spus că, în opinia sa, trebuie clarificate toate aspectele care pot fi lămurite, ținând cont însă de existența unor riscuri. În ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, liderul UDMR a făcut și o referire la trecutul acestuia, afirmând: „Georgescu nu vine din cosmos. Poate că are el impresia din când în când că a coborât din Rai. Dar nu e. Este produsul fostei Securități”
Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier

Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Kelemen Hunor respinge acuzațiile privind legătura dintre Bolojan și Magyar în decizia UDMR referitor la guvernul Veștea: Fabulații și invenții

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat miercuri seara, pe Facebook, la mai multe informații apărute în spațiul public privind presupuse influențe externe asupra deciziei partidului de a nu vota guvernul Veștea. Acesta a respins categoric scenariile vehiculate și a spus că este vorba despre „fabulații și invenții”. „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea. Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea. Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.”, a transmis liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai precizat că, în opinia sa, astfel de scenarii care au apărut în spațiul public în ultimele ore nu au nicio bază reală. El a adăugat că, în cazul unei eventuale discuții cu partea maghiară despre resursele energetice, aceasta nu ar fi avut sens în forma care a fost vehiculată public, care îl implică pe Ilie Bolojan. „Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.” Liderul UDMR a mai precizat că nu a mai avut contact recent cu premierul Ungariei. „Stați liniștit oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.”, a scris Kelemen. Acesta a mai spus că nu a discutat nici cu președintele PPE, Manfred Weber, și că a aflat despre vizita acestuia la București din presă: „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.” „Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.”, a transmis liderul UDMR. În ultimele ore s-a vehiculat în spațiul public că Peter Magyar și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții privind un contract avantajos pentru gazele extrase de OMV din proiectul Neptun Deep. Potrivit unor surse citate de Gândul, acest aspect ar reprezenta, de fapt, motivul din culise pentru care UDMR nu susține Guvernul Adrian Veștea.
Hunor Kelemen, despre parlamentarii neafiliați: Dacă mergi cu ei în pădure, îți asumi un risc uriaș

Liderul UDMR a explicat că parlamentarii neafiliați cu care Eugen Tomac discută pentru obținerea unei majorități provin din formațiuni diferite, ceea ce face dificilă conturarea unui proiect politic coerent. „Este un grup heterogen. Nu este ceva foarte, foarte coagulat. Unii vin din SOS-ul lui Șoșoacă, alții vin de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”, a declarat marți Hunor Kelemen, invitat la TVR Info. O majoritate fără garanții de loialitate În opinia sa, migrația parlamentară reprezintă una dintre problemele cronice ale vieții politice românești și favorizează apariția unor grupuri care nu au primit direct votul alegătorilor în actuala formulă. „Este boala cronică a parlamentarismului românesc că există această mișcare, acest transfer permanent dintr-o parte în alta. Apar partide care nu au participat la vot și după aceea au grup în Parlament”, a spus liderul UDMR. „Nu este o asigurare de viață să mergi cu ei. Dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure și sunt în spatele tău, îți asumi un risc uriaș”, a declarat Kelemen, explicând că sprijinul oferit de acest grup nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru construirea unei majorități parlamentare. Guvern tehnocrat, premier politic? Întrebat dacă formațiunea sa ar putea susține un guvern care s-ar baza și pe voturile acestor parlamentari, președintele UDMR a precizat că discuția este prematură. El a enumerat mai multe probleme pe care partidul său trebuie să le lămurească înainte de a decide dacă va acorda sau nu votul unui eventual executiv condus de Eugen Tomac. „Până să discut despre acest grup eterogen, trebuie să lămurim câteva chestiuni de principiu: dacă putem susține un guvern din care nu facem parte, dacă putem vota alături de cei care au dat jos guvernul din care am făcut parte, cum se împacă ideea unui guvern tehnocrat cu un premier politic și care este rolul Parlamentului într-o democrație parlamentară”, a declarat Kelemen. Liderul Uniunii a adăugat că, înaintea unei decizii privind susținerea viitorului executiv, vor conta și programul de guvernare, precum și componența cabinetului.
Kelemen Hunor: Poate să fie și un guvern monocolor, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face

