Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Atacul rusesc asupra Kievului a lăsat 1.330 de clădiri fără încălzire, afirmă primarul
Peste 1.300 de clădiri de apartamente din Kiev au rămas duminică fără încălzire după atacul cu rachete și drone lansat de Rusia la începutul acestei săptămâni, a declarat primarul Vitalii Klitschko. Rusia a intensificat atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei. Sâmbătă, capitala a fost zguduită de explozii, iar 1,2 milioane de proprietăți din întreaga țară au rămas fără electricitate. Atacul asupra Kievului a coincis cu negocierile dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite de la Abu Dhabi privind opțiuni de încheiere a războiului. „Principalele ținte ale Rusiei în acest moment sunt sectorul nostru energetic, infrastructura critică și clădirile rezidențiale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X. El a precizat că, numai în această săptămână, Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac, mai mult de 1.380 de bombe aeriene ghidate și 69 de rachete asupra țării. „Colaborăm cu toți liderii pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski, care vizitează duminică Lituania. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis că peste 3.200 de clădiri din Kiev nu aveau încălzire sâmbătă seara, față de 6.000 dimineața. Vitalii Klitschko a adăugat pe Telegram că lucrătorii din sectorul utilităților au restabilit căldura la aproximativ 2.000 de clădiri, rămânând 1.330 fără încălzire.
Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate
Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.
Peste 5.600 de apartamente din Kiev, rămase fără căldură în urma unui atac cu drone
„Acest atac asupra capitalei a lăsat 5.635 de clădiri de apartamente fără încălzire. Aproape 80% dintre acestea sunt clădiri în care alimentarea cu încălzire abia fusese restabilită pe 9 ianuarie”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a adăugat că, în noaptea de luni, 16 din cele 6.000 de apartamente au rămas fără căldură încă din 9 ianuarie, din cauza defecțiunilor la infrastructura critică, cauzate de atacul cu drone din prima parte a lunii. Acesta a mai precizat că pe malul stâng al Kievului furnizarea apei a fost întreruptă din cauza atacului de marți. „Malul stâng este în prezent fără apă din cauza atacului de astăzi (n.r – marți)”, a declarat Klitschko, precizând că lucrătorii de la utilități și inginerii electricieni lucrează pentru a restabili încălzirea, apa, dar și electricitatea în locuințele afectate. Atacurile cu drone și rachete de marți au provocat întreruperi ale energiei electrice, dar și a furnizării serviciilor de apă pe malul stâng al Kievului. În urma atacului o persoană au fost rănită, câteva clădiri nerezidențiale au fost afectate, iar mai multe mașini au ars după ce o dronă a căzut într-un spațiu deschis, potrivit mesajului publicat de edil pe Telegram, menționat de sursa citată. Atacul s-a petrecut în districtul Dniprovskyi.
Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO
Noul centru, care este operațional din ianuarie, va funcționa alături de o instalație similară din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se dezvolte, scrie Cepa.org. În același timp, o bază militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va spori prezența alianței în Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Aceasta va putea găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând orientarea strategică a Bucureștiului ca membru angajat al NATO. Extinderea capacităților de apărare ale României vine în urma noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include cerințe ca națiunile europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a declarat că va retrage aproximativ 700 de militari din România, dar alți 1.000 au mai rămas. Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, de exemplu, va fi cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa . Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o creștere a bugetului ministerului său în 2026, pentru a reflecta înrăutățirea situației de securitate din regiune (țara a suferit în mod regulat incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești ). El dorește 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Cu toate acestea, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, așa că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un act atent de echilibrare fiscală. Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului” Rolul României ca centru logistic vital al NATO a integrat-o în infrastructura strategică mai amplă și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Aceasta a devenit o arteră esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene. De la invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Amploarea subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia. Pe fondul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului. Însă Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Mișcările sunt în concordanță cu faptul că SUA fac un pas înapoi și le spune NATO-ului european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Înființarea noii facilități va consolida capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO. Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.
Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului. Dintre cei 26 de pacienți de la centrul medical loviți în timpul atacului, 16 au fost transferați la spitalele municipale din capitală, a raportat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de 5 ianuarie, iar doi dintre răniți au fost internați în stare gravă. În regiunea Kiev, cel puțin șapte case și o clădire rezidențială cu mai multe etaje au fost avariate, împreună cu garaje, mai multe mașini și depozite. Orașul Slavutych, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Kiev, a suferit pene de curent, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk, adăugând că alimentarea cu apă și încălzirea centrală nu au fost afectate. În același timp, au fost raportate și explozii în Cernihiv și Zaporizhzhia. AUTORUL RECOMANDĂ
Zelenski, despre garanțiile de securitate ale Ucrainei: Prezența militară a Franței și a Marii Britanii este obligatorie
În cadrul unui briefing de presă la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că Garanțiile de Securitate ale Ucrainei – parte a eventualului acord de pace pentru încheierea Invaziei din Ucraina – ar trebui să includă obligatoriu prezența militară a Franței și a Marii Britanii, țări aflate la conducerea Coaliției pentru Voință. „Marea Britanie și Franța sunt președinții (n.r. – Coaliției pentru Voință). Prezența lor militară este obligatorie”, a declarat Zelenski, citat de Ukrainska Pravda. El a precizat că unele dintre statele membre ale coaliției ar putea să se abțină de la trimiterea de trupe în Ucraina. Decizia depinde și de parlamentul fiecărei țări Președintele Ucrainean a precizat și că decizia de a oferi protecție militară a Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace depinde și de parlamentul fiecărei țări din Coaliția pentru Voință. „Există o dimensiune parlamentară, deoarece chiar dacă un lider este pregătit să ia anumite decizii, să ajute Ucraina, chiar dacă armata este pregătită să fie prezentă în Ucraina, sprijinul parlamentar este în continuare necesar în conformitate cu constituțiile multor țări europene. Nu putem fi responsabili pentru parlamentele altor țări”, a declarat Zelenski. Zelenski a precizat că numărul final al țărilor care ar putea trimite trupe în Ucraina va fi cert numai după începerea procesului de ratificare al acordului privind garanțiile de securitate. Liderul de la Kiev a reiterat că nu există încă o variantă finală a acordului cu privire la garanțiile se securitate, și că au mai rămas chestiuni care trebuie supuse unui acord. „Fără îndoială, prezența (n.r –militară) este importantă pentru noi. Și, fără îndoială, nu toată lumea este pregătită pentru asta… Dar prezența este unul dintre factorii importanți, iar chiar și existența Coaliției pentru Voință depinde de faptul dacă aceștia sunt pregătiți să-și intensifice prezența”, a declarat Zelenski.
Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev
În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor. Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică. Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare. În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”
O delegația a Parlamentului European și-a anulat vizita la Kiev pe fondul prezenței unui deputat de extremă dreapta
Vizita programată pentru 1 decembrie a fost anulată după ce autoritățile ucrainene au informat Legislativul european că se opune participării eurodeputatului Hans Neuhoff, politician al partidului german de extremă dreapta AfD invocând motive de securitate, au comunicat surse pentru Politico. Ucraina a notificat inițial biroul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, semnalând intenția de a-i refuza accesul în țară. Ulterior, mesajul a fost transmis către Comisia de Securitate și Apărare. Hans Neuhoff este o figură controversată întrucât acesta a călătorit de mai multe ori în Rusia de la începutul Războiului din Ucraina, a comunicat în spațiul public trebui să ia în calcul „cauzele profunde” ale invaziei ruse și că Ucraina nu ar trebui să adere la NATO. Eurodeputatul susține că autoritățile ucrainene nu au prezentat probe privind presupusele riscuri de securitate sau vizitele sale în Donbas. „Acuzațiile că aș avea relații politice cu Federația Rusă sau că aș fi fost prezent ilegal în Donbas sunt neadevărate”, a declarat el.