Rusia lansează a treia ofensivă asupra Kievului. O femeie a fost rănită în urma atacului
Mai multe unități de apărare aeriană operau deasupra orașului, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, potrivit lui Klitschko. Potrivit The Kyiv Independent, a izbucnit un incendiu în urma impactului. Incendiul a fost ulterior stins, în timp ce echipele de urgență au continuat să acționeze la fața locului. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă. Unda de șoc rezultată a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje. Au fost sparte geamuri și fațada a fost deteriorată, a precizat primarul Kievului. Un incendiu a izbucnit și la un depozit din district, după ce a fost lovit de o dronă rusească, a adăugat el. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului. Aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Această ofensivă vine în urma unei serii de atacuri cu drone rusești asupra Kievului, care au început în noaptea de joi, potrivit sursei citate. Dronele rusești au continuat să vizeze Kievul sâmbătă, raportându-se pagube și victime suplimentare. Până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei.
Emisarii lui Trump au ajuns la Kiev direct după negocierile cu Putin. Zelenski: Vrem să aducem mai aproape sfârșitul războiului
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24. Witkoff și Kushner au venit cu trenul din Polonia Cei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană. La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului. Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”. Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție” Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite. „Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale. Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război. „Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă. Noi atacuri în timp ce negocierile se intensifică Demersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite. La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod. Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
Un nou atac al Rusiei asupra Kievului a avariat o clădire rezidențială
Un nou atac rusesc asupra Kievului a dus la avarierea unei clădiri rezidențiale. Acoperișul și ultimul etaj al unei clădiri rezidențiale cu nouă etaje a fost avariat și incendiat în orașul Boryspil, lângă capitală, a anunțat Administrația Militară a regiunii Kiev, potrivit The Kyiv Independent. O explozie s-a auzit și în centrul orașului Kiev în noaptea zilei de vineri. S-au auzit mai multe alerte aeriane în timpul nopții Alerte de raid aerian au fost declarate în capitală și în regiunea Kiev de mai multe ori peste noapte, inclusiv între orele 23:55 și 00:26, ora locală, în districtul Boryspil din regiune. O altă alertă a mai fost declarată la ora 01:55, potrivit sursei. În capitala Ucrainei, alertele au fost declarate în jurul orei 21:00, la miezul nopții și din nou în jurul orei 2:00, ora locală. În jurul orei 2 dimineața, ora locală, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat, de asemenea, că dronele se îndreptau spre Kiev și regiunea înconjurătoare. Vineri, o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), vizavi de Catedrala Sfânta Sofia din centrul Kievului. Au fost rănite cel puțin doisprezece persoane, au declarat autoritățile locale.
Rusia ar putea încerca din nou să cucerească Kievul. Moscova pregătește scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei
Pavlo Palisa a declarat, în timpul unei discuții cu jurnaliștii, că autoritățile ucrainene au primit informații potrivit cărora conducerea militară rusă a primit sarcina de a elabora mai multe variante ale unei operațiuni care ar putea viza din nou nordul Ucrainei. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. Palisa a insistat asupra faptului că, în acest moment, este vorba despre planificarea și pregătirea unor variante operaționale, nu despre existența unei decizii confirmate de lansare imediată a unui atac. Potrivit acestuia, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene a elaborat, la rândul său, posibile scenarii de răspuns, apărare și contracarare în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord. Direcția este însă una extrem de sensibilă. Regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei. Ofensiva s-a încheiat prin retragerea trupelor ruse din nordul țării, însă Kievul urmărește de atunci cu atenție orice concentrare militară de cealaltă parte a frontierei. Belarus dezvoltă infrastructură care poate primi trenuri militare Avertismentul lui Palisa apare într-un moment în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, situată în apropierea frontierei ucrainene, este construită infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor ce transportă militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documentele consultate de organizație indică realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația subliniază că lucrările nu demonstrează în sine pregătirea unei invazii, însă infrastructura ar permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. Autoritățile ucrainene au atras atenția și asupra extinderii facilităților pentru cazarea militarilor, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Opoziția belarusă a transmis Kievului o listă de „semnale de alarmă” În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă cu indicatori despre care susțin că ar putea semnala o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre elementele invocate se numără majorarea cheltuielilor militare, recrutarea suplimentară de militari profesioniști, militarizarea societății și schimbările produse în doctrina de apărare a Belarusului. Kievul a amplificat în ultimele luni mesajele de descurajare adresate Minskului. În iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko, estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a putea încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului.
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
ISW: Rusia pregătește un atac de amploare în Ucraina înainte de 24 august. Moscova ar putea scoate rachete balistice din rezerva strategică
ISW citează Centrul ucrainean pentru Comunicații Strategice, care a relatat, pe baza unor informații ale serviciilor americane, că Rusia se pregătește pentru o campanie majoră împotriva infrastructurii energetice a capitalei ucrainene. Potrivit evaluării, Kremlinul ar putea apela la rezerva sa strategică de rachete balistice pentru a produce pagube cât mai mari până la 24 august. Rusia ar putea începe mai devreme campania de iarnă Analiștii ISW consideră că Rusia ar putea devansa în acest an campania tradițională de lovire a sistemului energetic ucrainean. În toamna anului 2025, atacurile intensive împotriva infrastructurii energetice au început în septembrie, însă Moscova ar putea începe campania 2026-2027 încă din august. Motivul ar fi vulnerabilitatea actuală a apărării aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 5 august că Ucraina primește de aproape trei ori mai puțini interceptori împotriva rachetelor balistice decât la începutul anului 2026. Rusia a profitat deja de lipsa interceptorilor: chiar și atacurile cu un număr relativ redus de rachete balistice și cvasibalistice au reușit să provoace pagube importante. În aceste condiții, atacurile cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice din Kiev ar putea avea „efecte semnificative”. Atacurile ar putea lovi exact în perioada în care Ucraina încearcă să repare sistemul energetic Un atac în august ar avea și un al doilea obiectiv: blocarea lucrărilor ucrainene de reparație și fortificare a infrastructurii energetice înainte de iarnă. Ucraina încearcă în prezent să repare instalațiile avariate în timpul campaniei rusești din iarna 2025-2026 și să le protejeze înaintea noilor atacuri anticipate pentru sezonul rece. ISW avertizează că, dacă Rusia lovește aceste obiective încă din august, capacitatea Ucrainei de a pregăti sistemul energetic pentru iarna 2026-2027 poate fi diminuată, ceea ce ar face atacurile rusești din lunile următoare și mai distructive. Dimensiunea distrugerilor provocate deja este foarte mare. Potrivit datelor citate de ISW, campania de atacuri din toamna și iarna trecută a produs pagube estimate la 64-70 de miliarde de dolari. Prim-vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal a afirmat la începutul lunii august că aproximativ 80% din capacitățile de producere a energiei ale Ucrainei au fost avariate sau distruse, iar deficitul de producție a ajuns la aproximativ șase gigawați. Șase rachete și 151 de drone într-o singură noapte Evaluarea ISW vine după un nou atac masiv al Rusiei. În noaptea de 7 spre 8 august, forțele ruse au lansat șase rachete balistice Iskander-M și rachete provenite din sistemele S-400, precum și 151 de drone Shahed, Gerbera, Italmas și drone-momeală Parodiya. Apărarea ucraineană a anunțat că a doborât 135 de drone, însă rachetele și alte 13 drone de atac au lovit 12 locații. Au fost raportate atacuri asupra infrastructurii civile și logistice din regiunile Cernihiv, Odesa și Kiev, asupra unui tren de pasageri în regiunea Sumî și asupra unor benzinării din Dnipropetrovsk. Zelenski a declarat că cel puțin trei civili au fost uciși în Kiev.
Zelenski va efectua prima vizită în Serbia de la începutul războiului: O palmă dată rușilor
Vizita are o puternică încărcătură simbolică, în condițiile în care Serbia este considerată una dintre țările europene cele mai apropiate de Moscova. „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de rang înalt, care a descris deplasarea lui Zelenski la Belgrad drept „o palmă dată rușilor”. Vizita de sâmbătă va fi prima efectuată de Zelenski în Serbia de când a devenit președintele Ucrainei, în 2019. Serbia a încercat, în ultimii ani, să păstreze un echilibru între Rusia și Occident. Belgradul nu a impus sancțiuni Moscovei după invazia din 2022 și a continuat cooperarea cu Rusia, în special în domeniul energiei. Președintele sârb Aleksandar Vucic a avut mai multe întrevederi cu Vladimir Putin și a participat în 2025 la parada organizată de Ziua Victoriei. Vucic a susținut consolidarea cooperării și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. În paralel, Serbia a făcut și unele gesturi de apropiere față de Ucraina. Vucic a efectuat în iunie 2025 prima sa vizită oficială în Ucraina, participând la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est, organizat la Odesa. Liderul sârb a mers și la Kiev luna trecută, pe 15 iulie, alături de o delegație de lideri europeni.
Ursula von der Leyen reacționează la atacul masiv asupra Kievului: Ucraina are nevoie urgentă de sprijin. Vom discuta despre acest lucru în cadrul summitului NATO
Ursula von der Leyen a reacționat luni la atacul rusesc asupra Kievului, transmițând un mesaj publicat pe platforma X. „Aseară, regimul rus a atacat din nou civili din aer; peste 400 de drone și rachete au vizat capitala. Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO. Săptămâna trecută am acordat prima tranșă de 4 miliarde de euro din împrumutul nostru de 90 de miliarde de euro, pentru a consolida apărarea Ucrainei cu tehnologie avansată pentru drone. Vor urma și alte măsuri, foarte curând. De asemenea, depunem eforturi intense pentru a finaliza acordul privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni în zilele următoare”, se arată în mesajul șefei executivului de la Bruxelles. Last night, the Russian regime once again blindly attacked civilians from the air, with over 400 drones and missiles attacking the capital. Ukraine urgently needs more air defence. We will discuss it this week in Ankara at the @NATO Summit. Last week we provided the first €4… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 6, 2026 Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce armata Federației Ruse a lansat un atac masiv asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Atac masiv și zi de doliu în capitala Ucrainei Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone asupra Kievului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică că serviciile de informații ucrainene dețineau informații potrivit cărora Rusia pregătea un nou atac de amploare. „Este tipic pentru Putin: imediat după Ziua Independenței Americii și înaintea summitului NATO de la Ankara”, a scris Zelenski pe X. Potrivit Kyiv Post, în urma atacului, 14 persoane și-au pierdut viața și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți a fost declarată zi de doliu pentru comemorarea victimelor. Atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, în cadrul căruia președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu omologul său american Donald Trump. Cei doi lideri vor discuta despre despre posibile soluții pentru încheierea războiului.
Rusia acuză Ucraina că a atacat un autobuz cu elevi din Belarus. Kievul neagă acest lucru
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat un atac cu drone asupra unui autobuz care transporta elevi din Belarus, incident soldat cu victime, potrivit Reuters. Totuși, acuzația a fost respinsă de armata ucraineană, care a numit-o „falsă”. Yegor Kovalchuk, guvernatorul interimar al regiunii ruse Bryansk, aflată la granița cu Ucraina, a declarat că autobuzul transporta o echipă de fotbal de copii din Belarus către sudul Rusiei, unde aceștia urmau să își petreacă vacanța. Ministerul de Externe al Rusiei a descris incidentul drept „o altă crimă monstruoasă”, susținând că o femeie care însoțea copiii a murit, iar alte opt persoane, dintre care șase copii, au fost rănite. Ucraina neagă atacul Armata ucraineană a negat acuzațiile și a transmis pe Telegram că „în perioada menționată, Forțele de Apărare ale Ucrainei nu au utilizat vehicule aeriene fără pilot împotriva țintelor din regiunea Brjansk”. Kovalchuk a publicat online imagini cu un autobuz argintiu avariat, cu geamuri sparte, anvelopa din față dreapta distrusă și ceea ce păreau a fi urme de sânge pe scaunele din interior, mai raportează Reuters. Autoritățile rusești au deschis o anchetă pentru terorism, spunând că autobuzul mergea pe ruta Gomel (Belarus) – Gelendzhik (Rusia) și transporta 44 de pasageri, dintre care 28 de copii. De asemenea, Rusia a mai acuzat Ucraina în această lună de un alt atac cu drone asupra unui autobuz, în care, potrivit Moscovei, opt civili au fost uciși și alți 11 răniți într-o zonă din regiunea Donețk, controlată de Rusia. De menționat este că Rusia a continuat să lovească frecvent orașe ucrainene, inclusiv Kiev, de la începutul invaziei din februarie 2022. Ucraina, la rândul ei, a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra teritoriului rusesc, spunând că încearcă să slăbească economia Moscovei și să forțeze oprirea războiului.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, profund îngrijorat de planul Moscovei de a lovi Kievul
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat marți că este „profund îngrijorat” de anunțul Rusiei privind dorința de a lansa noi atacuri asupra întreprinderilor din industria de apărare și a centrelor decizionale din Kiev, în Ucraina. Guterres a făcut declarațiile în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Moscova a anunțat luni aceste planuri de viitor, la doar o zi după unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului. Potrivit Reuters, el a spus că anunțul Rusiei a venit în contextul unor informații privind un atac cu drone ucrainene asupra unei clădiri universitare și a unui cămin din orașul Starobilsk. „Am condamnat atacul asupra școlii – așa cum condamnăm toate atacurile asupra civililor și a infrastructurii civile, oriunde s-ar produce”, a spus Guterres. El a adăugat: „Acum, mai mult ca niciodată, este imperativ să evităm orice escaladare a unui conflict care a avut deja un impact devastator asupra civililor și care riscă să îndepărteze și mai mult căutarea păcii, prelungind suferința oamenilor”.