Preşedintele USR, Dominic Fritz, despre fostul președinte Klaus Iohannis: A stricat multe, posibil şi mitul neamţului în politica românească
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat, duminică seară – la Antena 3 – că fostul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a stricat multe şi posibil şi mitul neamţului în politica românească. „Nu ştiu în ce măsură a existat acest mit, dar a stricat multe, posibil şi acest mit. Nu e ca şi cum toţi oamenii dintr-o singură etnie sunt doar buni sau doar răi, nu e ca şi cum Ciolacu a stricat mitul românului harnic”, a declarat Dominic Fritz. Klaus Werner Iohannis, fost profesor de fizică, care a îndeplinit funcția de președinte al României între 2014 și 2025, timp de două mandate. A fost al patrulea președinte etnic german dintr-un stat din Europa Centrală și de Est după căderea Cortinei de Fier, după Rudolf Schuster din Slovacia respectiv Ferenc Mádl și Pál Schmitt din Ungaria. Klaus Iohannis a fost primul președinte din istoria postdecembristă a României care nu a fost anterior membru al Partidului Comunist Român (PCR), însă acesta a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în liceu, ca pionier. La rândul său, Dominic Samuel Fritz este un cetățean german și primar al municipiului Timișoara, candidând din partea Uniunii Salvați România (USR), cu susținerea adițională a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), în cadrul alegerilor locale din anul 2020. A fost reales în 2024 și este președintele Uniunii Salvați România, fiind singurul edil din România care nu deține cetățenia română. FOTO – Colaj Mediafax
Ludovic Orban despre Georgescu: Nu s-a născut din neant”. Fostul premier vorbește despre cea mai proastă decizie a lui Klaus Iohannis
Într-o emisiune specială de la Digi24, de sâmbătă, Ludovic Orban, actualul consilier prezidențial, a declarat că fostul președinte Klaus Iohannis a luat, în opinia sa, „cea mai proastă” decizie din mandatul său. De asemenea, Ludovic Orban consideră că această hotărâre luată de Iohannis a deschis drumul ascensiunii lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut. „Călin Georgescu nu s-a născut din neant. El în mod evident a apărut, pe de-o parte, din cauza modului în care au acţionat oamenii politici. Am să vă spun simplu, cea mai proastă decizie pe care a putut să o ia Klaus Iohannis, care a însemnat o trădare faţă de oamenii care au votat cu el ca preşedinte, a fost să creeze monstruoasa coaliţie, când a adus PSD la putere. În momentul respectiv, PSD şi cu PNL, acţionând practic ca două partide de stat, pentru că şi o parte din PNL a copiat modelul şi ar vrea să guverneze la fel ca PSD, au sufocat România. Au creat o stare că nu mai puteai. Nu puteai să te duci la un concurs de director de şcoală sau inclusiv să îţi iei examen de titularizare ca profesor şi dacă vrei să te duci să te angajezi, trebuia să treci pe un alt partid. Pur şi simplu sufocat în România. Asta este adevărat”, a spus Ludovic Orban în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Fostul premier a mai declarat că momentul în care Klaus Iohannis a decis să readucă PSD la guvernare a fost unul „catastrofal”. „A fost o decizie catastrofală care a fost luată… după aceea, Iohannis în primul mandat şi în toată campania de realegere şi după aia şi în campania de parlamentare, el a dat ca la fasole în PSD, considerându-l cel mai mare rău din România. Nu se face aşa ceva. Dacă PSD ar fi rămas în opoziţie, ar fi câştigat alegerile. Dacă nu lăsa să crească acest curent care s-a născut într-un fel din revoltă, din disperare. Oamenii s-au simţit, pur şi simplu, sufocaţi, cu cizma pe gât, că nu mai pot să realizeze nimic din cauza modului în care au controlat, pentru că PSD şi PNL au controlat tot: administraţia centrală, administraţia locală, companii de stat, tot ce mişcă în ţara asta. Deci au sufocat România, au generat un efect. Asta e vina liderilor politici, a lui Iohannis, a lui Ciolacu, a lui Cîţu, şi a tuturor celor ce au contribuit la această decizie, este şi vina serviciilor”, a mai afirmat Ludovic Orban. El a mai spus că această decizie a dus la o pierdere de încredere în clasa politică și la crearea unei stări de nemulțumire în societate. În opinia sa, alianța PSD-PNL a blocat competiția reală și a limitat accesul oamenilor la șanse corecte în sistem.
