Kelemen Hunor, dacă legea modificării condiţiilor de pensionare a magistraților ar pica la CCR: Legitimitatea coaliţiei va fi extrem de şubrezită
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la Euronews România, că – dacă judecătorii CCR vor considera că legea privind modificarea condiţiilor de pensionare pentru procurori şi judecători este neconstituţională – „legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită”. ”Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate”, consideră liderul UDMR. El a susţinut că „soluţia corectă” ar fi ca judecătorii de la Curtea Constituţională să declare că legea privind reforma pensiilor magistraţilor este în acord cu legea fundamentală. Kelemen a afirmat că magistraţii au „o capacitate uriaşă de a impune un punct de vedere şi de a influenţa”, lucru care s-a întâmplat „tot timpul”. „Probabil că în acest moment soluţia mai bună ar fi ori declararea constituţională a legii ori o amânare (a pronunţării – n.r.) fiindcă în momentul în care legea ar pica la Curtea Constituţională, legitimitatea coaliţiei va fi extrem, extrem de şubrezită. Guvernul a luat această decizie, dar în spatele Guvernului există o coaliţie. Nu mai poţi să ieşi în faţa oamenilor şi să explici toate celelalte măsuri spunând că: dom-le, am încercat toate variantele, toate formele şi nu putem legifera în această zonă (a pensiilor magistraţilor – n.r.)”, a afirmat Kelemen Hunor. Acesat a precizat spus că legitimitatea ar fi una înţeleasă în sens „politic”. „Eu nu vorbesc de demisie, fiindcă poate să rămână coaliţia, poate să rămână domnul Bolojan, poate să rămână cu un alt premier aceeaşi coaliţie. Când eu spun de legitimitate nu spun în sensul politic, pur şi simplu cum vei acţiona, ce credibilitate vei avea în faţa societăţii când nu ai putut rezolva o chestiune care e considerată injustă de societate, nedreaptă. Atunci, ce legitimitate ai să mai pui pentru alte categorii economice, sociale, de profesie, de orice natură, reforme, schimbări? Asta este problema, de credibilitate, că dacă noi am fi acum într-o situaţie, din punct de vedere al bugetului şi din punct de vedere economic extrem de bună, cu o creştere economică şi cu un deficit sub control, sub 3%, n-am avea o problemă. Pică, hai că mai vedem cum facem! Dar există o presiune de a face reforme, de a aduce venituri, de a tăia cheltuieli. În foarte multe domenii, oamenii sunt afectaţi, de la învăţământ, la sănătate şi aşa mai departe. Şi aici e o categorie care nu poate fi atinsă de nimeni şi niciun fel”, a adăugat Kelemen Hunor. „Această coaliţie trebuie să meargă mai departe, dar o decizie a CCR ne-ar bloca, hai să spunem că ne-ar bloca în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate şi trebuie luate echilibrat”, a subliniat liderul UDMR. FOTO – Captură video: Euronews România
Kelemen Hunor susține prelungirea plafonării prețurilor la alimente: Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați
În ceea ce privește renunțarea la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, liderul UDMR a spus, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că „a fost o discuție în Guvern, dar în coaliție nu s-a luat nicio decizie”. UDMR propune păstrarea actualului plafon. „Oamenii trebuie să simtă că sunt protejați. (…) Poziția noastră este că trebuie să păstrăm pentru cel puțin alte șase luni de zile această plafonare”, a spus Kelemen Hunor, avertizând că este posibil ca inflația să crească în următoarele luni. El a vorbit și despre relațiile dintre partenerii din coaliție vorbind despre presiune și amenințările cu demisia și cu plecarea din Guvern. „Da, se simte”, a mai spus Kelemen Hunor despre faptul că PSD ezită să ia unele decizii radicale deoarece taberele social-democrate se pregătesc pentru alegerile din interiorul partidului. Kelemen Hunor a fost întrebat și despre contrele dintre fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, și fostul premier Marcel Ciolacu. „Nu eram în coaliție, nu am fost la discuție . (…) Nu sunt calificat să fac o relație directă între gaura din buget, mare, și un organ genital”, a precizat președintele UDMR.
