Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, profund îngrijorat de planul Moscovei de a lovi Kievul
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat marți că este „profund îngrijorat” de anunțul Rusiei privind dorința de a lansa noi atacuri asupra întreprinderilor din industria de apărare și a centrelor decizionale din Kiev, în Ucraina. Guterres a făcut declarațiile în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Moscova a anunțat luni aceste planuri de viitor, la doar o zi după unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului. Potrivit Reuters, el a spus că anunțul Rusiei a venit în contextul unor informații privind un atac cu drone ucrainene asupra unei clădiri universitare și a unui cămin din orașul Starobilsk. „Am condamnat atacul asupra școlii – așa cum condamnăm toate atacurile asupra civililor și a infrastructurii civile, oriunde s-ar produce”, a spus Guterres. El a adăugat: „Acum, mai mult ca niciodată, este imperativ să evităm orice escaladare a unui conflict care a avut deja un impact devastator asupra civililor și care riscă să îndepărteze și mai mult căutarea păcii, prelungind suferința oamenilor”.
UE reacționează după amenințările Rusiei la adresa diplomaților din Kiev
„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X. UE l-a convocat pe diplomatul rus Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar. „Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta. Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. Moscova își justifică amenințările Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană. Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova. Diplomații UE rămân la Kiev În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană. Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.
Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, în vizită la Kiev pentru prima dată de la începutul invaziei ruse
Svetlana Tihanovskaia, lidera în exil a opoziția belaruse, a ajuns la Kiev pentru prima dată de la începutul Războiului din Ucraina, relatează AFP. Consilierul său, Dzianis Koutchynski, a descris deplasarea drept „un simbol al solidarității în lupta comună pentru libertate și demnitate”. Lidera a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 înainte de a se alătura armatei ucrainene pentru a lupta împotriva invaziei ruse. „Maria este un simbol pentru o nouă generație de belaruși, oameni care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile”, a transmis Tihanovskaia. Vizita are loc într-un context marcat de anunțul autorităților de la Kiev privind consolidarea frontierei de nord cu Belarus, invocând riscul unor noi atacuri ruse lansate de pe teritoriul belarus. Președintele Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar putea lansa noi atacuri care ar putea viza state ale Alianței Nord-Atlantice. Svetlana Thinavoskaia se află în exil după alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora președintele Aleksandr Lukașenko și-a revendicat victoria. Scrutinul a declanșat proteste masive ale opoziției, care au acuzat fraudarea alegerilor. Protestele au fost reprimate violent de autoritățile de la Minsk, mii de persoane fiind arestate.
Jucătoarea din Ucraina, devastată de atacul ruşilor de la Kiev
Rușii au atacat Kievul, iar jucătoarea din Ucraina este devastată de faptul că bomba a căzut la 100 de metri de casa părinților ei. A început turneul de la Roland Garros, iar Marta Kostyuk, a 15-a favorită a terminat în lacrimi meciul cu Oksana Selekhmeteva, câștigat cu 6-2, 6-3 Continuă drama sportivilor ucraineni, din cauza invaziei Rusiei care a început în februarie 2022. Jucătoarea de tenis Marta Kostyuk, a 15-a din lume, are de suferit. Rusia a bombardat Kiev în noaptea de sâmbătă spre duminică. A fost folosită racheta hipersonică cu capacitate nucleară Oreşnik cu rază medie de acţiune. Racheta a căzut la 100 de metri de casa părinților Martei Kostyuk, iar jucătoarea a spus, după meciul din primul tur de la Roland Garros, ce a simțit toată ziua. „Mi s-a făcut rău doar la gândul că, dacă ar fi fost cu 100 de metri mai aproape, probabil că nu aș mai avea o mamă și o soră. Tenisul este un joc mental, dar astăzi a fost ceva complet diferit. Nu știam cum va fi concentrarea mea sau dacă voi putea măcar să-mi controlez gândurile. A fost foarte dificil să procesez situația atât de repede și apoi să joc. De aceea sunt fericită că a fost primul meci al zilei. Nu știu care ar fi fost rezultatul dacă aș fi jucat mai târziu. Toată lumea este în viață. Totul este bine. Dacă s-ar fi întâmplat ceva mai rău, desigur că ar fi fost mult mai dificil, dar astăzi știam că trebuie să ies și să joc”, a spus sportiva, potrivit Reuters. Jucătoarea din Ucraina este singura neînvinsă pe zgură în 2026 Marta Kostyuk a mai precizat că acest atac a fost printre cele mai grele momente pe care le-a îndurat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022. „Începutul războiului a fost probabil cel mai dificil din cauza necunoscutului. Dar acest atac a fost cel mai aproape de casa mea. Asta îl face atât de emoționant. Acesta a fost cu siguranță unul dintre cele trei cele mai grele. La început am avut strângeri de fonduri și mult sprijin. Cred că oamenii din circuit s-au adaptat și au mers mai departe. Dar îmi folosesc platforma ori de câte ori pot pentru a le aminti oamenilor de oroarea vieții de zi cu zi din Ucraina. Oamenii uită, se adaptează, dar pentru noi este încă realitatea în fiecare zi”, a mai spus Kostyuk, care a ajuns la a 12-a consecutivă pe zgură. După două titluri consecutive la Rouen și Madrid, primul ei trofeu WTA 1000, Marta rămâne singura jucătoare neînvinsă pe această suprafață în 2026. Următoarea adversară este jucătoarea americană Katie Volynets (24 de ani), clasată pe locul 108 WTA. Aceasta a învins-o pe Clara Burel (Franța, 25 de ani, 1.483 WTA), beneficiară a unui wildcard, cu 6-3, 6-1.