Dezastrul găsit de ANAF în casa pe care i-a confiscat-o lui Klaus Iohannis. Statul îi cere și bani de reparații
Au apărut imagini cu dezastrul din casa pe care i-a confiscat-o ANAF lui Klaus Iohannis, după ce el a pierdut imobilul definitiv în instanță. Potrivit imaginilor, locuința necesită reparații capitale, având în vedere infiltrațiile de apă, dar și tencuiala deteriorată. Astfel, inspectorii de la ANAF au pătruns în casă abia după ce au forțat ușa, luând în considerare că soții Iohannis le-au transmis, prin intermediul avocatului, că nu mai dețin cheia. „Referitor la acțiunea ANAF, derulată în Sibiu, în strada Nicolae Bălescu, nr. 29, ţin să fac câteva precizări. Colegii noștri din ANAF au notificat cei doi soţi pentru a preda imobilul. Aceştia au răspuns, prin avocat, că nu deţin cheia aferentă imobilului şi consideră că nu este necesar să se prezinte la această predare. Aflaţi în această situaţie, colegii noștri au forţat una dintre intrări şi au pătruns în interiorul imobilului. Aici, au prrocedat la inventarierea bunurilor aflate acolo. Au constatat că imobilul se află în stare de degradare şi că, într-una dintre uşi, se află cheia imobilului„, a afirmat Adrian Nica, şeful ANAF, potrivit Antena 3. Acesta a adăugat că statul „va solicita suplimentar de plata sumei” pe care soţii Iohannis o datorează „şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului„. sursa foto: captura video Antena 3 Statul trebuie să recupereze circa 1 milion de euro De altfel, fostul președinte, Klaus Iohannis, fusese notificat de ANAF să înapoieze banii pe casa din Sibiu. Imobilul a fost pierdut în instanță definitiv de soții Iohannis. Vreme de 17 ani au închiriat această casă unei bănci comerciale. Casa a fost obținută pe acte false. Conform unor surse citate de Antena 3, la jumătatea lunii august, familia Iohannis a primit o notificare prin care era informată că datorează suma de 4,7 milioane de lei (circa 929.000 de euro). Aceasta reprezintă veniturile din chirii obținute pentru jumătatea de spațiu comercial retrocedat, între anii 2001 și 2015, și recuperat ulterior de către stat. „ANAF va proceda la inițierea acţiunii în Instanţă faţă de cei doi soţi şi va solicita suplimentar de plata sumei şi măsuri asiguratorii asupra bunurilor în vederea recuperării prejudiciului datorat„, a mai declarat Adrian Nica. „Cât va dura acest proces pe care îl inițiază şeful ANAF? Pentru că, la cum arată Justiţia în momentul de faţă… mai mult în pauză decât în activitate. S-ar putea să dureze câţiva ani de zile. Eu sper ca şeful ANAF să ia în calcul şi penalitățile rezultate din aceste întârzieri şi să actualizeze aceste datorii măcar cu rata inflației. Nu ştiu în ce măsură va găsi şeful Fisc-ului dreptate în Justiţie, rămâne de văzut…„, a afirmat Adrian Negrescu, consultant economic, la Antena 3 CNN. Autorul recomandă: Klaus Iohannis, surprins unde îi place cel mai mult. În vacanță Iohannis, EXECUTAT SILIT. ANAF i-a luat casa fostului președinte. Urmează recuperarea echivalentului chiriei pe care a încasat-o ilegal
Klaus Iohannis, somat de ANAF să plătească o datorie de aproape un milion de euro
ANAF îl somează pe fostul președinte Klaus Iohannis să plătească suma de 4,7 milioane de lei încasată din închirierea unui spațiu comercial în Sibiu, situat pe strada Nicolae Bălcescu numărul 29, notează G4Media. Spațiul comercial din Bălcescu 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani, potrivit riseproject.ro, președintele a cumpărat alte 3 case, „căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, îi aduc venituri din chirii. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei a fost radiat din cartea funciară. Înainte de pierderea definitivă a imobilului, Klaus Iohannis declarase public că va restitui banii imediat ce instanța va da o decizie finală. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar procedurile de executare au fost îngreunate de multiple acțiuni în instanță deschise de coproprietari.
