Atacul terorist din Kiev: Anchetatorii investighează dacă acțiunea a fost orchestrată de Rusia
Dmitri Vasilchenkov, un bărbat în vârstă de 58 de ani, a deschis focul în cursul zilei de sâmbătă pe străzile Kievului și a luat ostatici. Șase persoane au fost ucise de acesta. Potrivit informațiilor preliminare, bărbatul ar avea cetățenie dublă, ucraineană și rusă. Anchetatorii au izolat zona din cartierul Holosiivskyi și au încercat să negocieze cu el, însă el a refuzat și a fost ucis după o confruntare de 40 de minute. Potrivit The Guardian, care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, bărbatul avea cazier judiciar. În plus, conform unei baze de date rusești care a fost făcută publică, bărbatul a avut mai multe conturi bancare în Rusia până cel puțin în 2021 și un număr de telefon rus și a călătorit de mai multe ori în Rusia în 2016. Rapoartele au mai arătat că Vasilchenkov posta conținut anti-ucrainean și antisemit pe rețelele sociale și nega dreptul Ucrainei de a exista ca țară, mai scrie The Guardian. În acest context, nu este totuși clar ce fel de contact, dacă a existat vreunul, ar fi putut avea bărbatul cu Rusia. Cu toate acestea, evenimentul de sâmbătă a avut loc în contextul în care în ultimii doi ani, Kremlinul a recrutat peste 800 de ucraineni pentru a efectua atacuri asupra infrastructurii critice și a birourilor de recrutare. „Fie este nebun, fie acesta este un atac terorist rusesc. Nu știm de cât timp pregătea acest lucru. Este posibil să fi comunicat cu cineva din Rusia”, a spus Tymofii Solovei, un paramedic prezent la fața locului, potrivit The Guardian.
Ucraina adoptă o lege pentru reformarea învățământului militar, în timp ce Kievul se pregătește pentru un război de lungă durată
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care modifică radical modul în care educația militară se desfășoară în școli și universități, relatează Kyiv Post. Inițiativa a venit ca parte a eforturilor Ucrainei de a se pregăti pentru un război prelungit împotriva invaziei Rusiei. Proiectul de lege, numărul 13347, introduce cursul „Fundamentele Rezistenței Naționale” pentru studenții de liceu și universitate, înlocuind instruirea militară de bază anterioară. În trecut, toți studenții cu vârste între 18 și 25 de ani trebuiau să finalizeze instruirea teoretică, iar bărbații și practica militară, fiind înregistrați ca recruți după finalizarea programului. Potrivit notei explicative a proiectului, noua lege este „concepută să înlocuiască modelul de instruire militară de bază pentru studenți cu o nouă abordare integrată în procesul educațional și care acoperă toate nivelurile de învățământ – de la liceu la liceu”. Ministrul adjunct al Educației, Mykola Trofymenko, a declarat pe Facebook că proiectul va aduce „cunoștințe și abilități practice” în învățământul superior, unde „studenții primesc o instruire utilă, modernă și fezabilă”, cum ar fi „cum să acționeze în situații de criză, cum să păstreze viața și sănătatea, cum să ofere primul ajutor [și] cum să navigheze în fața provocărilor de securitate”. Acesta a mai spus că legea include educație incluzivă, la care participă studenți de toate genurile, și prevede alternative „pentru studenții cu nevoi educaționale speciale și cei ale căror convingeri religioase nu permit utilizarea armelor”. El a negat faptul că proiectul ar fi o formă de mobilizare a studenților, spunând că este vorba, de fapt, „despre instruire în cadrul procesului educațional”. Proiectul de lege prevede, de asemenea, înființarea unor centre specializate pentru instruirea cetățenilor în rezistența națională, unde se practică mai mult abilități practice. Programul include exerciții de tragere pe poligoanele Forțelor Armate Ucrainene, folosirea simulatoarelor și instruire directă pe terenuri certificate. Parlamentul Ucrainei a aprobat proiectul cu 263 de voturi „pentru”, iar legea așteaptă semnătura președintelui pentru a intra în vigoare.
Cercul țărilor care finanțează armele americane pentru Kiev urmează să se extindă, afirmă ambasadoarea Ucrainei la NATO
Potrivit șefei misiunii diplomatice a Ucrainei la NATO, diplomații ucraineni au reușit să reducă numărul statelor care ignoră inițiativa, notează Ukrainska Pravda. Șefa diplomației ucrainene a explicat că unele țări au insistat asupra faptului că mecanismul PURL (n.r. – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei) este incompatibil cu politicile lor, însă punctul de vedere al acestora s-a schimbat între timp, a declarat oficiala în fața jurnaliștilor de la Bruxelles înaintea unei reuniuni ministeriale. Anterior, Franța și Italia au refuzat să sprijine programul. Nu există încă informații oficiale cu privire la schimbarea poziției lor, deși există surse care sugerează că Franța ar putea să reconsidere poziția. Până în prezent, 25 de țări sprijină mecanismul PURL, dintre care 23 sunt state membre NATO, iar Noua Zeelandă și Australia sunt parteneri. Diplomata ucraineană a adăugat că obiectivul Ucrainei este ca cel puțin una sau două țări noi să se alăture inițiativei la fiecare reuniune ministerială a Consiliului NATO-Ucraina sau a Grupului de contact pentru Apărare al Ucrainei (formatul Ramstein). Următoarea reuniune va avea loc joi, la Bruxelles. La reuniune va fi prezent și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Reamintim că, din partea României, la reuniunea de joi va participa și ministrul Radu Miruță. Alona Hetmanchuk a precizat că finanțarea ar putea să se extindă dincolo de NATO, subliniind importanța împărțirii sarcinilor nu ține numai de membrii NATO, ci și de țările partenere care dispun de resurse și împărtășesc misiunea Alianței privind sprijinirea Ucrainei.
Război în Ucraina, ziua 1.434. Atac rusesc în apropiere de Kiev, două persoane au murit
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 28 ianuarie 2026, în a 1.434-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Două persoane și-au pierdut viața și alte patru au fost rănite într-un atac rusesc în apropiere de Kiev, a anunțat administrația militară regională. Atacul a lovit orașul Bilogorodska, la periferia de sud-est a Capitalei, a precizat șeful administrației militare a regiunii Kiev, Mikola Kalașnik. Marți, un val de atacuri aeriene rusești a făcut 12 morți, inclusiv cinci într-un tren de pasageri în apropiere de Harkov (nord-est), și a avariat infrastructura energetică a țării. Rusia efectuează zilnic atacuri aeriene asupra Ucrainei, afectând în special infrastructura energetică. SUA condiționează garanțiile de securitate Statele Unite au indicat Ucrainei că vor acorda eventuale garanții de securitate numai dacă Kievul acceptă în cadrul unui acord de pace cu Moscova cedarea regiunii Donbas către Rusia, scrie cotidianul Financial Times. Publicația se bazează pe opt surse informate despre negocieri. Washingtonul s-a arătat dispus să ofere mai multe arme pentru forțele ucrainene, pentru întărirea apărării pe timp de pace, dacă acestea se retrag din estul țării, arată FT. Președintele Volodimir Zelenski afirmase duminică, despre garanțiile de securitate americane, că sunt „100% gata”, iar el așteaptă doar să afle locul și data când trebuie semnate. Ucraina dorește confirmarea garanțiilor înainte de orice concesii teritoriale. SUA consideră că ucrainenii trebuie să cedeze regiunea industrială Donbas pentru încheierea păcii și nu fac presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin să renunțe la această pretenție, mai scrie sursa citată. Pe de altă parte, o persoană familiarizată cu poziția SUA a afirmat că Guvernul american „nu încearcă să oblige Ucraina la niciun fel de concesii teritoriale”, iar garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace de către ambele părți. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Atacul rusesc asupra Kievului a lăsat 1.330 de clădiri fără încălzire, afirmă primarul
Peste 1.300 de clădiri de apartamente din Kiev au rămas duminică fără încălzire după atacul cu rachete și drone lansat de Rusia la începutul acestei săptămâni, a declarat primarul Vitalii Klitschko. Rusia a intensificat atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei. Sâmbătă, capitala a fost zguduită de explozii, iar 1,2 milioane de proprietăți din întreaga țară au rămas fără electricitate. Atacul asupra Kievului a coincis cu negocierile dintre delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite de la Abu Dhabi privind opțiuni de încheiere a războiului. „Principalele ținte ale Rusiei în acest moment sunt sectorul nostru energetic, infrastructura critică și clădirile rezidențiale”, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe X. El a precizat că, numai în această săptămână, Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac, mai mult de 1.380 de bombe aeriene ghidate și 69 de rachete asupra țării. „Colaborăm cu toți liderii pentru a consolida Ucraina. Toată lumea trebuie să înțeleagă clar amenințarea venită din partea Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski, care vizitează duminică Lituania. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a transmis că peste 3.200 de clădiri din Kiev nu aveau încălzire sâmbătă seara, față de 6.000 dimineața. Vitalii Klitschko a adăugat pe Telegram că lucrătorii din sectorul utilităților au restabilit căldura la aproximativ 2.000 de clădiri, rămânând 1.330 fără încălzire.
