Kelemen Hunor, despre lipsa unui șef la SRI: Nu avem niciun control civil asupra serviciilor
Liderul UDMR a subliniat, marți seara, la Digi24, că actuala stare de fapt blochează orice formă reală de control asupra serviciilor de informații și amână pe termen nelimitat o reformă necesară. „Se vorbește de controlul civil și de servicii de inteligență civile. Nu avem niciunul dintre aceste două chestiuni. Controlul parlamentar e cum e, când nu ai director civil, nici măcar acest control nu poate fi exercitat cum ar fi trebuit. (…) Important este ce se va întâmpla pe termen mediu și pe termen lung cu aceste servicii, fiindcă dacă ne gândim la o reformă de demilitarizare, nu se poate face de la o zi la alta”, a spus Kelemen Hunor. Politicianul a punctat că o astfel de transformare ar putea dura până la un deceniu, însă reproșează autorităților că nici măcar nu au deschis dialogul pe această temă. „Trebuie să ai un parcurs de 5, 6, 7, 8 ani, poate un deceniu. Dar dacă nici nu ne apucăm să discutăm despre aceste aspecte, la ce să ne așteptăm? Nu am participat la nicio discuție, nu pot să spun mai mult decât v-am spus, că nu știu, nu am fost întrebat, dar important este ce vom face. Vom reforma serviciile și controlul civil, controlul parlamentar asupra serviciilor, sau nu?”, a întrebat liderul UDMR. Kelemen Hunor a concluzionat că mingea se află în curtea Administrației Prezidențiale, de unde este așteptată o propunere oficială către Parlament, conform legii. „La un moment dat trebuie să vină președintele cu o propunere, că asta este curtea președintelui. Nu știu ce gândire are. Nu am discutat cu el despre aceste aspecte. (…) Dacă stăm așa, nu rezolvăm nimic. Riscul este să nu existe această gestionare cum scrie legea și cum e așteptarea până la urmă a societății”, a spus președintele UDMR.
Kelemen, despre cearta dintre PSD și PNL: Dacă vrei să joci politic pe rotativă, faci în 2027
Kelemen Hunor a fost întrebat dacă el crede că rotativa din 2027 joacă vreun rol în mișcările politice ale partenerilor săi din coaliție, respectiv PSD și PNL. „Nu cred. Ar fi prea devreme și ar fi prea lipsită de logică. Dacă vrei să joci politic pe rotativă – cu care eu nu am fost de acord de la bun început – asta ar trebui să faci cel mai repede la bugetul anului 2027, nu acum. Acum, dacă cineva încearcă și gândește rațional în această lume devenită irațională, PSD-ul ar avea interesul să îl împingă pe Ilie Bolojan să facă cât mai mult din ce e de făcut. Nu ca să frâneze. De aceea, eu nu cred în această logică. Pur și simplu nu se susține. Eu înțeleg simpatiile, antipatiile, înțeleg multe chestiuni, dar logic, rațional gândind, PSD-ul ar trebui să fie cel care spune „Hai, Ilie, fă, fă, du-te””, a spus Kelemen la Digi 24. Kelemen Hunor a afirmat că nu are niciun dubiu că rotativa va avea loc și reamintește că și în 2023 s-a făcut. „Deci ei au vrut așa, așa s-a stabilit, au semnat. Eu am avut o altă părere, dar cum nu sunt eu (…) interesat de această rotativă, dacă ei așa au vrut, acum nouă luni de zile când s-a negociat coaliția, am spus, bun, dacă așa vreți, așa faceți. Ei și-au asumat, noi am spus că e ok, se va face”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor avertizează că România riscă irelevanța pe scena internațională: Plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis joi că România nu își poate permite să rămână pasivă în fața schimbărilor majore care au loc la nivel global. El a criticat lipsa unei direcții în politica externă a țării și a afirmat că România „nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Într-o postare publicată pe Facebook, liderul UDMR a explicat ce opțiuni are România „în această lume bulversată şi în rapidă schimbare, în care deja e sigur că nimic nu va mai fi ca înainte de anexarea Crimeii în 2014, prin care Rusia a vizat, în mod limpede, rescrierea ordinii mondiale”. Kelemen Hunor a spus că primul pas necesar este renunțarea la iluzii. „În primul rând, trebuie să renunţăm la toate iluziile. Istoria nu s-a încheiat, iar ordinea internaţională a fost întotdeauna scrisă de învingători şi de statele puternice. Ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare. Astăzi nimeni nu poate spune cât va dura această transformare, dar putem afirma, cu siguranţă, că rivalitatea tot mai ameninţătoare dintre marile puteri va continua ani de zile”, a scris acesta. În opinia sa, România nu câștigă nimic din pasivitate, iar „plângerea permanentă, jelirea vechii ordini şi aşteptarea tăcută nu reprezintă o strategie nici măcar pentru state mai mici, precum România”. Kelemen Hunor consideră că acceptarea realității din România la acest moment este esențială pentru evitarea unor riscuri majore. „Recunoaşterea acestui lucru este primul pas pentru a evita situaţia în care, într-o dimineaţă însorită, ţara să se trezească servită pe meniu. Trebuie să fim pragmatici: realpolitikul este astăzi singura cale viabilă. Asta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca statul să-şi construiască politica externă pe valori fundamentale care nu sunt de natură ideologică şi care, pentru statele mici, au un caracter aproape existenţial”, a scris Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai spus că asumarea unor valori comune cu diverse curente politice nu schimbă esența problemei. „Faptul că una sau alta dintre aceste valori este asumată astăzi şi de partide şi mişcări suveraniste – atât de blamate acum – este deja o altă discuţie”, a notat el. Acesta a afirmat că „pe lângă alianţele existente, în numele flexibilităţii, este necesară încheierea unor noi parteneriate. O ţară mică la periferie, de una singură, este vulnerabilă şi condamnată la eşec: slabă din punct de vedere economic, dependentă permanent de importuri, irelevantă militar, incapabilă să-şi asigure propria apărare în faţa unui agresor mai mare. Asta înseamnă, fără echivoc, că apartenenţa la NATO, dar şi apartenenţa la UE – cu toate problemele şi avantajele lor – trebuie să aibă prioritate”. Din punct de vedere politic, liderul UDMR apreciază că România are o poziție slabă. „România este astăzi lipsită de greutate: nu are poziţii asumate aproape pe niciun subiect, nu-şi trasează nici măcar singură direcţia, se aliniază la poziţiile altora şi pluteşte în derivă pe o mare deschisă şi furtunoasă”. Kelemen Hunor a enumerat și câteva direcții clare de acțiune pe care România ar trebui să le ia în considerare când vine vorba de relații externe. „Ar trebui să trateze cu prioritate relaţia cu Polonia şi Finlanda, strângerea relaţiilor cu Turcia mult mai mult decât în prezent este deja întârziată, iar o prezenţă activă în Balcanii de Vest şi construirea unui sistem solid de alianţe în regiune ar oferi ţării multă libertate de mişcare şi influenţă”. „Totodată, prin poziţia sa geografică, rolul de «punte» al Bucureştiului rămâne nevalorificat între două zone importante, Orientul Mijlociu şi Caucazul. România ar trebui să acţioneze ca unul dintre iniţiatorii reformelor Uniunii Europene, devenite deja de neamânat, punând un accent puternic pe acţiunea coordonată cu statele mici şi mijlocii – pentru că, fie că ne place sau nu, ceea ce este valabil pe scena politicii mondiale este valabil şi în interiorul UE. Ţările mari şi puternice îşi impun întotdeauna propriile interese de stat în detrimentul celor mai mici, doar că o fac într-un ambalaj mult mai frumos decât oricare dintre cele trei mari puteri globale”, a mai scris Kelemen.
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Kelemen Hunor: Nu torn gaz pe foc. Dacă cineva crede că e o bucurie să guvernezi acum, greşeşte
„Nu vreau să comentez declaraţiile doamnei Vasilescu, fiindcă nu vreau să comentez. Eu de obicei încerc să caut un echilibru într-o coaliţie, nu să torn gaz pe foc. Deci sigur, această posibilitate de a depune moţiuni de cenzură există. Exista posibilitatea să nu avem o gaură în buget de 10% aproape şi această posibilitate exista acum un an de zile. Exista posibilitatea să faci rectificare în 2023, să faci rectificare în 2024, ce nu s-a întâmplat…”, spune la Antena 1 Kelemen Hunor. Liderul UDMR afirmă că „oricine poate să se retragă de la guvernare”. „Va guverna cineva, nu-i nicio problemă. Dacă cineva crede că în acest moment e o mare bucurie şi fericire să stai în executiv sau să fie în coaliţie, greşeşte”, încheie Kelemen Hunor. Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a subliniat marţi că partidul nu va iniţia moţiuni de cenzură, dar că rolul său în coaliţie nu este să aplaude sau să aprobe politicile proaste ale Guvernului, ci să contribuie activ cu expertiză, propuneri şi soluţii pentru români. Invitată în emisiunea Ai aflat! cu Ionuţ Cristache, Lia Olguţa Vasilescu, confirmă că PSD i-a transmis lui Ilie Bolojan că ar urma să fie demis dacă, până pe 28 noiembrie, reforma pensiilor magistraţilor nu va fi aprobată prin lege, cu avizul de constituţionalitate din partea CCR.
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
Kelemen Hunor: Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă
Întrebat luni seara, la Digi24 despre disputele din coaliție, președintele UDMR a apus: „Da, există aceste dispute. Este dinamica coaliției de la bun început și aproape dinamica tuturor coalițiilor din ultimii 35 de ani. Mai repede sau mai târziu apar astfel de polemici. PSD-ul se pregătește de alegeri, cu toate că nu există o miză, că nu există o competiție, în sensul că n-are Sorin Grindeanu un competitor. Și apar aceste dispute”. El spune că, în România, de fiecare dată când se guvernează în coaliție, apar aceste conflicte în spațiu public. „Ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari” „Eu am și o altă explicație. Sigur că nu o să-i placă nici PSD-ului, nici PNL-ului. Dar asta e viața. Nu fac politică ca să fiu pe placul lor. Ei s-au obișnuit când au guvernat în doi, că ceea ce spune PSD-ul, PNL-ul acceptă. Nicu cu Marcel aveau o altă relație. Și indiferent cine era premier, că era Nicu, că era Marcel, ce voia PSD-ul aia era, că ei erau mai mari”, a explicat Kelemen Hunor. El spune că acum există un alt premier de la PNL „care e mai puțin flexibil, hai să folosim acest cuvânt, și trebuie să te obișnuiești cu asta”. „Într-o coaliție unde sunt cinci la masă, n-ai cum să aștepți să fie toată lumea de acord cu fiecare enunț. Dar eu cred că suntem oameni maturi și vom trece de aceste, sau peste aceste tensiuni din coaliție după 7 noiembrie”, a mai afirmat liderul UDMR.
Kelemen Hunor: Discuțiile privind reducerile din primării nu sunt încheiate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Digi24 că discuțiile privind reducerea personalului din administrația locală nu sunt finalizate, deși toate partidele sunt de acord cu ținta de 10%. El a avertizat că, fără modificarea legislației, bugetele locale vor rămâne fără control. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni, că discuțiile despre reducerea personalului din primării și consilii județene continuă, deși se discută încă din vară. „Suntem în jurul acestui subiect din august, de trei luni. Toată lumea e de acord cu ținta de 10%, dar fiecare are altă abordare”, a spus el. Susține reducerea diferențiată pe fiecare UAT Kelemen Hunor a explicat că UDMR susține modificarea Legii 63/2010, care stabilește pragurile de personal în funcție de numărul de locuitori, astfel încât reducerea să se aplice diferențiat pe fiecare unitate administrativ-teritorială. „Dacă nu reducem pragul, anul viitor bugetul va fi făcut pe legislația actuală, iar prefecții nu vor putea controla numărul de angajați din administrația locală”, a subliniat liderul UDMR. În timp ce UDMR propune reducerea pragurilor de personal, PSD insistă pentru scăderea anvelopei salariale cu 10%, iar PNL susține varianta inițială, cea din proiectul ministrului Cseke Attila. „Dacă pierdem octombrie și noiembrie, nu putem vota bugetul în decembrie” „Noi am venit și cu o alternativă, 7,5% din posturile ocupate și restul ajustat din anvelopa salarială, dar nu au acceptat nici unii, nici alții”, a precizat Kelemen Hunor. El a mai spus că premierul ar trebui să introducă proiectul în ședința de guvern cel târziu săptămâna viitoare. „Dacă pierdem și octombrie și noiembrie, nu avem cum să votăm bugetul în decembrie. Am ajunge în ianuarie sau februarie cu bugetul votat, ceea ce ar fi un semnal prost pentru toată lumea”, a avertizat liderul UDMR.
Kelemen Hunor: Dacă nu închidem subiectul pensiilor magistraților, pierdem cu toții
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Digi24, despre blocajul legii privind pensiile magistraților, spunând că subiectul trebuie închis cât mai repede, imediat după publicarea motivării Curții Constituționale. Liderul UDMR a subliniat că toți partenerii de coaliție au fost inițial de acord cu varianta propusă de guvern, care prevedea creșterea vârstei de pensionare la o vechime de 35 de ani și o pensie de 70% din venitul net, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. „A fost o discuție dacă perioada de tranziție să fie de 15 ani, dar guvernul a mers pe 10 ani, iar în Parlament nimeni nu a propus altceva. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională”, a explicat Kelemen. El a avertizat că, în lipsa unei soluții, întreaga coaliție și guvernul riscă să fie percepute ca „impotente” în fața unei probleme care irită opinia publică. „Dacă nu închidem acest subiect într-un fel, pierdem cu toții. Oamenii sunt extrem de nervoși”, a spus liderul UDMR. Kelemen a adăugat că există o majoritate clară, atât în societate, cât și în coaliția de guvernare, care susține schimbarea sistemului de pensii al magistraților. „Nu are nimeni nimic cu judecătorii sau procurorii, dar percepția publică e justificată. Sunt oameni care se pensionează la 48-50 de ani, cu pensii foarte mari, și apoi revin în activitate în alte domenii”, a afirmat el.
Kelemen Hunor spune că statul trebuie să schimbe legea pentru ca locatarii din Rahova să își recupereze casele: Oamenii nu au nicio vină că și-au pierdut locuințele
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că în cazul exploziei din cartierul Rahova, în urma căreia mai multe persoane au murit și zeci au rămas fără locuințe, statul are obligația să găsească o soluție prin care oamenii afectați să își recupereze proprietățile. „Legislația actuală nu permite ca statul să investească și, în același timp, oamenii să rămână proprietari. Se poate schimba legea, dar cei vinovați, fie Distrigaz, Delgaz, sau cine se va dovedi, trebuie să plătească despăgubiri consistente. A fost o neglijență clară, nu am niciun dubiu”, a spus Kelemen Hunor. El a adăugat că despăgubirile trebuie să fie suficient de mari încât locatarii să poată redobândi proprietatea asupra locuințelor pierdute. În opinia sa, ancheta în curs trebuie să stabilească exact responsabilitatea companiilor implicate, însă statul trebuie să fie alături de oameni și să modifice legea dacă este nevoie. „Oamenii nu au nicio vină că și-au pierdut locuințele. Este o tragedie umană enormă, dincolo de pierderea proprietății au fost și decese. Statul trebuie să intervină, iar firmele care au greșit trebuie să plătească. Au profituri mari și au de unde”, a mai spus liderul UDMR. Kelemen Hunor a subliniat și importanța asigurărilor de locuință, spunând că prea puțini români plătesc polițele minime care ar putea acoperi astfel de daune.