Presa maghiară scrie despre decizia Ucrainei care îi vizează direct pe românii din regiune
Până acum, Ucraina accepta dubla cetățenie doar cu cinci țări: Canada, SUA, Germania, Polonia și Cehia. Noua listă numără 29 de state, majoritatea membre ale Uniunii Europene. Decizia extinde semnificativ cercul țărilor cu care Kievul acceptă această practică. România și Ungaria sunt incluse alături de Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia și alte state europene. Decretul a fost adoptat pe 8 mai 2026, notează transtelex.ro. Ce înseamnă concret pentru cetățenii ucraineni Cetățenii ucraineni care doresc o a doua cetățenie nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. Cei de etnie ucraineană din țările enumerate pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată. Decizia este relevantă și pentru ucrainenii stabiliți în Europa după izbucnirea războiului. Aceștia nu mai trebuie să aleagă între cetățenia ucraineană și cea a țării de adopție. Impactul asupra minorităților română și maghiară din Ucraina Presa maghiară subliniază importanța decretului pentru minoritățile din Ucraina. Aproximativ 400.000 de români și 100.000 de maghiari trăiesc ca minorități pe teritoriul ucrainean. Dubla cetățenie era deja o practică obișnuită în rândul acestor comunități. Pașaportul unui stat UE oferă drepturi extinse și avantaje economice semnificative. Noua reglementare poate reduce tensiunile diplomatice existente între Ucraina și statele vecine pe acest subiect. Un mesaj politic către Uniunea Europeană Extinderea listei transmite și un semnal politic clar. Kievul renunță la politica de excludere practicată până acum față de cetățenii statelor UE. Presa maghiară vede în această decizie un pas concret al Ucrainei pe drumul integrării europene.
Război în Ucraina, ziua 1538. Atac cu drone asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului
Războiul din Ucraina a intrat, marți, 12 mai 2026, în a 1538-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Un atac aerian este în desfășurare, în zorii acestei zile, asupra Kievului, după expirarea unui armistițiu de trei zile. „Vă rugăm să rămâneți la adăpost” Anunțul a fost făcut pe Telegram de șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko: „Drone inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți la adăpost până la ridicarea alertei”. El a raportat căderea unor resturi asupra unei clădiri rezidențiale din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la data de 8 mai. Un armistițiu de trei zile anunțat de președintele american Donald Trump a început sâmbătă. Cele două țări au denunțat mai multe încălcări ale armistițiului în timp ce acesta era în vigoare. În timpul weekendului, Ucraina a acuzat Rusia în special de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Noi dovezi de corupție în jurul lui Zelenski Agenția Ucraineană Anticorupție (NABU) a anunțat că a descoperit un sistem de spălare de bani. Potrivit presei locale, implicat în această schemă este fostul șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak. NABU a transmis că a destructurat „un grup organizat implicat în spălarea a 460 de milioane de grivne (8,8 milioane de euro) prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea Kievului. Unul dintre membrii acestui grup, un fost șef de cabinet al președintelui Zelenski, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. Investigații urgente sunt în curs de desfășurare”. Ulterior, presa l-a identificat pe acuzat în persoana lui Andrii Iermak. El a fost consilierul principal al lui Volodimir Zelenski din 2020 până la sfârșitul anului trecut și unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina. A demisionat în noiembrie, după o percheziție a locuinței sale de către agenți ai serviciilor anticorupție. Zelenski l-a înlocuit pe Iermak cu fostul șef al Serviciului de informații militare, Kirilo Budanov. Ucraina a fost zguduită de mai multe scandaluri mari de corupție de-a lungul războiului cu Rusia, acesta fiind ultimul dintr-o lungă serie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Atacul terorist din Kiev: Anchetatorii investighează dacă acțiunea a fost orchestrată de Rusia
Dmitri Vasilchenkov, un bărbat în vârstă de 58 de ani, a deschis focul în cursul zilei de sâmbătă pe străzile Kievului și a luat ostatici. Șase persoane au fost ucise de acesta. Potrivit informațiilor preliminare, bărbatul ar avea cetățenie dublă, ucraineană și rusă. Anchetatorii au izolat zona din cartierul Holosiivskyi și au încercat să negocieze cu el, însă el a refuzat și a fost ucis după o confruntare de 40 de minute. Potrivit The Guardian, care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, bărbatul avea cazier judiciar. În plus, conform unei baze de date rusești care a fost făcută publică, bărbatul a avut mai multe conturi bancare în Rusia până cel puțin în 2021 și un număr de telefon rus și a călătorit de mai multe ori în Rusia în 2016. Rapoartele au mai arătat că Vasilchenkov posta conținut anti-ucrainean și antisemit pe rețelele sociale și nega dreptul Ucrainei de a exista ca țară, mai scrie The Guardian. În acest context, nu este totuși clar ce fel de contact, dacă a existat vreunul, ar fi putut avea bărbatul cu Rusia. Cu toate acestea, evenimentul de sâmbătă a avut loc în contextul în care în ultimii doi ani, Kremlinul a recrutat peste 800 de ucraineni pentru a efectua atacuri asupra infrastructurii critice și a birourilor de recrutare. „Fie este nebun, fie acesta este un atac terorist rusesc. Nu știm de cât timp pregătea acest lucru. Este posibil să fi comunicat cu cineva din Rusia”, a spus Tymofii Solovei, un paramedic prezent la fața locului, potrivit The Guardian.
Ucraina adoptă o lege pentru reformarea învățământului militar, în timp ce Kievul se pregătește pentru un război de lungă durată
Parlamentul Ucrainei a adoptat miercuri o lege care modifică radical modul în care educația militară se desfășoară în școli și universități, relatează Kyiv Post. Inițiativa a venit ca parte a eforturilor Ucrainei de a se pregăti pentru un război prelungit împotriva invaziei Rusiei. Proiectul de lege, numărul 13347, introduce cursul „Fundamentele Rezistenței Naționale” pentru studenții de liceu și universitate, înlocuind instruirea militară de bază anterioară. În trecut, toți studenții cu vârste între 18 și 25 de ani trebuiau să finalizeze instruirea teoretică, iar bărbații și practica militară, fiind înregistrați ca recruți după finalizarea programului. Potrivit notei explicative a proiectului, noua lege este „concepută să înlocuiască modelul de instruire militară de bază pentru studenți cu o nouă abordare integrată în procesul educațional și care acoperă toate nivelurile de învățământ – de la liceu la liceu”. Ministrul adjunct al Educației, Mykola Trofymenko, a declarat pe Facebook că proiectul va aduce „cunoștințe și abilități practice” în învățământul superior, unde „studenții primesc o instruire utilă, modernă și fezabilă”, cum ar fi „cum să acționeze în situații de criză, cum să păstreze viața și sănătatea, cum să ofere primul ajutor [și] cum să navigheze în fața provocărilor de securitate”. Acesta a mai spus că legea include educație incluzivă, la care participă studenți de toate genurile, și prevede alternative „pentru studenții cu nevoi educaționale speciale și cei ale căror convingeri religioase nu permit utilizarea armelor”. El a negat faptul că proiectul ar fi o formă de mobilizare a studenților, spunând că este vorba, de fapt, „despre instruire în cadrul procesului educațional”. Proiectul de lege prevede, de asemenea, înființarea unor centre specializate pentru instruirea cetățenilor în rezistența națională, unde se practică mai mult abilități practice. Programul include exerciții de tragere pe poligoanele Forțelor Armate Ucrainene, folosirea simulatoarelor și instruire directă pe terenuri certificate. Parlamentul Ucrainei a aprobat proiectul cu 263 de voturi „pentru”, iar legea așteaptă semnătura președintelui pentru a intra în vigoare.
Cercul țărilor care finanțează armele americane pentru Kiev urmează să se extindă, afirmă ambasadoarea Ucrainei la NATO
Potrivit șefei misiunii diplomatice a Ucrainei la NATO, diplomații ucraineni au reușit să reducă numărul statelor care ignoră inițiativa, notează Ukrainska Pravda. Șefa diplomației ucrainene a explicat că unele țări au insistat asupra faptului că mecanismul PURL (n.r. – Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei) este incompatibil cu politicile lor, însă punctul de vedere al acestora s-a schimbat între timp, a declarat oficiala în fața jurnaliștilor de la Bruxelles înaintea unei reuniuni ministeriale. Anterior, Franța și Italia au refuzat să sprijine programul. Nu există încă informații oficiale cu privire la schimbarea poziției lor, deși există surse care sugerează că Franța ar putea să reconsidere poziția. Până în prezent, 25 de țări sprijină mecanismul PURL, dintre care 23 sunt state membre NATO, iar Noua Zeelandă și Australia sunt parteneri. Diplomata ucraineană a adăugat că obiectivul Ucrainei este ca cel puțin una sau două țări noi să se alăture inițiativei la fiecare reuniune ministerială a Consiliului NATO-Ucraina sau a Grupului de contact pentru Apărare al Ucrainei (formatul Ramstein). Următoarea reuniune va avea loc joi, la Bruxelles. La reuniune va fi prezent și ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov. Reamintim că, din partea României, la reuniunea de joi va participa și ministrul Radu Miruță. Alona Hetmanchuk a precizat că finanțarea ar putea să se extindă dincolo de NATO, subliniind importanța împărțirii sarcinilor nu ține numai de membrii NATO, ci și de țările partenere care dispun de resurse și împărtășesc misiunea Alianței privind sprijinirea Ucrainei.