Exclusiv | Cât costă un zbor prezidențial în mandatul lui Nicușor Dan
Fostul președinte al României Klaus Iohannis nu apela la aeronave militare în deplasările sale oficiale. Aeronava cu care zbura cel mai des era un Gulfstream G550. Noul locatar de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan, nu pare a fi impresionat de lux. Zboară cu un avion militar din dotarea Forțelor Aeriene Române, respectiv C-27J Spartan în varianta VIP. Momentul a fost surprins în imagini de liderul USR, Dominic Fritz, care s-a pozat cu 3 miniștri (Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu și Radu Miruță) și un vicepremier (Dragoș Anastasiu), alături de președinte, în drumul spre Germania (VEZI AICI). Nicușor Dan a mai folosit aeronava militară și în deplasarea de la summitul NATO, de la Haga. Aproximativ 22 de milioane de euro a costat statul român deplasările cu avioane private închiriate de președintele Klaus Iohannis în ultimii ani, potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Prezidențială. Odată cu schimbarea președintelui, Nicușor Dan a ales pentru deplasările externe un avion militar C-27J Spartan produs de constructorul italian Alenia Aeronautica. Șapte aeronave de acest tip, în configurație full-option, se află în dotarea Forțelor Aeriene Române. Ele sunt menite de a executa misiuni diverse, de la transport de personal/containere, până la stingere de incendii sau repatrieri din zone de conflict. Cât costă și ce opțiuni are o aeronavă C-27J Spartan Prețul unei astfel de aeronave este de aproximativ 53 de milioane de dolari, potrivit site-urilor de specialitate. Una din acele 7 aeronave din dotarea României este folosită și de președintele Nicușor Dan în deplasarea din Germania, acolo unde întâlnește cu cancelarul Friedrich Merz. C-27J Spartan are sisteme aeronautice Lockheed Martin, pilot automat Honeywell, două motoare Rolls-Royce Allison AE2100-D2A turbopropulsoare și o putere de 4.637 cai putere, potrivit aerocorner.com. Viteza maximă de croazieră este 315 noduri, echivalentul a 583 km/h, și are o autonomie de deplasare de 1.000 de mile marine, adică 1.852 kilometri, potrivit sursei citate. Când vine vorba de costurile de operare, acestea sunt suportate integral din bugetul MApN, inclusiv combustibilul și plata piloților. Sursele consultate de Gândul, din zona aeronautică, spun că nu există o estimare oficială a costului zborului pe oră, prețul fiind calculat per misiune, iar datele de acest tip sunt nepublice. Cu toate acestea, estimările de pe site-urile de specialitate indică un cost estimativ de 9.000 de dolari pe oră. La un zbor total de aproximativ 6 ore București-Berlin dus-întors, rezultă o sumă de 54.000 de dolari. Surse din domeniul aviației militare spun că prețul mediu per misiune cu o aeronavă tip C-27J Spartan este de 25.000 de dolari. Klaus Iohannis, adeptul private-jeturilor Fostul președinte al României pentru două mandate, Klaus Iohannis, nu se sfia de a face din vizitele sale externe un adevărat stil de viață. Gulfstream 550 este avionul pe care Iohannis îl utiliza cel mai des în deplasările sale. 11.000 de dolari este costul aproximativ al unei ore de zbor cu acest tip de aeronavă, potrivit site-ului MonarchAirGroup.com, care oferă servicii de închiriere a unui avion similar cu cel utilizat de Iohannis. De menționat că prețul poate varia în funcție de dotări, echipaj, servicii la bord (meniuri, băuturi etc.) și poate ajunge și până la 18.000-20.0000 de dolari. Dacă Iohannis ar fi mers la un cost de aproximativ 18.000 de dolari pe oră cu un Gulfstream, păstrând comparația la cazul Germaniei, prețul total s-ar fi ridicat la peste 100.000 de dolari dus-întors, adică cu aproximativ 50.000 de dolari mai mult decât președintele Nicușor Dan pentru aceeași călătorie. Dacă ne gândim că Gulfstream 550 a fost folosit de Iohannis pentru două vizite în SUA din 2024, dar și în deplasări în Emiratele Arabe Unite (martie 2023), turneul african din Kenia, Tanzania, Capul Verde și Senegal (noiembrie 2023), dar și în aprilie 2024 în Coreea de Sud, costul este unul amețitor. Așa se explică cele 22 de milioane de euro facturate de companii aeriene către Administrația Prezidențială, potrivit datelor publice publicate de Palatul Cotroceni în timpul interimatului lui Ilie Bolojan. Foto colaj: Forțele Aeriene Române + BoardingPass + Mediafax/ Mihai Pop AUTORUL RECOMANDĂ:
Victor Ponta: Plecarea lui Iohannis a fost negociată intern, nu cu americanii. L-au ELIMINAT ai lui ca să-l promoveze pe Bolojan
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre plecarea lui Iohannis din conducerea țării. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Nicușor și Bolojan nu sunt genul care să aibă camaraderii” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre plecarea lui Iohannis din funcția de președinte. După un mandat de 10 ani, Klaus Iohannis ar fi trebuit să plece din funcția de președinte la finalul anului 2024. Odată cu alegerea noului președinte, Iohannis ar fi trebuit să părăsească funcția. Din cauza anulării alegerilor din decembrie 2024, șeful statului și-a continuat mandatul pentru încă două luni. Decizia bruscă de a pleca din conducerea statului a fost corelată cu presiunile făcute de anumite partide. Ponta susține că această plecare a fost negociată pe plan intern. Deși speculațiile au fost multe legate de plecarea lui Iohannis, de la funcții de ambasador, la funcții importante în NATO, fostul președinte nu a primit nimic. Ponta susține că americanii nu au fost implicați în vreo negociere legată de plecarea lui Klaus Iohannis. Politicianul menționează și că cei din partid l-au zburat pe fostul președinte pentru a-l promova pe Ilie Bolojan. Întrebat de Marius Tucă, care crede că este relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, mai ales acum după tensiunile media cu pachetele austerității, fostul premier a spus că niciunul dintre cei doi nu e capabil de „love”. Cei doi politicieni, spune Ponta, nu sunt capabili de camaraderie și nici de legături strânse de încredere sau ajutor. „Plecarea lui Iohannis a fost negociată aici, în interior, nu cu americanii. L-au zburat ca să îl promoveze pe Bolojan. Nu îi văd capabili de love pe niciunul dintre ei, nici pe Nicușor, nici pe Bolojan. Nu sunt genul care să aibă camaraderii.”, a explicat politicianul.
Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost avertizați din august 2024 că România se îndreaptă spre dezastru bugetar (Europa Liberă)
Potrivit documentelor „strict confidențiale” obținute de Europa Liberă, primii oameni din stat, președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă, au fost avertizați încă din august 2024 cu privire la riscul unei crize bugetare dacă nu se introduc măsuri urgente de austeritate. În total, șase informări clasificate au fost trimise între august și decembrie 2024, prin poșta militară a SRI, la Cotroceni, Guvern și Parlament, informează Europa Liberă România. Unul dintre cele mai dure avertismente, datat 31 octombrie 2024, clasificat „Strict Confidențial” și marcat „Urgent”, arată că România risca să depășească semnificativ ținta de deficit bugetar de 5%. Avertismentele, semnate de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și șefa ANAF, Nicoleta Cârciumaru, subliniau că, fără ajustări, România s-ar putea confrunta cu creșterea costurilor de finanțare și chiar incapacitate de plată. Boloș și-a apărat demersul, spunând că a fost singurul oficial care a atras atenția asupra situației și că informările au rămas confidențiale pentru a nu alarma piețele financiare . La finalul anului 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.
Klaus Iohannis a votat la Sibiu: Acest parcurs foarte bun trebuie continuat, locul României e clar în UE
Klaus Iohannis a votat la Sibiu, duminică dimineață, fostul președinte al României fiind însoțit de soția sa, Carmen. „De fiecare când votăm e important, dar de data asta nu votăm doar pentru o persoană sau un partid, ci pentru direcția pe care o va lua România în anii în care urmează. Am avut și noroc și am și muncit noi toți în România în ultimii 10 ani și lucrurile au mers bine. PIB-ul s-a dublat. E enorm ca PIB-ul unei țări să se dubleze în 10 ani. Venitul mediu al românilor s-a majorat semnificativ. Din păcate, nu toți au beneficiat de această creștere. Dar în ansamblu României i-a mers bine. România e la acest moment o țară respectată în UE, în lume. Eu cred că acest parcurs foarte bun trebuie continuat. Locul României e clar în UE, valorile noastre sunt clar valorile europene, cum se spunea mai demult valorile din vest. Ar fi mare păcat să dăm cu piciorul la aceste realizări care sunt ale României, ale românilor. Alternativa ar fi tristă, ar fi izolare, ar fi pierderea bunăstării, câtă avem. Ați văzut după primul tur deja am pierdut câteva miliarde de euro, pentru că s-a prăbușit cursul”, a declarat Klaus Iohannis după ce a ieșit din secția de votare. În turul doi al alegerilor prezidențiale se confruntă reprezentantul AUR, George Simion, și independentul Nicușor Dan. FOTO – Captură video: Antena 3 Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Victor Ponta a explicat de ce este un avantaj faptul că acum candidează ca independent la alegerile prezidențiale: Voi fi dator doar românilor
Victor Ponta a explicat vineri seară, la România TV, de ce este un avantaj faptul că acum candidează ca independent la alegerile prezidențiale din acest an. El a precizat că, astfel, nu are nicio obligație față de vreun partid sau de conducerea acestuia. „Am făcut multe campanii, am fost în campaniile altor candidați, am candidat și eu acum 10 ani… Este așa de bine să fi candidat independent, să te gândești că te duci la Cotroceni fără obligații la partide. Pe 19 mai (la o zi după încheiera turului II-n.r.), dacă ajung la Palatul Cotroceni, nu mă poate suna niciun șef de partid să-mi spună… «Eu te-am pus acolo, hai să-ți trimit doi consilieri, hai să te chemăm la ședința de partid». Realmente, voi fi dator doar românilor. Nu-mi doresc și nu voi face acest lucru, ca de la Cotroceni să vreau să conduc și un partid, eventual PSD, unde am cei mai mulți prieteni și la care țin cel mai mult. Cum s-a întâmplat cu domnul Iohannis, care a distrus PNL, subjugându-l. Domnul Băsescu a distrus PDL-ul. Eu țin la PSD, eu vreau ca PSD-ul să se reformeze, să-și găsească lider, să aibă o viață independentă, iar eu sigur voi lucra cu ei. Dar acest dezavantaj de a fi candidat independent este un uriaș avantaj, dacă devin președinte, pentru că n-am datorii”, a spus Victor Ponta. În 2014, pe vremea când era premier, a candidat la alegerile prezidențiale – din partea PSD – și s-a calificat în finala cu Klaus Iohannis (PNL) de pe primul loc, dar pe care ulterior a pierdut-o. FOTO – Captură video: România TV Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație