Ce premier vrea UDMR după moțiunea de cenzură: Să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici”
Kelemen a catalogat drept iresponsabilă răsturnarea guvernului fără o alternativă viabilă. A subliniat că situația economică actuală nu permite o incertitudine politică prelungită. Obiectivul principal al UDMR rămâne refacerea fostei coaliții de guvernare. Partidul cere un prim-ministru capabil să joace un rol de echilibrare. Acesta trebuie să nu reprezinte un rival pentru niciunul dintre actorii politici. Trebuie să aibă totodată pregătire profesională și credibilitate personală. Ce condiții pune UDMR pentru susținerea unui guvern Kelemen a fost tranșant în privința AUR. „Este inacceptabilă orice colaborare care se bazează pe sprijinul extremist al AUR”, a declarat el. A precizat că aceasta este o chestiune de principiu pentru partid. UDMR analizează toate soluțiile posibile. Acceptă însă doar o structură care asigură o guvernare durabilă, previzibilă și responsabilă. Dacă nu se ajunge la o astfel de soluție, opoziția rămâne o opțiune realistă. Fără alegeri anticipate Kelemen a exclus alegerile anticipate. A argumentat că cetățenii au acordat partidelor un mandat de patru ani la alegerile din 2024. Negocierile pentru formarea unui nou guvern trebuie încheiate în scurt timp. „Cifrele în sine nu creează încredere”, a mai spus liferul UDMR. Contează programul, asumarea responsabilității și voința politică din spatele majorității.
Kelemen Hunor, după alegerile din Ungaria: Nimeni din UDMR nu mi-a cerut demisia / Ce spune despre acuzațiile privind manipularea maghiarilor din România
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o serie de remarci marți, pe holurile Parlamentului, despre alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, care au fost câștigate de Peter Magyar și partidul său, Tisza. UDMR nu l-a susținut pe Peter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, preferându-l pe Viktor Orban și formațiunea acestuia, FIDESZ. Kelemen Hunor a afirmat că a avut o convorbire cu viitorul premier al Ungariei și că o întâlnire cu acesta ar putea avea loc săptămâna viitoare, la Budapesta. „Aseară am avut o discuție scurtă cu Peter Magyar și m-a rugat când pot să ajung la Budapesta, să avem o discuție față în față. Și i-am spus că săptămâna viitoare o să ajung. Nu am stabilit ziua, nu am stabilit ora. A rămas să vorbim luni, marți, în funcție de programul meu”, a spus Kelemen Hunor. Întrebat în ce măsură se mai aliniază dorințele comunității maghiare din România cu cele ale guvernului de la Budapesta, în contextul schimbării politicii în urma alegerilor, Kelemen Hunor a spus: „Deocamdată nu avem un program de guvernare, există doar intenții, doar declarații. Trebuie să așteptăm programul de guvernare și direcția care va fi stabilită de către noul premier. Și în primul rând eu vorbesc de politicile naționale, față de comunitățile maghiare care trăiesc dincolo de granițele Ungariei – și acesta e lucrul cel mai important în acest moment. Nu știm exact care va fi direcția, dar din declarațiile lui Magyar Peter și din discuția mea de aseară, nu cred că vor fi schimbări importante, cel puțin în ceea ce privește principiile. În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea… De fiecare dată când a venit un nou guvern au fost schimbări, dar până când nu știm mai mult nu avem cum comenta”. Kelemen Hunor a fost întrebat și cum îi va explica lui Peter Magyar faptul că maghiarii din România l-au susținut masiv pe Viktor Orbán la scrutinul parlamentar de duminică. „Nu trebuie să explic eu acest lucru, fiindcă Peter Magyar cunoaște comunitatea din Transilvania. Acest lucru nu este un secret pentru el, deci nu trebuie să explic eu din acest punct de vedere, nimic. Sigur, discuțiile vor fi principiale, vor fi despre viitor, nu despre trecut”, a explicat liderul UDMR. Kelemen Hunor a mai spus că maghiarii din România nu au fost manipulați pentru a-l susține pe Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria. Acesta a respins acuzațiile potrivit cărora UDMR ar fi făcut propagandă pentru ca partidul aflat la putere în Ungaria să câștige. „Eu am o părere foarte bună despre comunitatea din România și sunt convins că este o comunitate care nu poate fi manipulată de nimeni. Anul trecut, peste 90% au votat cu Nicușor Dan, nu au fost manipulați. Deci membrii comunității maghiare sunt oameni responsabili, maturi și fac diferența între ce spune unul și ce spune altul și decid în funcție de aprecierile lor. Nu fac trimitere niciodată la propagandă”, a adăugat Kelemen Hunor. Întrebat dacă ar trebui să vină altcineva la șefia UDMR după alegerile din Ungaria, Kelemen Hunor a precizat că nu i-a cerut nimeni din partid demisia. „Din UDMR nu a cerut nimeni așa ceva”, a conchis Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor, despre o posibilă o conciliere între PNL și PSD: Până în ultima clipă totul este posibil
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit, marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare cu Ilie Bolojan în funcția de premier. El a afirmat faptul că vede posibilă o conciliere între PNL și PSD, întrucât actuala coaliție trebuie să meargă înainte. „Până în ultima clipă totul este posibil. Vă dați seama că eu, în 2023, când PSD și PNL cu Iohannis împreună ne-au scos de la guvernare, eu am stat la masă până în ultima clipă căutând soluții. Deci, până în ultima clipă există speranță, șansa că se va găsi o soluție de compromis, fiindcă trebuie să meargă această coaliție înainte”, a precizat Kelemen Hunor. Acesta a continuat spunând că nu a fost contactat de preşedintele Nicuşor Dan pentru o discuţie privind coaliţia. ”Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens. Dacă va fi, nu va fi, vom vedea. Când ne contactează cineva, răspundem cu da”, a adăugat liderul UDMR. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicuşor Dan va reuşi o mediere între partidele din actuala coaliţie, ca să le ţină unite.
Kelemen Hunor condamnă declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban: Mesaj inacceptabil
Reacția liderului UDMR vine după ce Zelenski l-a criticat pe Orbán pentru blocarea unui pachet financiar important destinat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene. Într-o postare publicată pe Facebook în limba maghiară, Kelemen Hunor a afirmat că declarațiile liderului ucrainean sunt inacceptabile și trebuie condamnate clar. Potrivit acestuia, chiar și în cazul unor divergențe politice majore există limite care nu ar trebui depășite. „Există o limită care nu poate fi depășită nici măcar în cazul unei diferențe de opinie politică. Amenințarea prim-ministrului unei țări cu moartea este o asemenea limită. Acest lucru este inacceptabil și trebuie condamnat în mod clar”, a declarat liderul UDMR. Hunor a susținut că mesajul transmis de Zelenski nu îl vizează doar pe Viktor Orbán, ci întreaga comunitate maghiară. „Amenințarea președintelui Zelenski nu îi este adresată doar lui Viktor Orbán, ci transmite un mesaj întregii națiuni maghiare”, a adăugat acesta. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban apar în contextul blocării unui ajutor de 90 de miliarde Comentariile liderului ucrainean au fost făcute joi, la Kiev, în contextul blocării unui pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, estimat la aproximativ 90 de miliarde de euro. Potrivit declarațiilor citate de Reuters, Zelenski a criticat faptul că o singură persoană din Uniunea Europeană ar putea bloca ajutorul militar necesar armatei ucrainene. „Sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde sau prima tranșă din această sumă și că soldații ucraineni vor avea arme”, a declarat Zelenski. El a adăugat într-o formulare interpretată de unii drept amenințătoare că, în caz contrar, Ucraina ar putea transmite „adresa acelei persoane” armatei sale. „În caz contrar, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el, pe limba lor”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski despre Viktor Orban riscă să amplifice tensiunile politice Kelemen Hunor a avertizat că astfel de declarații pot agrava tensiunile politice existente în regiune. Potrivit liderului UDMR, retorica amenințătoare nu contribuie la rezolvarea problemelor politice, ci dimpotrivă, amplifică conflictul și polarizarea. „Într-o situație deja tensionată, retorica amenințătoare nu ajută, ci sporește și mai mult tensiunea. Tocmai de aceea este important să se spună clar: asemenea declarații nu își au locul într-o dezbatere politică”, a concluzionat acesta.