Kelemen Hunor: Creșterea economică va fi de maximum 0,3% în acest an, ceea ce nu e creștere, e stagnare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat că România va înregistra o creștere economică de maximum 0,3% în acest an, calificând această cifră drept „stagnare” mai degrabă decât creștere reală. „În acest an creșterea economică nu cred că va fi mai mare de 0,2-0,3%, ceea ce nu e o creștere, este stagnare, dar pe cifre va fi o ușoară creștere”, a declarat liderul UDMR la Antena 3 CNN. Kelemen Hunor a explicat că România trebuie să își asigure o creștere economică de 2-2,5% în 2026 pentru a recupera terenul pierdut, subliniind că „contextul regional și contextul internațional nu e foarte favorabil pentru România, dar avem noi problemele noastre interne”. Referitor la deficitul bugetar, președintele UDMR a estimat că acesta va fi de 8,3 – 8,4% la închiderea anului. „Mai jos de 8% nu putem”, a precizat el, explicând că reducerea cu un procent în cinci luni reprezintă o performanță semnificativă, având în vedere că în primele luni ale anului „eram în campania electorală și nimeni nu a vrut să se ocupe de aceste ajustări în buget”. Kelemen Hunor a avertizat că România trebuie să fie „extrem de atentă să nu distrugem economia”, explicând că măsurile de austeritate pot duce la creșterea inflației, reducerea consumului și investițiilor publice, cu riscul intrării în recesiune tehnică. „Noi trebuie să ne ocupăm de a asigura o creștere economică și încet-încet să recuperăm”, a conchis liderul UDMR, menționând că România are la dispoziție 5-6 ani pentru reducerea treptată a deficitului. Întrebat despre angajamentul față de Comisia Europeană de a reduce deficitul la 7%, președintele UDMR a declarat că România poate negocia cu instituțiile europene o diferență mică la acest obiectiv. „Nu pot să vin cu informații mai precise, fiindcă nu eu port discuțiile, ci ministrul de finanțe, care are în fiecare zi discuții cu cei de la Comisie. Eu cred că în momentul în care Comisia vede că ne-am angajat foarte serios pe un anumit drum, cu anumită viteză, cu predictibilitate, atunci se poate negocia cu ei acest deficit”, a explicat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR critică declarațiile extremiste ale lui Dan Tănasă
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat dur declarațiile deputatului Dan Tănasă, pe care le-a calificat drept „momente de extremism” ce pot afecta coeziunea socială. Într-un interviu acordat Digi24, Kelemen a atras atenția că România se confruntă anual cu un deficit de 130.000- 150.000 de muncitori, motiv pentru care antreprenorii aduc forță de muncă din Asia și alte regiuni, în special pentru sectoarele serviciilor, construcțiilor și HoReCa. „Acești oameni nu sunt migranți ilegali, sunt muncitori aduși de antreprenorii români cu forme legale. Dacă nu ne delimităm de astfel de atitudini, agresivitatea verbală se poate transforma în agresivitate fizică și trebuie respinsă categoric”, a declarat liderul UDMR. El a mai spus că responsabilitatea politicienilor și a celor care pot influența opinia publică este uriașă, întrucât mesajele extremiste pot fi preluate de cetățeni. „Nu sunt dușmanii noștri cei care vin să muncească în România. Dacă explicăm clar, oamenii vor înțelege această situație”, a adăugat Kelemen Hunor.
Cât ar mai putea dura blocajul privind reforma aparatului administrativ? Răspunsul lui Kelemen Hunor
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a explicat marți seară la Digi24 că discuțiile privind reorganizarea administrației sunt în impas, însă toți actorii politici implicați caută o soluție acceptată de toate părțile. Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este lipsa unui mecanism coerent de gestionare a informațiilor la nivel național, ceea ce duce la raportări diferite între prefecturi și Ministerul Dezvoltării. „În acest moment România, din păcate, nu are un sistem pus la punct pentru gestionarea informațiilor de la nivelul autorităților locale. Raportările de la prefecturi nu au o standardizare și de aceea datele erau diferite”, a spus Kelemen Hunor. El a dat ca exemplu situații contradictorii: în unele județe, raportările nu includ deloc angajații care lucrează pe fonduri europene, deși este imposibil ca această categorie să lipsească complet, iar în alte localități numărul raportat este exagerat, cum ar fi un oraș mic unde apar 68 de persoane încadrate la fonduri europene. Liderul UDMR a subliniat că premierul și miniștrii trebuie să aibă acces la date clare și actualizate pentru a putea gestiona corect resursele, astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără personalul necesar. În același timp, Kelemen Hunor a avertizat că problemele bugetare nu pot fi rezolvate doar prin majorări de taxe și impozite, ci și prin reducerea cheltuielilor: „Dacă nu rezolvi cheltuielile, tot ce se adună din taxe este înghițit de acest deficit, iar povara cade pe fiecare cetățean.” El a concluzionat că discuțiile vor continua, iar o soluție ar putea fi găsită în următoarele 10-14 zile.