Liderul UDMR a afirmat la TVR Info că, din punctul său de vedere, formula politică a viitorului cabinet este mai importantă decât componența acestuia. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea aparține tuturor partidelor Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate în Parlament, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. Potrivit acestuia, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Kelemen Hunor a subliniat că fiecare partid trebuie să participe la identificarea unei soluții pentru depășirea actualului blocaj politic. Critici la adresa unei noi formule tehnocrate Liderul UDMR s-a declarat sceptic în privința posibilității instalării unui nou guvern tehnocrat în cazul în care partidele nu vor veni cu propuneri de premier. El a afirmat că partidele nu trebuie să renunțe la responsabilitatea politică de a propune un șef al Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus Kelemen Hunor. Acesta a avertizat că o nouă soluție tehnocrată ar însemna, în opinia sa, un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor. Liderul UDMR și-a exprimat convingerea că formațiunile parlamentare vor veni cu propuneri politice în cazul în care va fi nevoie de o nouă rundă de consultări pentru formarea guvernului.
Kelemen Hunor critică proiectul legii salarizării unitare: Familiile ocupaționale nu au fost gestionate foarte bine în anexe

Liderul UDMR, Kelemen Hunor a contestat marți seara, în cadrul unei emisiuni la Euronews, proiectul legii salarizării unitare, afirmând că există probleme tehnice și de structură în forma prezentată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „[La] legea salarizării unitare, care oricum începe cu scandal, așa cum am văzut eu, sunt foarte multe probleme în proiectul prezentat de Domnul Pîslaru. Se știa că sunt probleme, dar nu prea ai timp să negociezi cu sindicatele”, a spus Kelemen Hunor marți seara, la Euronews. Liderul UDMR a subliniat că sunt probleme la modul în care au fost gestionate familiile ocupaționale în anexele proiectului de lege. „Familiile ocupaționale nu au fost gestionate foarte bine în anexe și apar probleme atât în educație, apar probleme în magistratură, apar probleme în cultură, de exemplu. Familia ocupațională în cultură nu e tratată cum ar trebui și asta înseamnă că tu trebuie să ai un dialog foarte, foarte eficient în zilele următoare dacă tu vrei să promovezi această lege, vrei să votezi în Parlament până la sfârșitul lunii iunie cu sindicatele, cu partenerii sociali”, a explicat Kelemen Hunor. Totodată, el a mai subliniat și faptul că lipsa legitimității politice a unui Guvern interimar afectează capacitatea acestuia de a purta negocieri credibile cu sindicatele. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Cu cele mai bune intenții din partea miniștrilor din acest cabinet și din partea premierului, pur și simplu ai fost dat jos cu 281 de voturi. Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele. Sunt probleme tehnice mai mult și de așezarea familiilor ocupaționale”, a conchis Kelemen Hunor. Noua lege a salarizării bugetare Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Acest proiect prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro.
Contractul de consultanță din SUA, discutat la Cotroceni. Kelemen Hunor: Toți liderii fostei coaliții au fost de acord

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți, la Euronews, că liderii fostei coaliții de guvernare au fost consultați de președintele Nicușor Dan în ceea ce privește contractul de consultanță din SUA. „A fost o discuție cu domnul președinte, cu liderii coaliției, s-a prezentat ideea (…) Statele Unite funcționează în acest fel (…) Toți am fost de acord niciunul nu a spus nu (…) Toată lumea a fost de acord, și domnul Bolojan și domnul Grindeanu și domnul Fritz”, a explicat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că pentru astfel de contracte suma prevăzută în contract nu este foarte mare. Chiar dacă pentru bugetul național este o sumă importantă, contractul este binevenit deoarece susține interesele României, a arătat Kelemen Hunor. „Este vorba de a susține interesele noastre (…) România trebuie să rămână pe radarul SUA (…) de aceea cred că a fost un lucru bun, sper și rezultatele să fie pe măsură, cred că la începutul lunii mai a fost discuția”, a precizat Kelemen Hunor. Contractul semnat de Administrația Prezidențială Administrația Prezidențială a semnat un acord pe o durată inițială de șase luni cu firma globală Eversheds Sutherland (US) LLP pentru consultanță în relația cu instituțiile SUA. Contractul stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile furnizate. „Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil”, transmite Administrația Prezidențială.