Nou val de atacuri rusești în cursul nopții: Cele mai mari două orașe din Ucraina, vizate
Cele mai mari două orașe ale Ucrainei au fost atacate de Rusia în cursul nopții de vineri spre sâmbătă. În Kiev, patru persoane au fost rănite, potrivit The Kyiv Independent. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că persoanele rănite se află în stare gravă. El a spus că au avut loc atacuri în două districte de pe ambele maluri ale râului Dnipro, relatează Reuters. „Kievul este supus unui atac masiv al inamicului”, a scris Klitschko pe Telegram. Forțele aeriene ucrainene au declarat că atât drone, cât și rachete au fost utilizate în atacul asupra capitalei. De asemenea, și orașul Harkov a fost ținta atacurilor rusești în noaptea de vineri spre sâmbătă. Primarul Ihor Terekhov a declarat că dronele rusești au atacat mai multe cartiere, rănind 11 persoane. Massive Russian attack on Kharkiv tonight – about 25 explosions over two hours shook the city. A hospital, a maternity home and a dorm for refugees damaged by the attack. At least 11 people injured. Russian attacks on civilians are relentless. pic.twitter.com/S3LqKZo7C7 — Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 24, 2026 Într-o postare pe Telegram, el a scris că dronele au lovit un cămin pentru persoane strămutate, un spital și o maternitate. Aceste atacuri au loc la câteva ore după ce prima zi de discuții trilaterale Rusia-SUA-Ucraina s-a încheiat la Abu Dhabi. Discuțiile dintre cele trei delegații vor continua sâmbătă.
Peste 5.600 de apartamente din Kiev, rămase fără căldură în urma unui atac cu drone
„Acest atac asupra capitalei a lăsat 5.635 de clădiri de apartamente fără încălzire. Aproape 80% dintre acestea sunt clădiri în care alimentarea cu încălzire abia fusese restabilită pe 9 ianuarie”, a scris primarul Kievului, Vitalii Klitschko, într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda. Edilul Kievului a adăugat că, în noaptea de luni, 16 din cele 6.000 de apartamente au rămas fără căldură încă din 9 ianuarie, din cauza defecțiunilor la infrastructura critică, cauzate de atacul cu drone din prima parte a lunii. Acesta a mai precizat că pe malul stâng al Kievului furnizarea apei a fost întreruptă din cauza atacului de marți. „Malul stâng este în prezent fără apă din cauza atacului de astăzi (n.r – marți)”, a declarat Klitschko, precizând că lucrătorii de la utilități și inginerii electricieni lucrează pentru a restabili încălzirea, apa, dar și electricitatea în locuințele afectate. Atacurile cu drone și rachete de marți au provocat întreruperi ale energiei electrice, dar și a furnizării serviciilor de apă pe malul stâng al Kievului. În urma atacului o persoană au fost rănită, câteva clădiri nerezidențiale au fost afectate, iar mai multe mașini au ars după ce o dronă a căzut într-un spațiu deschis, potrivit mesajului publicat de edil pe Telegram, menționat de sursa citată. Atacul s-a petrecut în districtul Dniprovskyi.