Viktor Orbán se întâlnește cu Ilie Bolojan, înainte de discursul său de la Băile Tușnad
Premierul României, Ilie Bolojan, se va întâlni la finalul acestei săptămâni cu premierul ungar Viktor Orbán, transmite publicația Maszol. Presa maghiară spune că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Viktor Orbán va avea loc înainte de discursul premierul ungar de la Băile Tușnad, care va avea loc sâmbătă. Anterior, Németh Zsolt, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, a declarat pentru Sepsi Radio că „există toate șansele” ca premierul maghiar să se întâlnească cu omologul său român. Și anul trecut, înaintea discursului de la Tușnad, Viktor Orbán a avut o întrevedere cu premierul României de atunci, Marcel Ciolacu, la București, unde principala temă de discuție a fost aderarea României la spațiul Schengen. La fel ca în 2024, Hunor Kelemen, președintele UDMR, va fi prezent și de data aceasta la întâlnirea prim-ministrului. Foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Premierul maghiar, nelipsit la Băile Tuşnad (Bálványos). Viktor Orbán, vânătoare de voturi în România Ziua și „reforma”! Bolojan iese din nou la 18.00! Astăzi cu vicepremierul Anastasiu
Ce se întâmplă după ce partidele ajung la o înțelegere pe negocierile politice și măsurile fiscale. Procedura de ÎNVESTIRE a noului Guvern
Sunt programate discuții politice luni, de la ora 17:00, la Cotroceni. Principalele aspecte vizează pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, dar și negocieri politice privind componența noului Guvern și împărțirea portofoliilor. Pe 28 mai, președintele României a convocat la Cotroceni toate partidele politice parlamentare la consultări informale, în baza art. 80, alin. 2 din Constituție, care stipulează că „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. De regulă, consultările se convoacă și în baza art. 103, alin. 1, care prevede că „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, potrivit Constituției. Așa a procedat, în trecut, fostul președinte Klaus Iohannis. Ce se întâmplă dacă partidele politice ajung la un acord privind guvernarea? Nicușor Dan se întâlnește cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, partidele care și-au exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare, pentru a finaliza pachetul de taxe și impozite pe care România trebuie să-l adopte în vederea reducerii deficitului asumat în PNRR. Nu este exclus ca, la discuțiile de la Cotroceni, să se discute și funcții în noul Executiv, așa cum a sugerat liderul USR, Dominic Fritz. Deși participă la negocieri, PSD a anunțat, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, că se va întoarce în sânul partidului pentru a cere un vot în format extins al colegilor privind intrarea social-democraților la guvernare, având în vedere că, în ședința CPN de la Vila Lac, Sorin Grindeanu a primit un mandat deschis de negociere. Nu este exclus ca același lucru să-l facă și PNL. „Ne interesează programul de guvernare, măsurile care vor trebui luate de către guvern. Dacă suntem într-o zonă în care convenim că acele măsuri sunt cele necesare, da, vom face următorul pas, vom supune atenţiei partidului această opţiune de a intra sau nu la guvernare”, a declarat Grindeanu. În cazul cel mai probabil în care partidele pro-europene ajung la un acord politic și decid să intre la guvernare, președintele Nicușor Dan demarează procedurile de desemnare a unui premier, în baza art. 103 (alin. 1) și art. 85, alin. 1 din Constituție. Astfel, Nicușor Dan trebuie să anunțe public, în urma consultărilor, numele premierului desemnat, cel mai probabil în persoana lui Ilie Bolojan. După desemnarea lui Ilie Bolojan, noul premier are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și listei de miniștri, potrivit art. 103, alin. 2 din Constituție. „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului”. Având în vedere că majoritatea parlamentară este deja coagulară de PSD–PNL–USR și UDMR, nu este exclus ca noul Guvern să fie învestit pe repede înainte de Parlament, pe exemplul Cabinetului Ciolacu 2, unde, de la desemnarea de către fostul președinte Klaus Iohannis și până la momentul votului din Parlament, au trecut aproximativ 10 ore. Tot în aceeași seară, Guvernul Ciolacu 2 a avut și prima ședință de Guvern. 3 din 4 formațiuni politice au conduceri interimare Atât PSD, cât și PNL și USR au conduceri interimare, adică fără a fi validate de Congres, forul intern cu cea mai mare reprezentativitate pentru un partid politic, potrivit statutului. Astfel, Sorin Grindeanu asigură interimatul social-democraților ca urmare a demisiei lui Marcel Ciolacu. Ilie Bolojan este în aceeași poziție, după demisia lui Nicolae Ciucă, iar Dominic Fritz s-a instaurat președinte de jure la USR ca urmare a demisiei Elenei Lasconi și de facto în momentul în care au decis să nu își mai sprijine propriul candidat și să-l susțină pe Nicușor Dan. UDMR este singura formațiune politică care are un președinte ales în mod statutar. Fritz: Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat duminică seară, în cadrul unei intervenții la Digi24, că discuţiile de la Cotroceni se vor axa pe pachetul de măsuri care trebuie adoptate, dar trebuie tranşată şi problema premierului. „Va fi greu să închidem discuţia despre măsuri fără să ştim ce om îşi va asuma în fruntea Guvernului aceste măsuri”, a spus Dominic Fritz. (mai multe detalii AICI) FOTO colaj: Mediafax CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele