Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii din fosta coaliție la Cotroceni. Se caută un premier
Nicușor Dan se va întâlni cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, președintele UDMR, Kelemen Hunor, și liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Întâlnirea va avea loc la Palatul Cotroceni, luni, la ora 9:00. Anunțul privind întâlnirea cu liderii fostei coaliții vine în contextul blocajului privind desemnarea unui nou premier, la mai bine de două luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Președintele nu vede încă o soluție și cere partidelor să își asume public ceea ce susțin La summitul NATO de la Ankara de săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a declarat că la mai bine de două luni de la declanșarea crizei politice, el nu vede încă o soluție clară pentru formarea unei majorități guvernamentale și le cere liderilor partidelor să își asume public variantele pe care le susțin. Mai mult, în spațiul public s-a vehiculat ideea ca aceste consultări să fie publice, televizate, pentru ca românii să vadă ce își doresc liderii partidelor politice și ce stă la baza blocajului existent de mai bine de două luni. România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul Guvernulului condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. Criză politică începută din 5 mai După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar, iar Tomac și-a depus mandatul. Ulterior, Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier. La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”. Fără sprijinul partidului din care face parte, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Kelemen Hunor respinge acuzațiile privind legătura dintre Bolojan și Magyar în decizia UDMR referitor la guvernul Veștea: Fabulații și invenții
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat miercuri seara, pe Facebook, la mai multe informații apărute în spațiul public privind presupuse influențe externe asupra deciziei partidului de a nu vota guvernul Veștea. Acesta a respins categoric scenariile vehiculate și a spus că este vorba despre „fabulații și invenții”. „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea. Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea. Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.”, a transmis liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai precizat că, în opinia sa, astfel de scenarii care au apărut în spațiul public în ultimele ore nu au nicio bază reală. El a adăugat că, în cazul unei eventuale discuții cu partea maghiară despre resursele energetice, aceasta nu ar fi avut sens în forma care a fost vehiculată public, care îl implică pe Ilie Bolojan. „Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.” Liderul UDMR a mai precizat că nu a mai avut contact recent cu premierul Ungariei. „Stați liniștit oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.”, a scris Kelemen. Acesta a mai spus că nu a discutat nici cu președintele PPE, Manfred Weber, și că a aflat despre vizita acestuia la București din presă: „N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.” „Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică. Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire.”, a transmis liderul UDMR. În ultimele ore s-a vehiculat în spațiul public că Peter Magyar și Ilie Bolojan ar fi purtat discuții privind un contract avantajos pentru gazele extrase de OMV din proiectul Neptun Deep. Potrivit unor surse citate de Gândul, acest aspect ar reprezenta, de fapt, motivul din culise pentru care UDMR nu susține Guvernul Adrian Veștea.
Hunor Kelemen, despre parlamentarii neafiliați: Dacă mergi cu ei în pădure, îți asumi un risc uriaș
Liderul UDMR a explicat că parlamentarii neafiliați cu care Eugen Tomac discută pentru obținerea unei majorități provin din formațiuni diferite, ceea ce face dificilă conturarea unui proiect politic coerent. „Este un grup heterogen. Nu este ceva foarte, foarte coagulat. Unii vin din SOS-ul lui Șoșoacă, alții vin de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”, a declarat marți Hunor Kelemen, invitat la TVR Info. O majoritate fără garanții de loialitate În opinia sa, migrația parlamentară reprezintă una dintre problemele cronice ale vieții politice românești și favorizează apariția unor grupuri care nu au primit direct votul alegătorilor în actuala formulă. „Este boala cronică a parlamentarismului românesc că există această mișcare, acest transfer permanent dintr-o parte în alta. Apar partide care nu au participat la vot și după aceea au grup în Parlament”, a spus liderul UDMR. „Nu este o asigurare de viață să mergi cu ei. Dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure și sunt în spatele tău, îți asumi un risc uriaș”, a declarat Kelemen, explicând că sprijinul oferit de acest grup nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru construirea unei majorități parlamentare. Guvern tehnocrat, premier politic? Întrebat dacă formațiunea sa ar putea susține un guvern care s-ar baza și pe voturile acestor parlamentari, președintele UDMR a precizat că discuția este prematură. El a enumerat mai multe probleme pe care partidul său trebuie să le lămurească înainte de a decide dacă va acorda sau nu votul unui eventual executiv condus de Eugen Tomac. „Până să discut despre acest grup eterogen, trebuie să lămurim câteva chestiuni de principiu: dacă putem susține un guvern din care nu facem parte, dacă putem vota alături de cei care au dat jos guvernul din care am făcut parte, cum se împacă ideea unui guvern tehnocrat cu un premier politic și care este rolul Parlamentului într-o democrație parlamentară”, a declarat Kelemen. Liderul Uniunii a adăugat că, înaintea unei decizii privind susținerea viitorului executiv, vor conta și programul de guvernare, precum și componența cabinetului.
Kelemen Hunor: Poate să fie și un guvern monocolor, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face
Liderul UDMR a afirmat la TVR Info că, din punctul său de vedere, formula politică a viitorului cabinet este mai importantă decât componența acestuia. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea aparține tuturor partidelor Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate în Parlament, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. Potrivit acestuia, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Kelemen Hunor a subliniat că fiecare partid trebuie să participe la identificarea unei soluții pentru depășirea actualului blocaj politic. Critici la adresa unei noi formule tehnocrate Liderul UDMR s-a declarat sceptic în privința posibilității instalării unui nou guvern tehnocrat în cazul în care partidele nu vor veni cu propuneri de premier. El a afirmat că partidele nu trebuie să renunțe la responsabilitatea politică de a propune un șef al Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus Kelemen Hunor. Acesta a avertizat că o nouă soluție tehnocrată ar însemna, în opinia sa, un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor. Liderul UDMR și-a exprimat convingerea că formațiunile parlamentare vor veni cu propuneri politice în cazul în care va fi nevoie de o nouă rundă de consultări pentru formarea guvernului.
Kelemen Hunor critică proiectul legii salarizării unitare: Familiile ocupaționale nu au fost gestionate foarte bine în anexe
Liderul UDMR, Kelemen Hunor a contestat marți seara, în cadrul unei emisiuni la Euronews, proiectul legii salarizării unitare, afirmând că există probleme tehnice și de structură în forma prezentată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. „[La] legea salarizării unitare, care oricum începe cu scandal, așa cum am văzut eu, sunt foarte multe probleme în proiectul prezentat de Domnul Pîslaru. Se știa că sunt probleme, dar nu prea ai timp să negociezi cu sindicatele”, a spus Kelemen Hunor marți seara, la Euronews. Liderul UDMR a subliniat că sunt probleme la modul în care au fost gestionate familiile ocupaționale în anexele proiectului de lege. „Familiile ocupaționale nu au fost gestionate foarte bine în anexe și apar probleme atât în educație, apar probleme în magistratură, apar probleme în cultură, de exemplu. Familia ocupațională în cultură nu e tratată cum ar trebui și asta înseamnă că tu trebuie să ai un dialog foarte, foarte eficient în zilele următoare dacă tu vrei să promovezi această lege, vrei să votezi în Parlament până la sfârșitul lunii iunie cu sindicatele, cu partenerii sociali”, a explicat Kelemen Hunor. Totodată, el a mai subliniat și faptul că lipsa legitimității politice a unui Guvern interimar afectează capacitatea acestuia de a purta negocieri credibile cu sindicatele. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Cu cele mai bune intenții din partea miniștrilor din acest cabinet și din partea premierului, pur și simplu ai fost dat jos cu 281 de voturi. Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele. Sunt probleme tehnice mai mult și de așezarea familiilor ocupaționale”, a conchis Kelemen Hunor. Noua lege a salarizării bugetare Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Acest proiect prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro.
Contractul de consultanță din SUA, discutat la Cotroceni. Kelemen Hunor: Toți liderii fostei coaliții au fost de acord
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți, la Euronews, că liderii fostei coaliții de guvernare au fost consultați de președintele Nicușor Dan în ceea ce privește contractul de consultanță din SUA. „A fost o discuție cu domnul președinte, cu liderii coaliției, s-a prezentat ideea (…) Statele Unite funcționează în acest fel (…) Toți am fost de acord niciunul nu a spus nu (…) Toată lumea a fost de acord, și domnul Bolojan și domnul Grindeanu și domnul Fritz”, a explicat Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că pentru astfel de contracte suma prevăzută în contract nu este foarte mare. Chiar dacă pentru bugetul național este o sumă importantă, contractul este binevenit deoarece susține interesele României, a arătat Kelemen Hunor. „Este vorba de a susține interesele noastre (…) România trebuie să rămână pe radarul SUA (…) de aceea cred că a fost un lucru bun, sper și rezultatele să fie pe măsură, cred că la începutul lunii mai a fost discuția”, a precizat Kelemen Hunor. Contractul semnat de Administrația Prezidențială Administrația Prezidențială a semnat un acord pe o durată inițială de șase luni cu firma globală Eversheds Sutherland (US) LLP pentru consultanță în relația cu instituțiile SUA. Contractul stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile furnizate. „Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil”, transmite Administrația Prezidențială.
Kelemen Hunor sare în apărarea lui András Demeter: Înregistrarea a fost scoasă la momentul perfect ca să lovească
Kelemen Hunor a explicat la Euronews, că în 2011 a discutat personal cu András Demeter despre cumpărarea Radio Chișinău de către Radio România și că a susținut proiectul încă de atunci. Liderul UDMR a afirmat că instituția media din Republica Moldova se afla într-o situație dificilă și că, în lipsa intervenției României, exista riscul ca „rușii, prin interpuși sau direct” să preia controlul. În apărarea lui Demeter, Kelemen Hunor a spus că episodul care a generat scandalul a fost „etnicizat” și prezentat fără context. El a susținut că înregistrarea ar fi fost realizată în noiembrie 2025 și publicată abia acum, într-un moment ales deliberat pentru a produce un impact politic și public maxim. „A zis ironic, nu a zis direct”, a explicat liderul UDMR, referindu-se la pasajul controversat despre „interesul național” și apartenența etnică. Potrivit acestuia, Demeter ar fi încercat să redea discuțiile purtate cu procurorii care investigau presupusul prejudiciu legat de achiziția Radio Chișinău. Kelemen Hunor a condamnat însă limbajul vulgar folosit de András Demeter și a spus că demisia acestuia a fost „un gest responsabil”, necesar pentru a opri escaladarea scandalului și pentru a evita stigmatizarea UDMR. Liderul Uniunii a insistat că formațiunea a ales să „stingă incendiul” rapid pentru a evita amplificarea tensiunilor politice și etnice. Întrebat despre momentul apariției înregistrării, Kelemen Hunor a avansat două ipoteze, spunând că varianta cea mai plauzibilă este legată de nemulțumiri apărute în urma evaluărilor managerilor instituțiilor de spectacole. El a respins ideea unei conspirații politice mai ample, dar a subliniat că „astfel de coincidențe nu există în politică”. Liderul UDMR a revenit și asupra contextului politic din 2011, afirmând că achiziția Radio Chișinău a reprezentat „o decizie politică a statului român” și „o chestiune de oportunitate strategică” pentru România în raport cu Republica Moldova.
Kelemen Hunor: Noul guvern trebuie format până în 10 – 15 iunie
Liderul UDMR a afirmat, la Digi 24, că estimările inițiale privind formarea Executivului până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie nu mai sunt realiste. „Eu inițial credeam că putem să avem în ultima săptămână din mai, prima săptămână din iunie, dar nu cred că vom avea această posibilitate”, a spus Kelemen Hunor. Potrivit acestuia, un nou guvern trebuie instalat cel târziu până în 10-15 iunie, pentru ca Parlamentul să poată organiza o sesiune extraordinară și să adopte actele normative necesare. „Trebuie să avem până la jumătatea lunii iunie, ca să existe timp de două săptămâni sau trei săptămâni cu o sesiune extraordinară, să trecem acele proiecte care sunt necesare pentru a atinge jaloanele din PNRR”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a subliniat că prioritatea actuală trebuie să fie adoptarea măsurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene. „După aceea putem să ne apucăm și să ne certăm din nou. Primul lucru este să faci treabă”, a afirmat acesta.
Guvern PSD – UDMR? Kelemen Hunor: Nu există. Nu se poate. Nu vrem
Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”. „Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen. Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern. „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor, după consultările de la Cotroceni: Nu există varianta susținerii unui guvern cu AUR. În rest, toate pot fi discutate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut declarații de presă după ce delegația sa a ieșit de la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni în vederea formării unui nou Executiv. Acesta a subliniat că UDMR susține ideea unei majorități parlamentare „transparente și solide”, avertizând că un guvern minoritar „nu poate supraviețui foarte mult”. „Noi am spus ceea ce am mai spus public, că varianta cea mai corectă ar fi să există în spatele guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă, fiindcă ceea ce ne așteaptă în acest an, în 2027, necesită responsabilitate politică și majoritate politică în spatele unui guvern, indiferent de cine este condus acel guvern și, până la urmă, indiferent cine face parte din acel guvern”, a afirmat Kelemen Hunor la finalul consultărilor de la Cotroceni. Kelemen Hunor: Dacă se conturează o majoritate corectă, noi vom susține o astfel de soluție El a mai spus că UDMR nu a avansat, în cadrul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan, un nume pentru funcția de prim-ministru și a subliniat că „ar trebui încercat o refacere a coaliției”. În plus, Kelemen Hunor a exclus susținerea unui executiv „în spatele căruia se află AUR”. „Ar trebui încercat o refacere a coaliției, o majoritate sau o altă majoritate, dacă există o altă majoritate. Nu am avut și nu am avansat o propunere de prim-ministru. Noi am spus că dacă se conturează o majoritate corectă, noi vom susține o astfel de soluție. Un guvern minoritar nu poate supraviețui foarte mult și, din punctul nostru de vedere, nu există varianta susținerii unui guvern în spatele căruia se află AUR. Astea sunt lucrurile care nu pot fi acceptate, nu pot fi susținute. În rest, toate pot fi discutate”, a explicat Kelemen Hunor. Referindu-se la posibilitatea alegerilor anticipate, Kelemen Hunor a afirmat că un astfel de scenariu reprezintă „o posibilitate teoretică, constituțională”, însă nu și o soluție potrivită în actualul context politic. „Din punctul nostru de vedere, nu putem considera că alegerile anticipate ar fi o soluție, dar, sigur, există această posibilitate teoretică, constituțională și nici nu se poate exclude că la un moment dat și în România se ajunge la alegeri anticipate. Dar nu asta ar fi soluția, nu ăsta ar fi momentul și trebuie evitat din punctul nostru de vedere”, a conchis liderul UDMR.