Analist politic: România devine indispensabilă pentru NATO
Noul centru, care este operațional din ianuarie, va funcționa alături de o instalație similară din Rzeszów, Polonia, pe măsură ce infrastructura militară a NATO în țările din jurul Ucrainei continuă să se dezvolte, scrie Cepa.org. În același timp, o bază militară recent extinsă de la Mihail Kogălniceanu, România, va spori prezența alianței în Marea Neagră, zonă dominată în mod tradițional de Rusia. Aceasta va putea găzdui 10.000 de soldați până în 2030, reafirmând orientarea strategică a Bucureștiului ca membru angajat al NATO. Extinderea capacităților de apărare ale României vine în urma noii abordări a Washingtonului privind securitatea europeană, care include cerințe ca națiunile europene să își asume o parte mai mare din propria apărare, atât financiar, cât și operațional. În octombrie, SUA a declarat că va retrage aproximativ 700 de militari din România, dar alți 1.000 au mai rămas. Strategia militară ambițioasă a României nu este comparabilă ca amploare cu programul de înarmare al Poloniei, dar este semnificativă. Baza Mihail Kogălniceanu, de exemplu, va fi cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa . Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a solicitat o creștere a bugetului ministerului său în 2026, pentru a reflecta înrăutățirea situației de securitate din regiune (țara a suferit în mod regulat incursiuni ale rachetelor și dronelor rusești ). El dorește 2,7% din PIB, față de 2,3% în 2025. Cu toate acestea, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, așa că orice creștere va trebui să facă parte dintr-un act atent de echilibrare fiscală. Coridorul Dunării, „gura de oxigen a Kievului” Rolul României ca centru logistic vital al NATO a integrat-o în infrastructura strategică mai amplă și în lanțurile de aprovizionare ale alianței, în special în dezvoltarea Coridorului Dunării, care utilizează porturi de ambele părți ale frontierei comune dintre Ucraina și România. Aceasta a devenit o arteră esențială pentru susținerea exporturilor ucrainene. De la invazia completă a Ucrainei de către Rusia în 2022, coridorul a funcționat ca o gură de oxigen strategică și economică pentru Kiev, permițând exportul a peste 193 de milioane de tone de mărfuri ucrainene. Amploarea subliniază transformarea României dintr-o poziție periferică într-un nod vital în rețeaua logistică a NATO, cu Dunărea ca și canal comercial și instrument pentru contracararea perturbării rutelor comerciale ale Mării Negre de către Rusia. Pe fondul războiului hibrid al Moscovei, care vizează slăbirea alianței atlantice și a incursiunilor în spațiul aerian românesc, polonez, danez și estonian, anunțul Washingtonului din octombrie privind retragerea trupelor din România a stârnit nemulțumiri de ambele părți ale Atlanticului. Însă Bucureștiul a confirmat că personalul american va rămâne la baza antirachetă de la Deveselu și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Mișcările sunt în concordanță cu faptul că SUA fac un pas înapoi și le spune NATO-ului european să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. Înființarea noii facilități va consolida capacitatea NATO, permițându-i să intensifice asistența militară acordată Ucrainei și să contracareze influența Rusiei. De asemenea, aceasta conferă României un rol central în viitorul NATO. Fuad Shahbazov este un analist politic care se ocupă de problemele de securitate regională din regiunea eurasiatică.
Ucraina depune eforturi pentru a restabili alimentarea cu energie electrică și căldură
Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters. Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni. Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență. El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos. „Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu. Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii. Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară. „Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”. Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul. „În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac. „Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”
Atac cu drone asupra Kievului. Au fost ucise cel puțin două persoane, iar un centru medical a fost avariat
În noaptea de duminică spre luni, Rusia a efectuat un atac cu drone în Kiev și regiunea capitalei. În urma incidentului o persoană a fost ucisă în Kiev, iar o alta în regiune, potrivit autorităților regionale, relatează publicația Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lovit Kievul și regiunea capitalei cu o serie de drone, pe 5 ianuarie, ucigând o persoană la Kiev și alta în regiunea Kiev, potrivit autorităților regionale. Un centru medical privat din districtul Obolonskyi din Kiev a fost avariat în atac, iar cel puțin trei persoane au fost rănite, potrivit Serviciului de Urgență de Stat. Aproximativ 70 de persoane se aflau în centrul medical la momentul atacului. Dintre cei 26 de pacienți de la centrul medical loviți în timpul atacului, 16 au fost transferați la spitalele municipale din capitală, a raportat primarul Kievului, Vitali Klitschko, în dimineața zilei de 5 ianuarie, iar doi dintre răniți au fost internați în stare gravă. În regiunea Kiev, cel puțin șapte case și o clădire rezidențială cu mai multe etaje au fost avariate, împreună cu garaje, mai multe mașini și depozite. Orașul Slavutych, situat la aproximativ 140 de kilometri nord de Kiev, a suferit pene de curent, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Mykola Kalashnyk, adăugând că alimentarea cu apă și încălzirea centrală nu au fost afectate. În același timp, au fost raportate și explozii în Cernihiv și Zaporizhzhia. AUTORUL RECOMANDĂ