Reacția lui Kelemen Hunor la declarația premierului Bolojan în care a sugerat că protestele din Ținutul Secuiescu sunt alimentate de Budapesta
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, respinge afirmațiile premierului Ilie Bolojan potrivit cărora protestele din Harghita și Covasna ar fi fost influențate de factori politici din Ungaria, în contextul alegerilor parlamentare din luna aprilie. Contactat de Gândul pentru un punct de vedere, Kelemen Hunor a negat orice implicare a guvernului condus de Viktor Orban în manifestațiile împotriva creșterii taxelor locale. „Este exclus. Dar mai bine întrebați-l pe Bolojan să vă spună la ce s-a gândit”, a transmis liderul UDMR. Declarația vine după ce premierul Bolojan a declarat într-o intervenție la Digi24, că protestele din Ținutul Secuiesc ar putea fi alimentate de „campanii din afara țării”, pe fondul mizelor politice legate de alegerile parlamentare din Ungaria. „Este posibil să existe campanii din afara țării, datorită mizelor politice. Când sunt anumite poziționări și campanii, lucrurile se pot prezenta într-o formă sau alta. Este dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. În mod cert, creșterea de impozite creează nemulțumiri, dar nu mai puteam continua în această formă”, a declarat Ilie Bolojan. În ultimele zile, sute de oameni au ieșit în stradă în mai multe localități din județele Harghita și Covasna, inclusiv Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Gheorgheni, pentru a protesta față de creșterea taxelor și impozitelor locale. Nu este primul protest de acest tip care a avut loc în 2026. Pe 31 ianuarie 2026, peste 2.000 de persoane au protestat la Miercurea Ciuc față de creșterea taxelor. Protestatarii au adresat mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan recunoaște că măsurile de austeritate duc la criză: „Măsurile au un cost și înseamnă contracție economică” Ilie Bolojan, așteptat în Parlament cu banane și un catalog improvizat, în care premierul a primit nota trei de la Opoziție Premierul Ilie Bolojan fuge, în continuare, de presă. A intrat în Parlament pe ruta ascunsă
Interzicerea conturilor pe rețele sociale copiilor sub 16 ani. Ce spune Bolojan?
Ilie Bolojan a fost întrebat ce părere are, în calitate de premier, de dezbaterea publică din aceste zile referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea contul pe rețelele sociale. „E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune”, spune Ilie Bolojan. Premierul crede că cel mai important lucru este să fie luate măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa, ca părinți, accesul. „Mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a explicat Ilie Bolojan. Copiii lui Kelemen au reguli stricte Copiii lui Kelemen Hunor, de exemplu, nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR, la Digi 24. Liderul UDMR spune că familia a decis să amâne cât mai mult accesul copiilor la platforme sociale, precum Facebook, chiar dacă presiunea este mare în mediul școlar. „Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Există o presiune în școală, dar un copil la acea vârstă nu știe să facă diferența între ce e bine și ce e mai puțin bine. Dependența se formează foarte repede”, a explicat el. Kelemen recunoaște că accesul la tabletă poate deschide, teoretic, drumul către rețelele sociale, însă consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin interdicții tehnice: „Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri asta doar prin măsuri de interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, așa că discuția și educația sunt esențiale”. Întrebat dacă susține o reglementare națională sau europeană privind accesul copiilor la rețelele de socializare, liderul UDMR a explicat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă: „Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”. În opinia sa, dincolo de orice reglementare, rolul familiei și al școlii este decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu este suficientă. El a amintit că autoritățile nu reușesc nici măcar să limiteze răspândirea conținuturilor false pe rețelele de socializare, care au efecte vizibile asupra societății: „Școala și familia sunt absolut necesare. Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate”.
Kelemen Hunor, despre lipsa unui șef la SRI: Nu avem niciun control civil asupra serviciilor
Liderul UDMR a subliniat, marți seara, la Digi24, că actuala stare de fapt blochează orice formă reală de control asupra serviciilor de informații și amână pe termen nelimitat o reformă necesară. „Se vorbește de controlul civil și de servicii de inteligență civile. Nu avem niciunul dintre aceste două chestiuni. Controlul parlamentar e cum e, când nu ai director civil, nici măcar acest control nu poate fi exercitat cum ar fi trebuit. (…) Important este ce se va întâmpla pe termen mediu și pe termen lung cu aceste servicii, fiindcă dacă ne gândim la o reformă de demilitarizare, nu se poate face de la o zi la alta”, a spus Kelemen Hunor. Politicianul a punctat că o astfel de transformare ar putea dura până la un deceniu, însă reproșează autorităților că nici măcar nu au deschis dialogul pe această temă. „Trebuie să ai un parcurs de 5, 6, 7, 8 ani, poate un deceniu. Dar dacă nici nu ne apucăm să discutăm despre aceste aspecte, la ce să ne așteptăm? Nu am participat la nicio discuție, nu pot să spun mai mult decât v-am spus, că nu știu, nu am fost întrebat, dar important este ce vom face. Vom reforma serviciile și controlul civil, controlul parlamentar asupra serviciilor, sau nu?”, a întrebat liderul UDMR. Kelemen Hunor a concluzionat că mingea se află în curtea Administrației Prezidențiale, de unde este așteptată o propunere oficială către Parlament, conform legii. „La un moment dat trebuie să vină președintele cu o propunere, că asta este curtea președintelui. Nu știu ce gândire are. Nu am discutat cu el despre aceste aspecte. (…) Dacă stăm așa, nu rezolvăm nimic. Riscul este să nu existe această gestionare cum scrie legea și cum e așteptarea până la urmă a societății”, a spus președintele UDMR.
Kelemen, despre cearta dintre PSD și PNL: Dacă vrei să joci politic pe rotativă, faci în 2027
Kelemen Hunor a fost întrebat dacă el crede că rotativa din 2027 joacă vreun rol în mișcările politice ale partenerilor săi din coaliție, respectiv PSD și PNL. „Nu cred. Ar fi prea devreme și ar fi prea lipsită de logică. Dacă vrei să joci politic pe rotativă – cu care eu nu am fost de acord de la bun început – asta ar trebui să faci cel mai repede la bugetul anului 2027, nu acum. Acum, dacă cineva încearcă și gândește rațional în această lume devenită irațională, PSD-ul ar avea interesul să îl împingă pe Ilie Bolojan să facă cât mai mult din ce e de făcut. Nu ca să frâneze. De aceea, eu nu cred în această logică. Pur și simplu nu se susține. Eu înțeleg simpatiile, antipatiile, înțeleg multe chestiuni, dar logic, rațional gândind, PSD-ul ar trebui să fie cel care spune „Hai, Ilie, fă, fă, du-te””, a spus Kelemen la Digi 24. Kelemen Hunor a afirmat că nu are niciun dubiu că rotativa va avea loc și reamintește că și în 2023 s-a făcut. „Deci ei au vrut așa, așa s-a stabilit, au semnat. Eu am avut o altă părere, dar cum nu sunt eu (…) interesat de această rotativă, dacă ei așa au vrut, acum nouă luni de zile când s-a negociat coaliția, am spus, bun, dacă așa vreți, așa faceți. Ei și-au asumat, noi am spus că e ok, se va face”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor avertizează că România riscă irelevanța pe scena internațională: Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor majore care au loc la nivel global. El a criticat lipsa unei direcții în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Într-o postare publicată pe Facebook, liderul UDMR a explicat ce opțiuni are România „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale”. Kelemen Hunor a spus că primul pas necesar este renunțarea la iluzii. „În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna scrisă de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta. În opinia sa, România nu câștigă nimic din pasivitate, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”. Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității din România la acest moment este esențială pentru evitarea unor riscuri majore. „Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situaţia în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el. Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate”. Din punct de vedere politic, liderul UDMR apreciază că România are o poziție slabă. „România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le ia în considerare când vine vorba de relații externe. „Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă”. „Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a mai scris Kelemen.
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.