Etichetă: kiev

ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică

ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.

Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor

Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.

Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO

Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X.  „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles.  Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare.  „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X.  Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor.  Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump.  Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului. 

Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru

Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, profund îngrijorat de planul Moscovei de a lovi Kievul

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat marți că este „profund îngrijorat” de anunțul Rusiei privind dorința de a lansa noi atacuri asupra întreprinderilor din industria de apărare și a centrelor decizionale din Kiev, în Ucraina. Guterres a făcut declarațiile în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Moscova a anunțat luni aceste planuri de viitor, la doar o zi după unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului. Potrivit Reuters, el a spus că anunțul Rusiei a venit în contextul unor informații privind un atac cu drone ucrainene asupra unei clădiri universitare și a unui cămin din orașul Starobilsk. „Am condamnat atacul asupra școlii – așa cum condamnăm toate atacurile asupra civililor și a infrastructurii civile, oriunde s-ar produce”, a spus Guterres. El a adăugat: „Acum, mai mult ca niciodată, este imperativ să evităm orice escaladare a unui conflict care a avut deja un impact devastator asupra civililor și care riscă să îndepărteze și mai mult căutarea păcii, prelungind suferința oamenilor”.

UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev

„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în vizită la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse

Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziția belaruse, a ajuns la Kiev pentru prima dată de la începutul Războiului din Ucraina, relatează AFP.  Consilierul său, Dzianis Koutchynski, a descris deplasarea drept „un simbol al solidarității în lupta comună pentru libertate și demnitate”.  Lidera a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 înainte de a se alătura armatei ucrainene pentru a lupta împotriva invaziei ruse.  „Maria este un simbol pentru o nouă generație de belaruși, oameni care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile”, a transmis Tihanovskaia.  Vizita are loc într-un context marcat de anunțul autorităților de la Kiev privind consolidarea frontierei de nord cu Belarus, invocând riscul unor noi atacuri ruse lansate de pe teritoriul belarus.  Președintele Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar putea lansa noi atacuri care ar putea viza state ale Alianței Nord-Atlantice.    Svetlana Thinavoskaia se află în exil după alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria.  Scrutinul a declanșat proteste masive ale opoziției, care au acuzat fraudarea alegerilor. Protestele au fost reprimate violent de autoritățile de la Minsk, mii de persoane fiind arestate. 

Jucătoarea din Ucraina, devastată de atacul ruşilor de la Kiev

Rușii au atacat Kievul, iar jucătoarea din Ucraina este devastată de faptul că bomba a căzut la 100 de metri de casa părinților ei. A început turneul de la Roland Garros, iar Marta Kostyuk, a 15-a favorită a terminat în lacrimi meciul cu Oksana Selekhmeteva, câștigat cu 6-2, 6-3 Continuă drama sportivilor ucraineni, din cauza invaziei Rusiei care a început în februarie 2022. Jucătoarea de tenis Marta Kostyuk, a 15-a din lume, are de suferit. Rusia a bombardat Kiev în noaptea de sâmbătă spre duminică. A fost folosită racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreşnik cu rază medie de acţiune. Racheta a căzut la 100 de metri de casa părinților Martei Kostyuk, iar jucătoarea a spus, după meciul din primul tur de la Roland Garros, ce a simțit toată ziua. „Mi s-a făcut rău doar la gândul că, dacă ar fi fost cu 100 de metri mai aproape, probabil că nu aș mai avea o mamă și o soră. Tenisul este un joc mental, dar astăzi a fost ceva complet diferit. Nu știam cum va fi concentrarea mea sau dacă voi putea măcar să-mi controlez gândurile. A fost foarte dificil să procesez situația atât de repede și apoi să joc. De aceea sunt fericită că a fost primul meci al zilei. Nu știu care ar fi fost rezultatul dacă aș fi jucat mai târziu. Toată lumea este în viață. Totul este bine. Dacă s-ar fi întâmplat ceva mai rău, desigur că ar fi fost mult mai dificil, dar astăzi știam că trebuie să ies și să joc”, a spus sportiva, potrivit Reuters. Jucătoarea din Ucraina este singura neînvinsă pe zgură în 2026 Marta Kostyuk a mai precizat că acest atac a fost printre cele mai grele momente pe care le-a îndurat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022. „Începutul războiului a fost probabil cel mai dificil din cauza necunoscutului. Dar acest atac a fost cel mai aproape de casa mea. Asta îl face atât de emoționant. Acesta a fost cu siguranță unul dintre cele trei cele mai grele. La început am avut strângeri de fonduri și mult sprijin. Cred că oamenii din circuit s-au adaptat și au mers mai departe. Dar îmi folosesc platforma ori de câte ori pot pentru a le aminti oamenilor de oroarea vieții de zi cu zi din Ucraina. Oamenii uită, se adaptează, dar pentru noi este încă realitatea în fiecare zi”, a mai spus Kostyuk, care a ajuns la a 12-a consecutivă pe zgură. După două titluri consecutive la Rouen și Madrid, primul ei trofeu WTA 1000, Marta rămâne singura jucătoare neînvinsă pe această suprafață în 2026. Următoarea adversară este jucătoarea americană Katie Volynets (24 de ani), clasată pe locul 108 WTA. Aceasta a învins-o pe Clara Burel (Franța, 25 de ani, 1.483 WTA), beneficiară a unui wildcard, cu 6-3, 6-1.

Presa maghiară scrie despre decizia Ucrainei care îi vizează direct pe românii din regiune

Până acum, Ucraina accepta dubla cetățenie doar cu cinci țări: Canada, SUA, Germania, Polonia și Cehia. Noua listă numără 29 de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene. Decizia extinde semnificativ cercul țărilor cu care Kievul acceptă această practică. România și Ungaria sunt incluse alături de Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia și alte state europene. Decretul a fost adoptat pe 8 mai 2026, notează transtelex.ro. Ce înseamnă concret pentru cetățenii ucraineni Cetățenii ucraineni care doresc o a doua cetățenie nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Cei de etnie ucraineană din țările enumerate pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Decizia este relevantă și pentru ucrainenii stabiliți în Europa după izbucnirea războiului. Aceștia nu mai trebuie să aleagă între cetățenia ucraineană și cea a țării de adopție. Impactul asupra minorităților română și maghiară din Ucraina Presa maghiară subliniază importanța decretului pentru minoritățile din Ucraina. Aproximativ 400.000 de români și 100.000 de maghiari trăiesc ca minorități pe teritoriul ucrainean. Dubla cetățenie era deja o practică obișnuită în rândul acestor comunități. Pașaportul unui stat UE oferă drepturi extinse și avantaje economice semnificative. Noua reglementare poate reduce tensiunile diplomatice existente între Ucraina și statele vecine pe acest subiect. Un mesaj politic către Uniunea Europeană Extinderea listei transmite și un semnal politic clar. Kievul renunță la politica de excludere practicată până acum față de cetățenii statelor UE. Presa maghiară vede în această decizie un pas concret al Ucrainei pe drumul integrării europene.

Război în Ucraina, ziua 1538. Atac cu drone asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului

Războiul din Ucraina a intrat, marți, 12 mai 2026, în a 1538-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Un atac aerian este în desfășurare, în zorii acestei zile, asupra Kievului, după expirarea unui armistițiu de trei zile. „Vă rugăm să rămâneți la adăpost” Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko: „Drone inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți la adăpost până la ridicarea alertei”. El a raportat căderea unor resturi asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la data de 8 mai. Un armistițiu de trei zile anunțat de președintele american Donald Trump a început sâmbătă. Cele două țări au denunțat mai multe încălcări ale armistițiului în timp ce acesta era în vigoare. În timpul weekendului, Ucraina a acuzat Rusia în special de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Noi dovezi de corupție în jurul lui Zelenski Agenția Ucraineană Anticorupție (NABU) a anunțat că a descoperit un sistem de spălare de bani. Potrivit presei locale, implicat în această schemă este fostul șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. NABU a transmis că a destructurat „un grup organizat implicat în spălarea a 460 de milioane de grivne (8,8 milioane de euro) prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea Kievului. Unul dintre membrii acestui grup, un fost șef de cabinet al președintelui Zelenski, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. Investigații urgente sunt în curs de desfășurare”. Ulterior, presa l-a identificat pe acuzat în persoana lui Andrii Iermak. El a fost consilierul principal al lui Volodimir Zelenski din 2020 până la sfârșitul anului trecut și unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina. A demisionat în noiembrie, după o percheziție a locuinței sale de către agenți ai serviciilor anticorupție. Zelenski l-a înlocuit pe Iermak cu fostul șef al Serviciului de informații militare, Kirilo Budanov. Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri mari de corupție de-a lungul războiului cu Rusia, acesta fiind ultimul dintr-o lungă serie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran